180 matches
-
Cel mai important protest adresat Porții a venit din partea domnitorului Moldovei, Grigore al II-lea Ghica, care, într-un memoriu documentat și argumentat, datat la 4 ianuarie 1775, protestează contra cedării teritoriale, invocând vechile capitulații care reglementau raporturile dintre puterea suzerană și Moldova, atrăgând atenția că trupele austriece pot fi respinse cu forța armelor. La instigarea diplomaților austrieci acreditați la Istambul, turcii înțeleg să ia măsuri drastice împotriva domnitorului care le apăra și demnitatea lor, fiind condamnat la moarte și executat
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
precum și sprijinul acordat de Guvernul princiar mișcării bulgare au determinat manifestarea unor vii proteste la Paris și Viena. Cancelarul austro ungar Beust a căutat chiar să convingă Turcia de necesitatea unei intervenții militare. Cel puțin la fel de Îngrijorată era Însăși Puterea suzerană, diplomația de la Constantinopol sugerând instituirea de urgență a unei comisii europene de anchetă menită a constata „complicitatea” României la favorizarea trecerii „bandelor bulgare” dincolo de Dunăre. Prezența colonelului prusian Krenski la București și transportarea armelor - comandate de Carol I În Prusia
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
Moldovei, iar la 24 ianuarie a fost ales domn al Țării Românești: a devenit astfel primul domn al celor două Principate. În mod oficial, a fost numit principe domnitor al Principatelor Unite, iar din 1862, al Principatului România. Deoarece puterea suzerană (vezi Imperiul Otoman) și Puterile Garante (vezi Puterile Garante) nu au acceptat unirea decât cu numele pe timpul vieții sale, Al. I. Cuza, având ca prim ministru pe Mihail Kogălniceanu (vezi Kogălniceanu Mihail), s-a străduit în mod special să realizeze
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
țara a fost condusă de o locotenență domnească, formată din trei persoane. La 10 mai 1866, principele Carol (vezi Carol I, regele României) a preluat conducerea țării. Noua Constituție, adoptată în 1866, numea noul stat România, recunoscut fiind de Puterea Suzerană și de Puterile Garante. România va cunoaște în perioada următoare un larg sprijin internațional, o dezvoltare economică și culturală deosebită, iar la 9 mai 1877 își va proclama independența față de Imperiul Otoman. Uniunea Europeană - organizație a unor țări europene, legate prin
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
Irlandei au mers să lupte numai pentru aceasta. Pentru mintea irlandeză, timp de 1 000 de ani libertatea nu a avut decît o singură definiție. Nu însemnă o libertate condiționată de interesele unei alte națiuni, o libertate compatibilă cu autoritatea suzerana a unui parlament străin, ci o libertate absolută, care să includă controlul suveran al destinului. Nu a însemnat libertatea unei clase, ci libertatea poporului. A însemnat nu libertatea unui fragment geografic al Irlandei, ci libertatea întregii Irlande. Libertatea astfel definită
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
dintre cele două puteri europene. 2.1.4. Spațiul arabofon în perioada contemporană (după 1918) La începutul secolului al XX-lea nu exista nici un stat arab independent pe mapamondul politic. La acea dată întreg spațiul arab era împărțit între puterile suzerane menționate anterior. Imediat după primulrăzboimondial însă,s-a înregistrat o proliferare exuberantă a curentului autodeterminării în conștiința națională arabă. Rând pe rând s-au constituit formațiuni statale arabe (emirate, regate) chiar dacă majoritatea dintre ele au rămas până după 1945 cu
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
Africa de nord. b. Deciziile politico-administrative din perioada colonială au avut un rol major în configurarea teritoriilor actuale ale statelor arabofone, având în vedere statutul lor anterior de posesiuni, protectorate, teritorii dependente sau teritorii sub mandat, administrate de puterile coloniale suzerane (Imperiul Otoman, Franța, Marea Britanie, Spania, Italia). În acest context, teritoriile lor au jucat, inevitabil, rolul de tablă de șah al confruntării marilor interese geopolitice, geostrategice și economice ale puterilor europene. Au fost de asemenea, alături de alte zone din lumea colonială
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
propriu-zisă a României, conținutul ei fiind inspirat de Constituția belgiană din 1831 (...). Adunarea legislativă care l-a proclamat domnitor pe Carol I s-a transformat în Adunare Constituantă, producând și votând primul text care nu era impus nici de puterea suzerană, nici de cele șapte puteri garante. Potrivit Constituției, România devenea o monarhie ereditară, în care erau respectate următoarele principii politico-juridice: suveranitatea națională, separația puterilor în stat, guvernământul reprezentativ, responsabilitatea ministerială, supremația Constituției în fața tuturor legilor"6. În anul 1923, după
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
lor la curtea imperială de la Petersburg și adoptarea de către adunările obștești de la București și Iași demonstrează că uneori imixtiunea străină poate face și lucruri bune. La acea vreme, Imperiul pravoslavnic nu avea el însuși constituție, la fel ca și puterea suzerană otomană; noi aveam! Domnii pământeni (readuși la tron de către Înalta Poartă în 1822) au orânduit Principatele în baza Regulamentelor Organice până în 1848, când grupările liberale revoluționare au căutat sprijinul otoman pentru a aboli ceea ce Bălcescu numea "legislație dezorganică", aducătoare de
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
1831 (care ar fi trebuit să ne vină "la pachet" cu domnitorul). Adunarea legislativă care l-a proclamat domnitor pe Carol I s-a transformat în Adunare Constituantă, producând și votând primul text care nu era impus nici de puterea suzerană, nici de cele șapte puteri garante. Potrivit Constituției, România devenea o monarhie ereditară, în care erau respectate următoarele principii politico-juridice: suveranitatea națională, separația puterilor în stat, guvernământul reprezentativ, responsabilitatea ministerială, supremația Constituției în fața tuturor legilor. De asemenea, Constituția României proclama
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
Același spirit al locului a atras la Iași, Într’o vreme când el cedase cu generozitate un precedent care-și arată acum colții rolul de prim oraș al României către un București pe atunci avantajat doar de apropierea de puterea suzerană, turcească, a atras deci toată floarea culturii moldovenești, reprezentativă ca să spun numai atât pentru cultura românească: pe Eminescu, dar și pe se zice născutul În Bacău Alecsandri; vă las să numărați mai departe... I-or fi atras dealurile și pădurile
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
parțială a „afacerii Strousberg”, Carp s-a implicat În problemele de politică internă, susținând măsurile luate de guvern. Fiind preocupat de dezvoltarea țării a afirmat În diferite ocazii că idealul la care trebuie să tindă România era independența față de puterea suzerană și că acest deziderat se putea realiza mai Întâi În plan economic și că Poarta Otomană trebuia să Înțeleagă că tratatele sale comerciale nu se puteau aplica statului român. La 1 noiembrie 1874 a fost trimisă din Constantinopol o depeșă
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
Adrianopol, să rămână un lucru scris, tradus în fapt prin suveranitatea Rusiei asupra lor. Într-adevăr, Regulamentul Organic cuprinde dispoziții care supun hotărârile și actele Domnilor și Adunărilor controlului și învoirii atât a Curții Protectoare (Rusia), cât și a Curții Suzerane (Poarta, Curte Suzerană): „... Articolul 50 al Regulamentului stabilește în principiu că orice act, al Adunării și al Domnului, care ar fi contrar privilegiilor Principatului, tratatelor și hatișerifelor date de sultan, va fi chiar din faptul acestui vițiu, nul și neavenit
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
un lucru scris, tradus în fapt prin suveranitatea Rusiei asupra lor. Într-adevăr, Regulamentul Organic cuprinde dispoziții care supun hotărârile și actele Domnilor și Adunărilor controlului și învoirii atât a Curții Protectoare (Rusia), cât și a Curții Suzerane (Poarta, Curte Suzerană): „... Articolul 50 al Regulamentului stabilește în principiu că orice act, al Adunării și al Domnului, care ar fi contrar privilegiilor Principatului, tratatelor și hatișerifelor date de sultan, va fi chiar din faptul acestui vițiu, nul și neavenit. După art. 53
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
capitala fiecărui Principat, de un reprezentant cu drept de control și de imixtiune asupra afacerilor interne ale țării, pe când Poarta n-avea dreptul să întrețină un asemenea agent, înrâurirea și puterea Curții Protectoare, erau neasemănat sporite față de acele ale Curții Suzerane. Dar găsim în ambele Regulamente un paragraf care, mult mai cu desăvârșire decât acele sus pomenite, face cu totul iluzorii mult lăudata autonomie și sistemul reprezentativ hărăzit țării prin mărinimia Rusiei. Acest paragraf este ultimul al celui de pe urmă articol
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
către Ocrotitoarea Curte, cerând voie și slobozenie de a putea strânge o altă Obișnuită Obștească Adunare”. Art. 51 este, deci, acel care dă Rusiei dreptul ei de control. Ar fi mai natural ca acest drept să fie exercitat de către puterea suzerană, al cărei guvern este mai apropiat de Țara Românească, care trebuie să fie mai bine informat de cele ce se petrec, și care, prin însuși titlul ei de suzeran, ar trebui să aibă orice preeminență în hotărâri; dar nu este
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
bine informat de cele ce se petrec, și care, prin însuși titlul ei de suzeran, ar trebui să aibă orice preeminență în hotărâri; dar nu este astfel. Rusia este acea care intervine cea dintâi și judecă, oareșcum fără apel. Puterea Suzerană înregistrează apoi hotărârea pentru formă. Trebuie să mărturisim că rolurile sunt schimbate, căci acel de Curte Protectoare, ce și-l dă Rusia, ar trebui să mărginească influența ei numai în dreptul de a suspenda hotărârile Obșteștii Adunări, când acele hotărâri sunt
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
alta, în raporturile de vasalitate care îi unesc cu împărăția otomană. Reiese din această stare cu totul excepțională, întemeiată întreagă pe convenții stabilite de noi și de Poarta Otomană, că Moldova și Țara Românească au de îndeplinit, atât față de Puterea Suzerană, cât și față de acea Protectoare, niște îndatoriri pozitive, cărora ele n-ar putea să se sustragă fără consimțământul prealabil al uneia sau al alteia. Uitând că cea mai mare parte din îmbunătățirile asigurate patriei lor sunt datorate numai protecției binevoitoare
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
de la Petersburg. Evenimentele de la 1848 îi dădură un prilej binevenit pentru a-și aduce la îndeplinire planul de mult dezmierdat. Poarta cedă cu ușurință la insistențele lor în această privință. Prin convenția încheiată la Balta Liman, la 1849, ambele Curți, Suzerană și Ocrotitoare, hotărâră ca, făcându-se iarăși derogație la stipulațiile Regulamentului Organic: 1. Să se numească (depunerea lui Mihai Sturdza fiind lucru hotărât), din nou, domnii Țărilor Române, prin înțelegere între Rusia și Poartă, dar pe termen de șapte ani
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
constituirea statului unitar „daco-român“ (cuvintele incriminate au fost înlocuite apoi prin: „domnul României“); Turcia era și ea iritată de faptul că România bătea monedă cu efigia principelui Carol, semn al suzeranității statale, și cerea înlăturarea acestui „abuz“, netolerat de „puterea suzerană“ temătoare de mani festările de independență din ce în ce mai numeroase ale tânărului stat de la gurile Dunării. anul 1873 [Apele de la Văcărești. Circul Suhr. Moartea prințului Alexandru Cuza. Diverse. Statuia lui Mihai Viteazul. Teatrul.] apele de la văcărești La 1 ianuarie [stil vechi] vine
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
arătat - o necesară atitudine de independență (nu numai economică) a României, în preajma dobândirii independenței politice depline, fapt pe care cea mai mare parte a liberalilor (cu excepția lui Ion Ghica) nu l-au înțeles în profunzime. Neținând seama de pretențiile puterii suzerane (Imperiul Otoman) care refuza tânărului stat român dreptul de a încheia tratate comerciale cu alte țări, România a semnat, la 10/22 iunie 1875, la Viena, convenția comercială româno austro-ungară, care, pentru a intra în vigoare, trebuia să fie aprobată
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
România cu mica ei oștire de 40 000 oameni? Pe de altă parte, Turcia, cunoscând pericolul, se adresează guvernului român întrebându-l care i va fi atitudinea în caz de război și dacă este hotărât să stea leal alături de puterea suzerană. Nicolae Ionescu, ministrul de Externe, răspunde printr-o notă ce a făcut pe vremuri zgomot, în care a întrebuințat o expresiune căreia nimenea nu i-a putut descoperi înțelesul: Nicolae Ionescu - retorul, cum îi spunea Maiorescu - scria că situația este
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
întrebuințat o expresiune căreia nimenea nu i-a putut descoperi înțelesul: Nicolae Ionescu - retorul, cum îi spunea Maiorescu - scria că situația este de o nedefinită practică.97 În același timp ministrul nostru cerea Porții să îndeplinească datoriile sale de putere suzerană, aducând în România o armată de 200 000 oameni cu care să poată fi apărat teritoriul român.98 Această notă a fost foarte mult criticată și zeflemisită, dar mai ales osândită, fiindcă, dacă Turcia ar fi dat ceea ce i se
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
către țara mea de Dimitrie Brătianu, București, 1877, p. 15). Istoria cu retragerea în munți a armatei române e fantezistă. 110. Dintre fruntașii liberali, în afară de Dumitru Brătianu, se pronunțau pentru o politică de neutralitate sau chiar de fidelitate față de puterea suzerană Ion Ghica, D.A. Sturdza, Nicolae Ionescu ș.a. Politica de cooperare cu armata rusă, care ar fi îndepărtat teatrul războiului de teritoriul nostru a fost preconizată de I.C. Brătianu și C.A. Rosetti, care, în această privință, au realizat o perfectă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
vapoare sau reparării cetăților turcești, silitra care era predată gratuit arsenalului imperial. Cu scopul îngrădirii pretențiilor arbitrare ale Porții, hatișeriful de la Gülhane dispunea livrarea furniturilor în raport cu posibilitățile de producție ale Țărilor Române, care aveau dreptul de a înștiința oficial puterea suzerană asupra situației lor economice. Deși unele abuzuri au continuat și după 1802, după cum rezultă din diferite acte, inclusiv din Condica de venituri și cheltuieli a Moldovei pe anii 1805-1806, ele au fost totuși mai puțin numeroase, valoarea totală a furniturilor
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]