180 matches
-
evacuare, guvernul țarist aducea noi trupe în zonă. însă Poarta, dacă era sprijinită de către puterile europene interesate de menținerea integrității sale, putea reprezenta încă un punct de sprijin pentru popoarele aflate sub suzeranitatea sa. Sprijinită de către Franța și Anglia, puterea suzerană protesta împotriva înființării tribunalului excepțional și nu putea fi de acord nici cu stabilirea unui impozit pentru plata întreținerii armatei țariste. Românii erau conștienți de faptul că țarul, deși se vroia protector al Principatelor, în realitate urmărea transferul dreptului de
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
Bisericii Ortodoxe” și ar favoriza comploturile urzite de propaganda revoluționară printre neamurile creștine din Turcia, „în vederea emancipării politice și în virtutea refacerii naționalităților”. în cazul în care Poarta ar fi repusă pe deplin în drepturi în Moldova și Valahia, ca putere suzerană, acest fapt ar conduce la o stare deplorabilă a Principatelor. Poarta, lăsându- se influențată de sugestiile diplomației străine, ar continua în interiorul Țărilor Române ..experimente și reforme politice la modă”, ceea ce ar da câștig de cauză revoluției ținute în frâu prin
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
titlul Memoriu despre politica turcească în Principatele dunărene și despre posibilitatea de a atenua efectele Convenției de la Balta - Liman 5. Se protesta contra noii încălcări a drepturilor la autonomie ale Principatelor. Românii considerau că este necesară reînnoirea tratatelor între puterile suzerană și cea protectoare, cu condiția de a se respecta dreptul la autonomie al Principatelor, Poarta păstrându-și prerogativele în ceea ce privește politica externă. Era necesar ca Poarta să renunțe pentru totdeauna la actele de ingerință în afacerile interne ale Principatelor, lăsându-le
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
Principatele Dunărene slăbesc treptat și de această situație va profita țarul. Consecințele încheierii Convenției de la BaltaLiman erau considerate dezastruoase pentru Principate și pentru prestigiul Imperiului Otoman. Prevederile sale făceau ca prerogativele curții protectoare să fie egale cu cele ale curții suzerane. Divanul legislativ urma să fie alcătuit din mari boieri și funcționari de stat, strâns legați de domn și toți laolaltă de puterea protectoare. Vestea misiunii generalului Grabbe la Constantinopol i-a determinat pe moldoveni să facă tot felul de presupuneri
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
istoriografia română, ca un act de nedreptate făcut românilor, în contemporaneitate a pus cu pregnanță în fața elitei politice românești problema necesității schimbării statutului politico-juridic al Principatelor Române, necesitate aflată în strânsă corelație cu diminuarea sau, chiar, abolirea legăturilor cu puterea suzerană otomană. II.3. Instituirea Administrației militare Noua achiziție teritorială austriacă, numită "districtul Bucovina", avea o întindere de 10.441 km2 și era format din două foste ținuturi moldovenești și anume: ținutul Cernăuți cu ocolul Câmpului Rusesc, aproape în întregime, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Același spirit al locului a atras la Iași, Într’o vreme când el cedase cu generozitate un precedent care-și arată acum colții rolul de prim oraș al României către un București pe atunci avantajat doar de apropierea de puterea suzerană, turcească, a atras deci toată floarea culturii moldovenești, reprezentativă ca să spun numai atât pentru cultura românească: pe Eminescu, dar și pe se zice născutul În Bacău Alecsandri; vă las să numărați mai departe... I-or fi atras dealurile și pădurile
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Irlandei au mers să lupte numai pentru aceasta. Pentru mintea irlandeză, timp de 1 000 de ani libertatea nu a avut decît o singură definiție. Nu însemnă o libertate condiționată de interesele unei alte națiuni, o libertate compatibilă cu autoritatea suzerana a unui parlament străin, ci o libertate absolută, care să includă controlul suveran al destinului. Nu a însemnat libertatea unei clase, ci libertatea poporului. A însemnat nu libertatea unui fragment geografic al Irlandei, ci libertatea întregii Irlande. Libertatea astfel definită
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
la noi dezbateri și deliberări în privința Principatelor 353. Depeșele care plecau în cursul lunii martie de la ministerul de externe francez spre agenții diplomatici din diferite capitale europene aveau ca notă caracteristică păstrarea unui ton neutru, repetarea recunoașterii calității de putere suzerană a Porții asupra statului nord dunărean și hotărârea viitorului acestuia doar printr-un acord al tuturor Puterilor Garante 354. Aceleași note diplomatice ne dezvăluiau faptul că Franța nu agrea tendința Rusiei de a-și reocupa poziția deținută înainte de 1856. Un
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
urcarea pe tron a lui Carol era protestul din 15 mai, pe care-l depunea prin reprezentantul său la Conferința de la Paris și insistența pentru a i se acorda dreptul de a interveni militar, invocând încălcarea drepturilor sale de țară suzerană. Chiar dacă guvernul otoman nu primise acordul Puterilor Garante pentru inițiativa amintită, factorii decizionali de la București hotărau concentrarea batalioanelor de grăniceri și dorobanți și acordarea unui credit de 8 milioane de lei ministerului de război. Nefiind suficientă această sumă, guvernul român
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
se bucura sub chezășuirea colectivă a Puteriloru contractante, de privilegiurile și imunitățile de care sînt în posesie. Prin urmare Principatele se voru administra în libertate și afară de ori-ce amestecu alu Sublimei-Porți, în țărmurile stipulate prin înțelegerea Puteriloru chezașe cu Curtea Suzerana. Articolul 3 Puterile publice voru fin încredințate, în fiecărui Principatu, unui Hospodaru sau unei Adunări elective ce voru lucra în cadurile prevadute de această convenție cu concursulu unei comisii centrale, comuna ambeloru Principate. Articolul 4 Puterea esecutiva va fi esersata
CONVENŢIE din 7 august 1858 convenţiune pentru organisarea definitivă a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127900_a_129229]
-
încredințată magistratiloru numiți de dinsulu, fără ca nimeni să pota fi lipsitu de fireștii săi judecători. O lege va hotati condițiile de priimire innaintare în magistratură, luîndu dreptu bada aplicarea progresivă a principiului inamovibili tatei. Articolul 8 Principatele voru da Curtei Suzerane unu tributu anualu a căruia suma remane hoterita la tifra de unu milionu cinci sute de mii lei pentru Moldavia și al tifra de doue milioane cinci sute de mii lei pentru Valachia. Învestitură va fi dată Hospodariloru, ca și
CONVENŢIE din 7 august 1858 convenţiune pentru organisarea definitivă a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127900_a_129229]
-
remane hoterita la tifra de unu milionu cinci sute de mii lei pentru Moldavia și al tifra de doue milioane cinci sute de mii lei pentru Valachia. Învestitură va fi dată Hospodariloru, ca și în trecutu de M.S. Sultanulu. Curtea Suzerana va combină cu Principatele măsurile de apărare a pamentului loru, în cadu de atacu din afara; și va putea provoca prin înțelegere cu Curțile garanțe măsurile trebuincioase, pentru restatornicirea ordinului, la întîmplare de a de compromite. Că și în trecutu, tractatele
CONVENŢIE din 7 august 1858 convenţiune pentru organisarea definitivă a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127900_a_129229]
-
a pamentului loru, în cadu de atacu din afara; și va putea provoca prin înțelegere cu Curțile garanțe măsurile trebuincioase, pentru restatornicirea ordinului, la întîmplare de a de compromite. Că și în trecutu, tractatele internaționale care se voru încheia de Curtea Suzerana cu Puterile străine, voru fi aplicabile Principateloru în totu ceia ce nu va atinge ale loru imunități. Articolul 9 În cadu de calcare a imunităților Principateloru, Hospodarii voru innainta unu recursu către puterea Suzerana, și dacă nu se va face
CONVENŢIE din 7 august 1858 convenţiune pentru organisarea definitivă a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127900_a_129229]
-
care se voru încheia de Curtea Suzerana cu Puterile străine, voru fi aplicabile Principateloru în totu ceia ce nu va atinge ale loru imunități. Articolul 9 În cadu de calcare a imunităților Principateloru, Hospodarii voru innainta unu recursu către puterea Suzerana, și dacă nu se va face dreptate la a loru reclamație, o voru putea îndrepta prin agenții loru către representantii Puteriloru garanțe la Constantinopole. Hospodarii voru fi represantati lîngă Curtea Suzerana prin agenți (Capu-Chehaia) născuți Moldoveni sau Români, nesupusi
CONVENŢIE din 7 august 1858 convenţiune pentru organisarea definitivă a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127900_a_129229]
-
imunităților Principateloru, Hospodarii voru innainta unu recursu către puterea Suzerana, și dacă nu se va face dreptate la a loru reclamație, o voru putea îndrepta prin agenții loru către representantii Puteriloru garanțe la Constantinopole. Hospodarii voru fi represantati lîngă Curtea Suzerana prin agenți (Capu-Chehaia) născuți Moldoveni sau Români, nesupusi la nici o protecție străină, si priimiti de Porta. Articolul 10 Hospodarulu va fi alesu pe viață de Adunare. Articolul 11 În cadu de vacanție, si pane la instalarea noului Hospodaru, administrația
CONVENŢIE din 7 august 1858 convenţiune pentru organisarea definitivă a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127900_a_129229]
-
menite de a păstra ostiriloru tote caracterurile de două corpuri ale acelesi armii. Tifra ostiriloru regulate hotărîtă de regulamentulu organicu, nu se va putea mări mai multu de catu de o a treia parte fără o mai inteiu înțelegerecu Curtea Suzerana. Articolul 43 Oștirile trebuie să se adune de căte ori siguranță din intru sau acea a hotareloru va fi amenințată. Unirea loru va putea fi provocată de unulu seu de cel-l-altu Hospodaru, dar nu se va face de catu în urma
CONVENŢIE din 7 august 1858 convenţiune pentru organisarea definitivă a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127900_a_129229]
-
ori siguranță din intru sau acea a hotareloru va fi amenințată. Unirea loru va putea fi provocată de unulu seu de cel-l-altu Hospodaru, dar nu se va face de catu în urma unei înțelegeri comunae între dinsi facendu-se cunoscutu și Curții Suzerane. După propunerea inspectoriloru, Hospodarii voru putea asemenea să împreune în totalu sau în parte oștirile în cimpu de manevre sau spre a le face revista. Articolul 44 Comandantulu de căpetenie va fi numitu cînd de unu Hospodaru candu e cel-l-altu
CONVENŢIE din 7 august 1858 convenţiune pentru organisarea definitivă a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127900_a_129229]
-
la noi dezbateri și deliberări în privința Principatelor 353. Depeșele care plecau în cursul lunii martie de la ministerul de externe francez spre agenții diplomatici din diferite capitale europene aveau ca notă caracteristică păstrarea unui ton neutru, repetarea recunoașterii calității de putere suzerană a Porții asupra statului nord dunărean și hotărârea viitorului acestuia doar printr-un acord al tuturor Puterilor Garante 354. Aceleași note diplomatice ne dezvăluiau faptul că Franța nu agrea tendința Rusiei de a-și reocupa poziția deținută înainte de 1856. Un
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
urcarea pe tron a lui Carol era protestul din 15 mai, pe care-l depunea prin reprezentantul său la Conferința de la Paris și insistența pentru a i se acorda dreptul de a interveni militar, invocând încălcarea drepturilor sale de țară suzerană. Chiar dacă guvernul otoman nu primise acordul Puterilor Garante pentru inițiativa amintită, factorii decizionali de la București hotărau concentrarea batalioanelor de grăniceri și dorobanți și acordarea unui credit de 8 milioane de lei ministerului de război. Nefiind suficientă această sumă, guvernul român
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
să pacifice omenirea în numele lui Hristos, „Fericiți făcătorii de pace - că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema’’. Exemplul papilor a fost repede urmat de episcopi care deveneau rând pe rând prinți și seniori feudali, cu aceleași obligații față de autoritatea suzerană ce decurgea din statutul de vasali. Mulți dintre ei și-au însușit plăcerile luxului, opulenței și chiar înclinația războinică, trecând pe planul doi obligațiile sacramentale (sarcinile pastorale, predicația și administrarea sacramentelor) transformându - se în ucigători de oameni. Este evident că
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Adrianopol, să rămână un lucru scris, tradus în fapt prin suveranitatea Rusiei asupra lor. Într-adevăr, Regulamentul Organic cuprinde dispoziții care supun hotărârile și actele Domnilor și Adunărilor controlului și învoirii atât a Curții Protectoare (Rusia), cât și a Curții Suzerane (Poarta, Curte Suzerană): „... Articolul 50 al Regulamentului stabilește în principiu că orice act, al Adunării și al Domnului, care ar fi contrar privilegiilor Principatului, tratatelor și hatișerifelor date de sultan, va fi chiar din faptul acestui vițiu, nul și neavenit
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
un lucru scris, tradus în fapt prin suveranitatea Rusiei asupra lor. Într-adevăr, Regulamentul Organic cuprinde dispoziții care supun hotărârile și actele Domnilor și Adunărilor controlului și învoirii atât a Curții Protectoare (Rusia), cât și a Curții Suzerane (Poarta, Curte Suzerană): „... Articolul 50 al Regulamentului stabilește în principiu că orice act, al Adunării și al Domnului, care ar fi contrar privilegiilor Principatului, tratatelor și hatișerifelor date de sultan, va fi chiar din faptul acestui vițiu, nul și neavenit. După art. 53
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
capitala fiecărui Principat, de un reprezentant cu drept de control și de imixtiune asupra afacerilor interne ale țării, pe când Poarta n-avea dreptul să întrețină un asemenea agent, înrâurirea și puterea Curții Protectoare, erau neasemănat sporite față de acele ale Curții Suzerane. Dar găsim în ambele Regulamente un paragraf care, mult mai cu desăvârșire decât acele sus pomenite, face cu totul iluzorii mult lăudata autonomie și sistemul reprezentativ hărăzit țării prin mărinimia Rusiei. Acest paragraf este ultimul al celui de pe urmă articol
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
către Ocrotitoarea Curte, cerând voie și slobozenie de a putea strânge o altă Obișnuită Obștească Adunare”. Art. 51 este, deci, acel care dă Rusiei dreptul ei de control. Ar fi mai natural ca acest drept să fie exercitat de către puterea suzerană, al cărei guvern este mai apropiat de Țara Românească, care trebuie să fie mai bine informat de cele ce se petrec, și care, prin însuși titlul ei de suzeran, ar trebui să aibă orice preeminență în hotărâri; dar nu este
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
bine informat de cele ce se petrec, și care, prin însuși titlul ei de suzeran, ar trebui să aibă orice preeminență în hotărâri; dar nu este astfel. Rusia este acea care intervine cea dintâi și judecă, oareșcum fără apel. Puterea Suzerană înregistrează apoi hotărârea pentru formă. Trebuie să mărturisim că rolurile sunt schimbate, căci acel de Curte Protectoare, ce și-l dă Rusia, ar trebui să mărginească influența ei numai în dreptul de a suspenda hotărârile Obșteștii Adunări, când acele hotărâri sunt
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]