361 matches
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > METODA SUVEICĂ Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 628 din 19 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului METODA SUVEICĂ Muncind împreună cu deținuții aflam de la ei tot felul de povestiri cu întâmplările care îi aduseseră la statutul de condamnați. O astfel de povestire
METODA SUVEICĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 628 din 19 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343577_a_344906]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > METODA SUVEICĂ Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 628 din 19 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului METODA SUVEICĂ Muncind împreună cu deținuții aflam de la ei tot felul de povestiri cu întâmplările care îi aduseseră la statutul de condamnați. O astfel de povestire fiind ,,metoda suveica”! Prin această metodă se organiza un grup care vindea un obiect de ocazie. Datorită
METODA SUVEICĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 628 din 19 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343577_a_344906]
-
Leonte Publicat în: Ediția nr. 628 din 19 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului METODA SUVEICĂ Muncind împreună cu deținuții aflam de la ei tot felul de povestiri cu întâmplările care îi aduseseră la statutul de condamnați. O astfel de povestire fiind ,,metoda suveica”! Prin această metodă se organiza un grup care vindea un obiect de ocazie. Datorită acestui sistem ajunsese la ,,mititica” și Sturzu cu o parte din grupul său. Locul lor de acțiune era Gara de Nord din București. Vânzătorul din grup ieșea la
METODA SUVEICĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 628 din 19 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343577_a_344906]
-
și avea de executat o pedeapsă de 10 ani muncă la mină, unde se ceruse de fapt pentru că se câștiga condiționalul bun, adică pedeapsa era redusă funcție de munca depusă în subteran. Aceasta este una din povestirile auzite. Referință Bibliografică: METODA SUVEICĂ / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 628, Anul II, 19 septembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
METODA SUVEICĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 628 din 19 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343577_a_344906]
-
frumoase... Căci cine altul, dacă nu el, să fi mai fi păstrat în taină, zâmbete și lacrimi, bucurii și dureri? Doine, cântece de leagăn, cântece de voie bună... ascultase (de câte ori?) vrăjit de vocea ei frumoasă în timp ce mâinile-i dibace mânuiau suveica, ghemul, furculița... Se apropie de el și îi îmbrățișă lemnul parilor pictat dar și ros de cari, îl îmbrățișă strâns , atât de înfocat și de strâns, cu lacrimi strivite printre gene, așa cum îți îmbrățișezi omul drag ce va pleca în
MARELE PREMIU LA CONCURSUL INTERNATIONAL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379417_a_380746]
-
1929 din 12 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului uneori, seara târziu, când somnul nu este leac mă gândesc cu nostalgie la casa de lângă lac o căsuță mititică, ascunsă de salcii dese la bunica îndoită pe războiul ei când țese arunca suveica iute printre firele întinse cu piciorul pe pedală descurca mereu la ițe țesea până mai târziu, nepoatei să-i facă multe când o veni vremea și-o să vrea să se mărite când firele termina își punea furca la brâu lângă
CĂSUȚA DE LÂNGĂ LAC de DOINA COTESCU în ediţia nr. 1929 din 12 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381258_a_382587]
-
haosul social, s-ar fi născut cel dintâi bărbat: Planul.” Gheorghe Andrei Neagu este un maestru al limbajelor argotice, dar și al jargonului, al trimiterilor aluzive, al conotativelor, figurile de stil predilecte fiind sinecdoca și oximoronul, prima - prin tehnica de suveică, abstract-concret, singular-plural, a doua - prin alipirea la nivel de sintagmă a termenilor antinomici sau imposibil de asociat în registru normal. Bunul simț e dinamitat sau contaminat, cunoștințele noastre serios scuturate și verificate, năpârlirile limbajului obligatorii. Realitatea astfel obținută e nouă
AESOPICAE de LUCIAN STROCHI în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380898_a_382227]
-
frumoase... Căci cine altul, dacă nu el, să fi mai fi păstrat în taină, zâmbete și lacrimi, bucurii și dureri? Doine, cântece de leagăn, cântece de voie bună... ascultase (de câte ori?) vrăjit de vocea ei frumoasă în timp ce mâinile-i dibace mânuiau suveica, ghemul, furculița...” X SECȚIUNEA POEZIE: PREMIUL I: ANDREI TOADER (Slatina) Citate din poeziile premiate: „Ei cântă slugarnici oricăruia-n strună și-și schimbă stapânul doar pentru un os, n-au mamă, n-au tată, nici glie strabună și pot să
UN OCHI PLÂNGE, ALTUL RÂDE) de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371408_a_372737]
-
program cu elevii și eu și Doina Tudor, și câte satisfacții ne răsplăteau...?! Poate, din nou, doar același Gheorghe Cauitișanu, de care depindeau substanțial realizările noastre... Ce siglă inadecvată continuă să aibă azi orașul Buhuși! Ea e reprezentată de simbolul suveicii și al bobinei (care se referă la fabrica de postav, acum pe chituci), precum și al crenelurilor de cetate, semnificând istoria seculară a unei așezări în care ctitoriile întemeietorilor ei scrâșnesc morbid (este cazul Rateșului de la Orbic, stație de poștalioane, fortificată
GHEORGHE CAUTIŞANU. O ŞTIU CEI DIN VECHEA GARDĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1725 din 21 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373791_a_375120]
-
amintiri pe care nu le pot uita...! Întocmai. Urzim din „firul” acesta un „covor” al biografiei tale, cu florile, motivul, câmpul lui, făr-a tinde să ilustrăm decât esențialul ce definește pe omul și artistul Maria Tătaru. Punctul de la care zvâcnește „suveica” și „firul”, începând țeserea coincide cu data și locul nașterii tale. Referă-te la aceasta. Sunt născută în satul Năstăseni din comuna Parincea, județul Bacău. Așezările acestea, cu istorie veche, întinse pe locuri colinare, fascinante peisagistic insuflă o atracție pentru
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
în casă, în numai câteva zile de la arestare. Iar el avea de ispășit doi ani cu executare pentru un rahat de șmen de numai o sută de milioane de euro pe care nici măcar nu le furase. Le luase printr-o suveică de la stat! Mare lucru! Că uite în ce stătea statul nostru! Într-o biată sută de milioane pe care un biet om le încasase chiar cu forme legale, prin notariat! Unde o să ajungem!? Era vorba în subtext, foarte clar, de
OPERA ŞTIINŢIFICĂ A LUI LINGUREL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375414_a_376743]
-
personal, mi-au smuls multe emoții din piept. Războiul de țesut, diferite modele de cuverturi și ștergare țărănești, covata unde se frământa pâinea, fierul de călcat ce funcționa cu jar, roata, vârtelnița, lavița, patul pe care se odihneau străbunicii noștri, suveica și multe alte obiecte pe care doar în casele unde tradițiile sunt încă vii se mai regăsesc, au făcut să reînnodăm povești spuse de bunicii noștri, care au întotdeauna un farmec aparte. O adevărată lecție de istorie a fost expunerea
COMOARA NEPREŢUITĂ A ROMÂNILOR- de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346035_a_347364]
-
sobei, cu ceainicul aburind pe plită, cu miros de izmă, cu pâinea dospită în cuptor pe care bunica făcea nelipsitul semn al Sfintei Cruci și cu zgomotul ciudat de melodios, prin interesul pe care ni-l trezea, al pedalelor și suveicilor de la războiul de țesut, care ocupa toată odaia până la răsăritul ghioceilor. Deși ne iubea din cale-afară, nu ne arăta prea mult și căuta mereu să ne instruiască într-un stil unic al ei, pe care nu prea puteai să îl
CERASELA NICOLETA SLĂVULETE de CERASELA NICOLETA SLĂVULETE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376545_a_377874]
-
înecați în alcool, leneși, veșnic jeluindu-se de lipsuri și sărăcie. Asocierile sale de cuvinte, expresiile pitorești, surprind prin originalitate. Vezi „speriat clește”, „a da pe trompă”, „a sifona fonduri dintr-o afacere”, „a legumi berea”, ”a lua printr-o suveică” și altele. Comicul onomastic de la Caragiale citire, ridicat pe culmi nebănuite de dramaturgul israelian Hanoch Levin, ajunge la M.B.-Bujeniță să-i surpaseze pe amândoi. Personaje ca Imelda Quizdan născută Mădulariu, Rândunel Zoaie zis Fâsoi, Ondulina Pomârlan, Isterian Bâlboi, Lingurel
IMPRESII DE LECTURĂ „EXERCIŢII DE GOARNĂ PENTRU MÂNA STÂNGĂ” DE MIHAI BATOG BUJENIŢĂ de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375158_a_376487]
-
definitivă într-o lume care se zice că este mai bună, a părăsi lumea aceasta și, în acest sens, a nu se uita de poezia și titlul poeziei eu plec la tata sau a se vedea poezia timpul ca o suveică: stau și mă gândesc la cei care/ pleacă tot pleacă mereu. Există în aceste versuri un concept al așteptării. Așteptarea ca acel chin al singurătății să dispară într-o bună zi. Așteptarea revederii celor dragi. Asteptarea pur și simplu ca
MOARTEA, UN FLUTURE ALB DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372614_a_373943]
-
adevărul fericirii nu poate să se fixeze pe desfătarea dintr-o parte și decăderea din alta! În plus, interpreta de muzică folclorică oltenească Steliana Sima e înveșmântată într-un port popular cu motive ce justifică termenii descrierii creației monumentale cu suveica și acul de cusut, din pânză, fir și minune! De fapt, Steliana Sima, născută la 6 ianuarie 1965, la Cilieni, Olt, subcomisar de poliție, se numește Cuța Florea Sima. A activat, între 1983-1987 ca interpretă de muzică populară din zona
STELIANA SIMA. VÂRSTA ARTIŞTILOR FRUMOŞI NU ARE ANI! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379699_a_381028]
-
Te-oi ajuta și eu la alte treburi! -Ba, să năvădești cu mine, să-ți arăt! Să-nveți și tu, să arăți la altele! Când era la țesut, fata respectivă ridica speteaza prin complicatele fire de urzeală. Maică-mea trecea suveica printre firele de urzeală ridicate și coborâte de ițe și speteze, după modelul creat la năvădit. Și minunea de macat apărea, după ce spata aduna și bătea firele de „bătătură”. Ornamentele macatelor păreau că sunt desprinse de pe zidurile bisericii Trei Ierarhi
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
domol, în acel ținut binecuvântat și toate lucrurile și-ar fi urmat rumul firesc, stabilit dintru început de Marii Străbuni, iar Moș Timpul, tânăr fiind și novice în țeserea anilor, ce abia de-i crescuse tuleiele, mai mereu își uita suveica năzdrăvană prin peșterile Muntelui Sfânt, unde își avea sălașul împreună cu Zamolxe Străbunul, luându-se cu joaca printre aștri- feciorii luminoși ai universului infinit, fără să se mai gândeasc el la firul vieții, ce se torcea domol în ghemul veșniciei, lăsând
LEGENDA LUI GETIC- COPILUL CU INIMĂ DE AUR de ARON SANDRU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369150_a_370479]
-
oilor), țesătoria luase o mare dezvoltare. În anul 1855 se semnala că, în Târgul Neamț, câteva case „produceau sute de mii de coți de sucman” numai cu ajutorul unor unelte rudimentare: piepteni de mână, furca și fusul, roata tuțuienească, stativa îngustă, suveica mică sau săltătoare și în sfârșit „piua moldovenească sau cu ciocane, în care învălește sucmanul”. În 1845 se aflau la Târgul Neamț 59 de meșteri sucmănari. În Moldova - o țară bogată în animale, cu o climă aspră în o bună
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
complementară, aproape fiecare gospodărie își satisfăcea prin mijloace proprii nevoile casnice și vestimentare. Locuitorii făceau din lână aba, dimie, șaiag etc., din păr de capră preșuri, saci etc. Uneltele de lucru erau cele tradiționale: furca, fusul, roata, țușuienească, stativa îngustă, suveica mică sau săltătoare etc. O dată pânza obținută, în urma țesăturii care se executa la război, ea trebuia să fie finisată, adică îndesată și înfrumusețată. Această din urmă operație se efectua la pivă sau dârstă, care erau instalații meșteșugărești mai complicate, pe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
o existență absolută și inerta (spațiul newtonian). Poate că Blake personifica spațiul printr-un personaj feminin viu, perechea lui Los-timpul, tocmai pentru a sublinia procesualitatea adîncă a "țeserii" sale. Enitharmon este astfel reprezentată teșind la Războaiele de Țesut (Looms) cu suveici (shuttles), vîrtelnițe (reels), fuse (spindles) și alte instrumente de țesut. Spațiul blakean este o "țesătura" de procese-intercorelări evenimențiale transcendentale și fizice, sau materio-spirituale. Un obiect, un act din lumea fenomenala guvernată de acest ansamblu ordine-haos este real numai dacă imită
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
rareș émaux " (Biblique) (Poncet, 1996 : 129) ; " des émaux rareș du vaisselier " (Biblique) (Villard, 2010 : 35). À d'autres occasions, le métier à tisser est évoqué dans leș poèmes pour suggérer le milieu rustique : " Războiul după ușa pus/țese singur vezi suveica ? " " Derrière la porte, le métier/tisse seul, en vois-tu la navette ? " (Vraja și blestem/Charme et blasphème) (Miclău, 1978 : 385). Le lin (" inul ") est un symbole de la pureté dans la poésie de Blaga. Dans le contexte ci-dessous, le traducteur décide
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
vină, milă, ciudă, șagă, gând, grai; acțiuni: a zări, a clipi, a lovi, a răni, a omorî; părți ale casei: grindă, prag, coș, sobă; unelte agricole: plug, coasă, greblă, hârleț, fierăstrău, lopată, sită, dârmon, bardă, topor, clește, pilă, osie, daltă, suveică, vârtelniță, blid, răboj, tigae, desagă, rogojină, toiag, nicovală, cumpănă, lanț, sanie, laviță, drojdie, țuică, covrig, colac. Cuvinte și relații ostășești: viteaz, voinic, ceată, tabără, șatră (cort), steag, prapur, iscoadă, oblânc, prieten, vrăjmaș-dușman (turanic), primejdie, pagubă, strajă, pază, chivără, sabie, surlă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și teme. În raport cu primul, poezia este techné, meșteșug; în raport cu al doilea, este intertextualitate, replică: „Cu învierea păsărilor albe / De pe covoru-acesta oltenesc / începe și sfârșește o legendă. / Eu însumi sunt prizonierul ei ... /Prizonier, eu nu respir decât / în amplul du-te-vino al suveicii.” Se află sugerate aici și poetica textului ca textură, ca țesătură, și tehnica țeserii, și depășirea texturii prin trăire legendară, dar mai ales sentimentul de prizonierat al artistului în perfecțiunea artei sale. Poeme-replici sunt majoritatea producțiilor lui D., care uneori
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
Chișinău, 1995. Ediții: V. Alecsandri, Opere, I-IV, pref. edit., Chișinău, 1958-1959 (în colaborare cu Vasile Coroban). Traduceri: A.S. Pușkin, Opere alese, I-III, Chișinău, 1961; Vergiliu, Eneida, în Literatura universală. Grecia și Roma antică, Chișinău, 1972. Repere bibliografice: Raisa Suveică, Profiluri literare, Chișinău, 1972, 489-498; Mihail Dolgan, Crez și măiestrie artistică, Chișinău, 1982, 304-310; Tudor Palladi, Plăsmuirea veșnicului eu sau Perihelia aerului de taină, LA, 1996, 7 martie; Vasile Constantinescu, „Aerul de taină”, RR, 1996, 2; Mihai Cimpoi, Întoarcerea la
ROSCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289373_a_290702]