121 matches
-
militară la care Regele a asistat, fie trecerea în revistă a unor trupe. Bătrânul din după-amiaza aceasta, care se apropie de Rege fără să aibă în mână albumul sau vreo carte, poartă cizme și e îmbrăcat oarecum vânătorește, cu un surtuc ciudat plin de cheotori. Are părul alb, ochii albaștri și lăcrimoși, fața plină de vinișoare roșii și albăstrui, mersul falnic și nesigur în același timp ― și vorbește tare. "Sire, începe, eram la Mânăstirea Dealului când tatăl Majestății Voastre și Majestatea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
tânărul Broanteș habar n-avea că turcii intraseră în Camenița stabilind un important cap de pod de unde vor controla mult și bine ținuturile din jur. Nu ți-e cald? - întrebă într-o doară Cosette. Drept răspuns Broanteș își dezbrăcă repede surtucul. în mișcarea emoționată, bruscă, un nasture de alamă abia aținat se rupse, se rostogoli pe podea, ocoli tălpile trandafirii ale Cosettei, trecu printre picioarele trainice ale unui fotoliu, se auzi duruind pe sub pat, ieși la iveală plin de scame și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
întotdeauna îndeajuns de studiat fenomen precum e cel când nu prea ai ce face, ar fi continuat să se uite în direcția respectivă, ar fi observat că omul de deasupra calului era mic, dar vânjos, cu umeri largi pe care surtucul de nobil venea ca turnat, cu păr cârlionțat ascuns în întregime sub peruca veche dar curată, cu o săbiuță încovoiată la șold, cu pulpe vânjoase din care tresărea din când în când un mare potențial, cu o privire severă țâșnind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
în fața intrării hanului, pan Bijinski își privi calul și spuse: — Ești bun să oprești puțin?... Calul încetini și opri. Pan Bijinski își ridică unul din picioarele lui mici, dar vânjoase, trecându-l peste șa, oftă și lunecă jos. își netezi surtucul, își îndreptă peruca și sui bătrânește treptele hanului. — ... îmi venea zăpada în ochi, de la copitele calului, dar tot m-am aplecat si l-am lovit cu sabia peste spinare, mai să-l rup în două - povestea Vasea înăuntru și toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
de deasupra ei: cineva îi luase limba, putea el să o tot tragă de șnur. — Vasâle! - striga Sima-Vodă. Vasâle, feciorul de casă, apăru din odaia de-alători, cu ochii umflați de somn, împleticindu-se. Arăta ca vai de el, cu un surtuc verzuliu ponosit și cu niște ițari arnăuțești pe care, la genunchi, cândva fuseseră brodați cu fir negru doi zimbri. Acum, din zimbri nu mai rămăsese decât niște ață destrămată. — Dormi, ai? - făcu Sima-Vodă. Vasâle se uită tâmp la Vodă, apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Curchi! O mâncat-o di jie lichitorile ș’ țânțarii ș’... Poate ai ceava di-mbrăcat, pintru fetișoară... - Cum de nu!, zice mama. Ad-o-ncoace! - Oi aduce-o, da p’in dos, să n-o vadă lumea cum Îi... O-nvălit-oIacob al meu În surtuc, da, dă! N-o acopere pisti tăt... - Atunci ad-o prin spate, pe la bucătărie! Stau În calidor și mă uit drept În față. Și dac-aș putea eu să dau vremea-napoi: să fiu, acum, cum eram ieri, cu „fetișoara”, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
când amurgu să perde pân miriști, dă la miazma aproape fetidă care o puțeau porcii decedați fără număr. Împrofitându-mă dă frigu care-ți crăpa buricu, la care mai pune și costumu dă pânză de in fără laibăr, da și fără surtuc, care un Duroc-Jersey Îl luase pă el la ăle din urmă horcăituri care-a scos când mierlea, și fără halatu mascat care i-l cadorisisem, ca să-mi ducă persoana cu camioneta peizană la un agent dă la Fabrica dă Săpun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
răspunse, la fel, o femeie, în tril de pasăre măiastră, în tonuri și semitonuri catifelate. Iată-l pe muntean încrucișându-și drumul cu al nostru. Avea o umbră de mustață neagră și favorite retezate în dreptul lobului urechii. Curat îmbrăcat, cu surtuc de lână cafenie, purta peste pletele castanii o căciulă neagră, ca un potcap. Pantalonii din lână albă, țesuți grosolan, îi erau strânși pe pulpe și carâmbii largi și răscroiți, cu burdufele încrețite, îi ajungeau cam până la vreo palmă mai jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
puși să-și păgubească agoniseala chimirelor, după ce pipăiseră cu mâinile crupele umede ale marhelor și gingiilor iepelor, înșfăcau acum hulpav hartane mari de berbec, fripte pe mangal, a căror grăsime li se prelingea în bărbi și pe postavul prăfuit al surtucelor. Guri lacome, buze-nsângerate, dinți gălbejiți. Era ceva violent și impudic în această devorare, ca de sfârșit de lume, pe care oamenii locului obișnuiau s-o practice public și festiv. Se ascundeau în schimb, rușinați, atunci când se împreunau cu femeile
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
refugiat ba sarabean din 1940 am reușit să refacem clădirea. Eu nu aveam pe mine decât hainele militare cărora le-am scos epoleții iar mantaua am vopsit-o în negru. Soțul Anișoarei Trofin, fostă Brumă, verișoară, mi-a dat un surtuc de primăvară. Tot ea și soțul său, Vasile Trofin, ne-au mai ajutat cu de-ale gurii fiindcă salariul de milionari pe care îl primeam abia ajungea pentru opt kilograme de mălai! Într-o zi vine un om de la primărie
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
aburii aleei, la nucul melancolic, Idila ancorată se închega bucolic. - "Dar, Toamnă! Bărbăția cea dreaptă nu e dată În sine să se toarcă, sucită și uscată? Ca frunza podidită din creștetul de nuc În pălmi, în pălărie, pe umeri, pe surtuc." O ÎNȘURUPARE ÎN MAELSTRÖM Câștigate pulsuri, câmp de săbii. Tencuirii-sclave garanții, Lege egalând lunula năvii Tâmplelor de apă ce reții; Aule, exalte stări concave Din răpita climă - Edgar Poe. Orgi! Și locuind aceste grabe! Cer induit, străin ca un halou
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
locul unde am găsit chiupul cel mare și când am Întors capul l-am văzut pe moș Ștefan a Măndiței care mă privea cu o față blajină. Eu am salutat și el parcă a Început treptat să se dezbrace de surtuc și de pantalonii din azugă bazonați și parcă din văzduh au apărut patru Îngeri strălucitori care Începură să-l Îmbrace cu o mantie aurie tivită cu azuriu, cu falduri mari. Avea fața curată și luminoasă, ochii săi mari și albaștri
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
la urmă, daca n-ar fi ajutat nici acesta, să înceapă a-ntări cetăți ș-a strânge oameni ad hoc pentru acest scop. Don Carlos ar fi plecat apoi în război cu oamenii săi. Iată, soră-mea îmi dă un surtuc negru (am gândit îndată și la pantalonii de o dubioasă culoare) ș-am intrat pe podelele ceruite ale odăii unde erau cei doi regi. Soră-mea-mi spune la ureche: spune -ți numele și meseria. Eu mă închin înaintea lui
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Idiotul, discuție dintre prințul Mâșkin și un oarecare politician din zilele acelea. Politicianul explică lui Mâșkin, cum percepe el socialismul făcând o comparație foarte plastică între acesta și ei care stăteau la discuție. Spunea politicianul: „Să zicem că eu am surtuc bun și călduros pe mine, iar dumneata nu ai, socialismul spune ca să rupem acest surtuc în două și să-ți dau și dumneata jumătate. În felul acesta, nici unul dintre noi nu ar mai avea un surtuc întreg și am suferi
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
Mâșkin, cum percepe el socialismul făcând o comparație foarte plastică între acesta și ei care stăteau la discuție. Spunea politicianul: „Să zicem că eu am surtuc bun și călduros pe mine, iar dumneata nu ai, socialismul spune ca să rupem acest surtuc în două și să-ți dau și dumneata jumătate. În felul acesta, nici unul dintre noi nu ar mai avea un surtuc întreg și am suferi în aceeași măsură de frig”. Întradevăr, dacă se gândesc lucrurile în acest mod, desigur socialismul
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
zicem că eu am surtuc bun și călduros pe mine, iar dumneata nu ai, socialismul spune ca să rupem acest surtuc în două și să-ți dau și dumneata jumătate. În felul acesta, nici unul dintre noi nu ar mai avea un surtuc întreg și am suferi în aceeași măsură de frig”. Întradevăr, dacă se gândesc lucrurile în acest mod, desigur socialismul pare o pacoste pe capul bieților oameni, care prin muncă își fac și ei să zicem un surtuc, dar vine comisarul
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
mai avea un surtuc întreg și am suferi în aceeași măsură de frig”. Întradevăr, dacă se gândesc lucrurile în acest mod, desigur socialismul pare o pacoste pe capul bieților oameni, care prin muncă își fac și ei să zicem un surtuc, dar vine comisarul comunist și haț, o jumătate de surtuc și-l dau amărâtului de peste drum. Dar nu așa a fost. În socialism erau puși toți la muncă, pentru ca fiecare să poată avea un surtuc. Nici nu mai vreau să
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
măsură de frig”. Întradevăr, dacă se gândesc lucrurile în acest mod, desigur socialismul pare o pacoste pe capul bieților oameni, care prin muncă își fac și ei să zicem un surtuc, dar vine comisarul comunist și haț, o jumătate de surtuc și-l dau amărâtului de peste drum. Dar nu așa a fost. În socialism erau puși toți la muncă, pentru ca fiecare să poată avea un surtuc. Nici nu mai vreau să mă gândesc la zilele de azi, când în această țară
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
și ei să zicem un surtuc, dar vine comisarul comunist și haț, o jumătate de surtuc și-l dau amărâtului de peste drum. Dar nu așa a fost. În socialism erau puși toți la muncă, pentru ca fiecare să poată avea un surtuc. Nici nu mai vreau să mă gândesc la zilele de azi, când în această țară, unii au o garderobă de surtuce, iar alții nici măcar nu mai au posibilitatea să viseze la bucuria de a avea un surtuc, oricât de modest
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
drum. Dar nu așa a fost. În socialism erau puși toți la muncă, pentru ca fiecare să poată avea un surtuc. Nici nu mai vreau să mă gândesc la zilele de azi, când în această țară, unii au o garderobă de surtuce, iar alții nici măcar nu mai au posibilitatea să viseze la bucuria de a avea un surtuc, oricât de modest. Și de aceea pleacă sărmanul tineret, spre țări străine pentru a-și putea să-și aranjeze cumva viitorul, iar bătrânii rămân
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
poată avea un surtuc. Nici nu mai vreau să mă gândesc la zilele de azi, când în această țară, unii au o garderobă de surtuce, iar alții nici măcar nu mai au posibilitatea să viseze la bucuria de a avea un surtuc, oricât de modest. Și de aceea pleacă sărmanul tineret, spre țări străine pentru a-și putea să-și aranjeze cumva viitorul, iar bătrânii rămân acasă cu nepoții, dintre care unii de abia învață să meargă, și ei stau sărmanii, cu
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
Castan ce-a pus pe Moltke sub picior, Mintea să și-o pue Și să constitue Și să constitue stat major. 7l. GERMANU-I FOARTE TACTICOS - Hoffmann von Fallersleben - (cca 1878) Neamțul cercetează lucrul tacticos pe dos, pe față, La surtuc de are pată el chemia o învață. Ani întregi mereu citește spre a ști cum se cuvine, Cu ce chip, din cit și lână iese petele mai bine. Dar când știe toate celea, - cu ce scop le știe toate? Când
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
de are pată el chemia o învață. Ani întregi mereu citește spre a ști cum se cuvine, Cu ce chip, din cit și lână iese petele mai bine. Dar când știe toate celea, - cu ce scop le știe toate? Când surtucul cu pricina e o sdreanță fără coate! {EminescuOpIV 520} 72. VRE O SGÎTIE DE FATĂ (cca 1878) Vre o sgîtie de fată Cărei gura nu-i mai tace, Ca stigleți-ntoarce capul Când încolo, când încoace. Sau o alta visătoare
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
spanioli aflați În afara programului, se feriră din lumina strălucitoare cînd doi tineri ieșiră În fugă spre mașina lor. Bărbații se foiau prin jurul unui covor de flori ornamental, de parcă se pregăteau să se ușureze În belșițe, cu mîinile Îndesate În buzunarele surtucelor marinărești și cu picioarele bătînd acel neobosit pas-pe-loc tipic dealerilor care-și așteaptă clienții. Terasa piscinei era pustie, apa Învolburată Începea să se liniștească odată cu lăsarea nopții. Mi-am cărat valizele pînă la ușile liftului, care Înțepenise la etajul trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
socotească banii cheltuiți pentru o asemenea „cadână bărbătească”, autorul crede că dandy-ului de pe Dâmbovița i-ar trebui lunar 1319 galbeni, la care se adaugă uluitoarea sa garderobă: „6 perechi de ghete, 12 jiletci, 24 de cravate, 4 fracuri, 4 surtuce, 4 jachete, 4 paltoane, 32 de cămăși, 96 de perechi de mănuși, cosmetice și parfumuri, praf pentru poleitul unghiii”. Nu ne vine a crede: 96 de perechi de mănuși, fără să fie vorba despre Brummell! Nici Mistere din București, romanul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]