118 matches
-
flăcău de la țară, de vreo 15 ani, și mai înalt decît oricare dintre noi. Avea părul tăiat drept pe frunte, ca un țîrcovnic de sat, un aer de băiat cuminte și foarte fîstîcit. Cu toate că nu era prea lat în spete, surtucul de postav verde, cu nasturi negri, îl strîngea pesemne pe la subsuori și lăsa să se vadă prin deschizătura răsfrîntă a mînecii niște încheieturi roșii, deprinse să fie goale. Pulpele, în ciorapi albaștri, îi ieșeau din niște pantaloni gălbui, întinși prea
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
unei case, fusese realizată la nunta părinților mei. Am recunoscut în rândul din față pe bunicul fanaragiu, căci prea semăna tata cu el. Avea părul înspicat cu alb, dat peste cap. Purta musteață tunsă scurt și era îmbrăcat într-un surtuc de postav gros, cu mâini mari, butucănoase și cu degete scurte și groase, așezate pe genunchi; pantaloni tot din stofă groasă, cel puțin așa mi se părea, și în picioare bocanci mari, butucănoși. Lângă el, țiganca, iar la picioarele ei
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Castan ce-a pus pe Moltke sub picior, Mintea să și-o pue Și să constitue Și să constitue stat major. 7l. GERMANU-I FOARTE TACTICOS - Hoffmann von Fallersleben - (cca 1878) Neamțul cercetează lucrul tacticos pe dos, pe față, La surtuc de are pată el chemia o învață. Ani întregi mereu citește spre a ști cum se cuvine, Cu ce chip, din cit și lână iese petele mai bine. Dar când știe toate celea, - cu ce scop le știe toate? Când
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
de are pată el chemia o învață. Ani întregi mereu citește spre a ști cum se cuvine, Cu ce chip, din cit și lână iese petele mai bine. Dar când știe toate celea, - cu ce scop le știe toate? Când surtucul cu pricina e o sdreanță fără coate! {EminescuOpIV 520} 72. VRE O SGÎTIE DE FATĂ (cca 1878) Vre o sgîtie de fată Cărei gura nu-i mai tace, Ca stigleți-ntoarce capul Când încolo, când încoace. Sau o alta visătoare
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
la urmă, daca n-ar fi ajutat nici acesta, să înceapă a-ntări cetăți ș-a strânge oameni ad hoc pentru acest scop. Don Carlos ar fi plecat apoi în război cu oamenii săi. Iată, soră-mea îmi dă un surtuc negru (am gândit îndată și la pantalonii de o dubioasă culoare) ș-am intrat pe podelele ceruite ale odăii unde erau cei doi regi. Soră-mea-mi spune la ureche: spune -ți numele și meseria. Eu mă închin înaintea lui
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
populară, de pulpă. Forma cuvântului indică faptul că pulpană a venit la noi prin intermediul limbii ruse, ca și alte nume de haine de origine franceză, cum sunt: mondir / mundir „uniformă, haină militară“, la origine fr. monture > germ. Montur > rus. mundir; surtuc „haină bărbătească din postav“, la origine fr. surtout „idem“, venit în română prin rus. sjurtuk sau ngr. sourtoúko; jiletcă „vestă“, la origine fr. gilet, ajuns la noi prin rus. žiletka. Și etimologia cuvântului fr. gilet este interesantă. Este un împrumut
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
1858, a apărut așadar în perioada Războiului Crimeii, când mareșalul Raglan, comandantul trupelor britanice, a lansat moda unei mantale fără cusături la umeri. Despre spențer, se spune, în aceeași sursă, că este o „haină scurtă (ca o vestă)“ sau un „surtuc fără pulpane, purtat de unii țărani“; în română, este un cuvânt de origine germană: Spenzer. În germană însă, provine din engl. Spencer, nume de persoană. Este vorba despre numele unui om politic englez, George John Spencer (1758-1834), despre care se
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
zăpadă se putea citi împăcarea... „Să ai grijă de el... este ursita ta!“. Deodată se învioră și mângâindu-i blănița ca argintul, zâmbi. „- Măi Surule, măi... tari frumos mai ești, măi!“ și-l băgă, cu grijă, în buzunarul da la surtuc. „Să ai grijă de el..!“, îi reveni în minte obsedant privirea lupoaicei. Oftă din adâncul sufletului, în semn că așa va face, și-și dădu drumul la vale pe potecă. Pădurea rămase învăluită în pâclă... într-o pâclă groasă, cu
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
cu zarzări și cireși înfloriți. Anuca cu mâinile în poale, în ceardac aștepta... Un gând o purta înainte cu un an... în ziua aceea geroasă a bobotezei, când tatăl ei, vânăt de supărare, intra în casă, scoase din buzunarul de la surtuc puiul de lup și i-l întinse Anucăi, murmurând rar, abia șoptit, fără s-o privească: „- Na‟ ... să ai grijă de el!“, atât i-a spus, și-și căută de treabă... parcă învinovățindu-se de ceva... „Măi, da‟ ci blăniță
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
răspunse, la fel, o femeie, în tril de pasăre măiastră, în tonuri și semitonuri catifelate. Iată-l pe muntean încrucișându-și drumul cu al nostru. Avea o umbră de mustață neagră și favorite retezate în dreptul lobului urechii. Curat îmbrăcat, cu surtuc de lână cafenie, purta peste pletele castanii o căciulă neagră, ca un potcap. Pantalonii din lână albă, țesuți grosolan, îi erau strânși pe pulpe și carâmbii largi și răscroiți, cu burdufele încrețite, îi ajungeau cam până la vreo palmă mai jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
când amurgu să perde pân miriști, dă la miazma aproape fetidă care o puțeau porcii decedați fără număr. Împrofitându-mă dă frigu care-ți crăpa buricu, la care mai pune și costumu dă pânză de in fără laibăr, da și fără surtuc, care un Duroc-Jersey Îl luase pă el la ăle din urmă horcăituri care-a scos când mierlea, și fără halatu mascat care i-l cadorisisem, ca să-mi ducă persoana cu camioneta peizană la un agent dă la Fabrica dă Săpun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
spanioli aflați În afara programului, se feriră din lumina strălucitoare cînd doi tineri ieșiră În fugă spre mașina lor. Bărbații se foiau prin jurul unui covor de flori ornamental, de parcă se pregăteau să se ușureze În belșițe, cu mîinile Îndesate În buzunarele surtucelor marinărești și cu picioarele bătînd acel neobosit pas-pe-loc tipic dealerilor care-și așteaptă clienții. Terasa piscinei era pustie, apa Învolburată Începea să se liniștească odată cu lăsarea nopții. Mi-am cărat valizele pînă la ușile liftului, care Înțepenise la etajul trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
cel din fața mea cu boneta lui albastră, solzii mărunți, poate o țesătură grosolană ca și cusătura care leagă între ele cele două calote, iată-l cu pelerina lui cenușie de cerșetor, trecută prin atâtea vremuri rele, trainică, murdară, țeapănă și surtucul lui albastru legat cu o funie, punga lui plină sau goală după cum merge cerșitul (cum văd culorile dacă sunt și eu printre ei? (Credeți-mă, ceilalți îmi spun totul fără ca eu să îi întreb ceva. Ca să nu mai vorbesc de
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
nici modul de trai. Mă aflam Într-o stare tipică de schizofrenie socială, incredibilă pentru cei care mă cunoșteau prea puțin; mulți, foarte mulți dintre ei, colegi respectabili din diverse generații literare, erau convinși că „dădusem lovitura” și că sub surtucul talentat și curajos al autorului Animalelor bolnave se ascundea un carierist rapace. „Când nu știi pe ce drum să apuci În viață, alege-l pe cel mai greu!” Ușor de zis, dar mai greu de făcut, mai ales atunci când nu
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
ce cal! pur sânge arab. Bunicul după mamă (numai pe el l-am cunoscut) era în acel timp primarul comunei Adjudu Vechi. Adjudu Vechi era comună deoarece cuprindea și satul Șișcani. Bunicul avea o figură luminoasă și mă impresiona cu surtucul său frumos. Mustățile mari și răsucite în sus îi dădeau un aer de mare senior. Bunicul, Sandu Munteanu a avut cinci fete, care i-au dăruit 25 de nepoți. Fiind primar în timpul războiului ne-a scos din multe nevoi și
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
albăstrimea transparentă a strugurului negru. Dacă a cunoscut cineva ochi frumoși, la a căror vedere se cutremură orce fibră, pe care i-ai privi cu o intensivă și, ca să zic, dureroasă plăcere, atunci erau ai lui. Era îmbrăcat într-un surtuc de postav albastru deschis, cu talie lungă, pantaloni negri și jiletcă de catifea neagră cu pui verzi de mătasă. Botinele de lac cuprindeau strălucit și cu fidelitate formele unui picior mai mult mic. Părul lui strălucit, căzând pe umeri bine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
relație de dublă dependență: • complement (direct, indirect, de agent): „Danțul, muzica, pădurea, pe acestea le-ndrăgii” (Ibidem, p. 102), „Ș-aceluia, Părinte, să-i dai coroană scumpă,/Ce-o să amuțe cânii...” (Ibidem, p. 116); • complement corelativ (de excepție, sociativ, cumulativ):„Surtucul lui, pe lângă acestea, era mai mult urzeală decât bătătură.” (M. Eminescu, Proză literară, p. 32); • circumstanțial:„Pe acesta mă așez eu.” • atribut:„Strângând cu multă amiciție (...) mâna acestuia, gândi că are multă cauză de-a se depărta.”( M. Eminescu, Proză
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
locuțiuni verbale): „Pe lângă oase, un organism mai are și altele care te pot părăsi.” (M. Preda, 346), „Privirile mă săgetează; pe lângă cei de la mese, ies acuma să se uite la mine și cei din cafenea.” (I.L. Caragiale) • sintagma predicatului analitic: „Surtucul lui, pe lângă acestea, era mai mult urzeală decât bătătură, ros pe margini...” (M. Eminescu, P.L., 32) Tipuri semanticetc "Tipuri semantice" Sub aspect semantic, complementul cumulativ exprimă: „obiectul” căruia i se adaugă, în desfășurarea acțiunii verbale: • subiectul gramatical: „Din posturile de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
generațiile ce au trecut, un român care au rădicat sprincenile când au văzut fracul cel întăi șezând pe divanul strămoșesc; un bărbat care au strâns din umeri când moldovanul, lepădându-și cel de pe urmă anteriu, au rădicat cu gulerul unui surtuc de modă și ale sale pretenții de a face parte din Evropa țivilizată. Și când au descoperit că psihi mu se tălmăcește moldovenește ma belle, atunci, sărmanul! au oftat din greu, din suflet și din inimă, și au zis că
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
una nu se tâmplă fără alta. Molăciunei obiceiurilor boierului i vinea bine antereul, care era făcut parcă înadins să-i împedice mersul prea repede, și măreției sale împrumutate i se potrivea prea bine urieșul șlic, de un cot în circonferință. Surtucul și fracul dădură tinerilor un mers mai sprinten și mai lesnicios, și fiindcă facilitatea de spirit cam stă în legătură cu acea a mișcărilor, juneța deveni mai voioasă, mai vie; ideile sale începură a se dezvăli și imaginațiunea sa a străluci.“ (Amelia
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
sfera vestimentației și în sectoarele cu evoluție paralelă este expresia năzuințelor egalitare care-și croiesc drum în viața societății. Un mare boier moldovean, ieșind într-o zi pe străzile Iașilor îmbrăcat în haine nemțești, se trezea apucat brusc de mâneca surtucului și auzea un glas țipându-i în ureche: „«A! ce dracul!... Domnule... parcă ești surd... de când te strig!... hai degrabă să dregi trăsura, că așteaptă boieriul să iasă la Copou!...» Boieriul se întoarsără cu o vorbă lată și curată moldovinească
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
exponenți ai stratului de mijloc: „Ce vedeai în frontul acestor companii? Negustori, cavafi, ișlicari, curelari, covaci, plăpumari, cojocari, caretași, dogari, cizmari, bărbieri, fiecare în costumele lor. Frontul era împestrițat de giubele, scurteici scurte, elecuri cu poturi, căciuli, șăpci, spențere, fracuri, surtuce și anterie; era o cadră hazlie. Era frumos să vezi acest front numai cu puști ostășești fără patrontașe și fără alte curele, să vezi la defilare soldați marșând în anterie lungi și în pași voluntari“ (D. Papazoglu, Istoria fondărei orașului
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
în stat, dar înmulțea numărul purtătorilor de uniforme, de saltimbanci și de irozi. Lui Nicolae Iorga îi aluneca șapca pe chelie pînă la urechi și barbă; Ion Mihalache a trebuit să-și lase ițarii acasă la Topoloveni și toți ceilalți surtucele și pălăriile. Gheorghe Tătărăscu a purtat și uniforma rușinii. Eram în biroul său din strada Polonă cu Inculeț și alți cîțiva prieteni, cînd am aflat că a primit să plece ca ambasador la Paris. Cu toții am fost contra, socotind actul
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
dorința de a înțelege care sunt cauzele frământării lui atât de tulburătoare. Avea părul complet alb, încă destul de bogat; corpul lui, altădată frumos și plin de forță, începuse să se încline binișor, luând forma unui semn de întrebare. Purta un surtuc din șiac, iar dedesubt un pulovăr împletit de mână, cu un șir de nasturi verzi de jos până la gât. Avea pantaloni din aba, iar în picioare o pereche de bocanci cazoni făcuți cadou de tata. În tot acest interval de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
de mână, cu un șir de nasturi verzi de jos până la gât. Avea pantaloni din aba, iar în picioare o pereche de bocanci cazoni făcuți cadou de tata. În tot acest interval de timp, bunicul ținuse mâna stângă în buzunarul surtucului. După ce s-a așezat pe taburet, s-a uitat din nou la mine, cu deplină încredere, ca și cum m-ar fi luat drept martorul unei descoperiri uluitoare. A întins brațul către mine cu infinită precauție și, brusc, a desfăcut degetele. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]