981 matches
-
în 1456. Astfel, în fiecare an, la o dată precisă, colectorii trimiși de Poartă adună mii de tone de grîu și orz, sute de mii de bovine și oi (141.000 ovine au fost ridicate, în 1691, doar din Moldova). Această suzeranitate are implicații politice: sultanii se amestecă în problemele legate de înscăunarea domnitorilor aleși, îi acceptă sau îi destituie; iar confirmarea unui domnitor de către Constantinopol va presupune, în secolul al XVII-lea, din partea candidatului la tron, o investiție importantă. În sfîrșit
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
2 februarie 1438, reprezentanții privilegiaților celor trei națiuni dominante și care vor fi singurii recunoscuți în Transilvania, se întîlnesc la Turda și-i pun la punct pe țărani... Nobilimea română nu obține nici o recunoaștere în noua structură transilvană, aflată sub suzeranitate otomană. În 1541, Ungaria turcă formează pașalîkul de Buda. Transilvania este un stat autonom al Imperiului otoman. Suveranul său, care poartă titlul de principe (voievod), este ales de dieta Transilvaniei, formată din nobili unguri, secui și sași, sultanul dîndu-i învestitura
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
războiul social și căutaseră o figură justițiară a împăratului, un loc luminat al Imperiului. În Moldova, visul unui imperiu se deschide spre Rusia, iar în Țara Românească ca și în Moldova, orientarea este spre nostalgiile Bizanțului, în vederea desprinderii de greutățile suzeranității otomane. La acest sfîrșit de secol XVIII, elitele românești, sigure de identitatea lor, bîjbîie în elaborarea modernă a ideii de națiune. PARTEA A II-A EXPERIENȚELE MODERNITĂȚII CAPITOLUL I Principatele Moldova și Țara Românească ca miză a chestiunii orientale În
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
rusești pătrund în Principate. Din nou, la fel ca la Kutciuk-Kainardji și la București, pacea este semnată la Adrianopol la 14 septembrie 1829. Prevederile Convenției de la Akkerman sînt confirmate, rușii obținînd mai mult încă: Moldova și Țara Românească rămîn sub suzeranitatea Porții, Rusia garantîndu-le prosperitatea. Tot Rusia negociază pentru avantaje comerciale și libertatea traversării strîmtorilor pentru navele de mărfuri. Un act adițional al Tratatului de la Adrianopol stabilește încetarea dreptului de preemțiune otomană asupra producțiilor Principatelor române. Semn vizibil de cădere a
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
formulă care-i acceptă pe ruși, care ar fi preferat o simplă autonomie în timpul anexării Principatelor ca sateliți schițează o nouă frontieră, dovedind un echilibru balcanic precar. Dependența Țării Românești și a Moldovei față de ruși și ponderea unui rest de suzeranitate otomană, dependența Transilvaniei față de Austria, toate acestea se află în centrul revoluțiilor de la 1848. Revoluționarii din Iași, București și din Transilvania afirmă suveranitatea poporului și drepturile cetățenilor, instituindu-se în membri ai comunității naționale. Formarea lor, cultura lor de opozanți
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
circulație textul Principiilor pentru reforma patriei, care integrează unirea Moldovei și a Țării Românești într-un singur stat român. În iunie și iulie 1848, Rosetti lansează proclamații-apel pentru frații din Moldova. Aceiași revoluționari optează pentru o negociere tactică cu Constantinopolul, suzeranitatea otomană nefiind anulată. Această linie de conduită va fi reluată în 1853 în timpul războiului Crimeei și apărată de unii politicieni în 1877. În mod esențial, ea se bazează pe viziunea unei Rusii panslave și mesianice și pe un Imperiu otoman
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de un discurs al dreptului care are meritul că este adaptat acestui timp de criză și că este fondat pe o tradiție. Tratatul de la Paris stipulează la articolul 22: "Principatele Țara Românească și Moldova vor continua să se bucure, sub suzeranitatea Porții și sub garanția puterilor contractante, de privilegiile și imunitățile care le aparțin. Nu va fi exercitată asupra lor nici o protecție exclusivă a uneia dintre puterile garante. Nu va exista nici un drept particular de amestec în treburile lor interne". Articolul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
claselor societății. Aceste divane sînt chemate să exprime voința populației în privința organizării definitive a principatelor". Noțiunile de "privilegii și imunități", "administrare independentă și națională" sînt aceiași termeni pe care un argumentat patriotic de durată îi sublinia pentru a defini natura suzeranității Porții asupra Moldovei și Țării Românești și pentru a elucida înțelesul capitulațiilor încheiate de domnitori cu învingătorii otomani în 1393, 1460 și 1512. Linia esențială a demonstrației consistă în a proba că Principatele pot fi în același timp vasale și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
solicitaseră. În plus, Bataillard pledează pentru suprimarea prerogativei omagiului adus Porții. Royer-Collard, în introducerea la studiul lui Boerescu intitulat La Roumanie après le traité de Paris (România după tratatul de la Paris), publicat la Paris în 1856, jonglează cu noțiunile de suzeranitate și suveranitate pentru a demonstra că suzeranitatea otomană este specifică, că aceasta nu are nici o legătură cu dreptul feudal și că nu afectează deloc suveranitatea statului. Introducerea noțiunii de stat este o manieră de a presupune unitatea Moldovei și a
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
prerogativei omagiului adus Porții. Royer-Collard, în introducerea la studiul lui Boerescu intitulat La Roumanie après le traité de Paris (România după tratatul de la Paris), publicat la Paris în 1856, jonglează cu noțiunile de suzeranitate și suveranitate pentru a demonstra că suzeranitatea otomană este specifică, că aceasta nu are nici o legătură cu dreptul feudal și că nu afectează deloc suveranitatea statului. Introducerea noțiunii de stat este o manieră de a presupune unitatea Moldovei și a Țării Românești, apărată de francezi în fața Austriei
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
clauzelor Tratatului de la Paris. Acordul se încheie în august 1858 (Marea Britanie și Rusia sfîrșesc prin a se pune de acord cu pozițiile Franței pentru a preveni tulburări grave în Moldo-Valahia) și este ratificat în cadrul Convenției de la Londra. Principatele rămîn sub suzeranitatea Porții și sub garanția puterilor semnatare ale Tratatului de la Paris. Ele nu sînt unite, dar păstrează instituții paralele coordonate, la Focșani, de o comisie centrală. Puterea executivă este conferită unui domnitor care exercită puterea legislativă de comun acord cu adunarea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
conduce la ideea de independență, care a fost și a lui Cuza, ca și cum apartenența la dinastia Hohenzollern pe de o parte și ambiția de a moderniza Moldo-Valahia pe de altă parte ar fi interzis cele mai slabe legături cu Poarta. Suzeranitatea otomană este considerată ca anacronică. Carol de Hohenzollern se arată preocupat să stabilească o autoritate și o legitimitate ce intră în conflict cu tradițiile marilor boieri, care înțeleg să-și mențină prerogativele ei se bucură de privilegiul de a-i
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
De-a lungul acestor săptămîni, contactele avute de Ion Brătianu, la Paris, cu Napoleon III și cele din Prusia au condus la propunerea candidaturii tînărului Carol, fiul lui Carol-Anton de Hohenzollern-Sigmaringen. Candidatul ezită. Cum ar putea un Hohenzollern să accepte suzeranitatea turcă? Bismarck propune un demers abil, sugerînd tînărului Carol să ceară un simplu concediu în cadrul regimentului său de dragoni. Aventura este tentantă; chiar dacă ar eșua, experiența ar rămîne interesantă. Cîștigă politica loviturii de forță îmbinată cu un legalism de fațadă
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
arată dispus să-i confere prințului rangul și prerogativele, nu ca în trecut, cu titlu viager, ci cu titlu ereditar. În mesaj se arată că "Sublima Poartă nu are nici o îndoială că Alteța Voastră Serenisimă n-ar respecta în mod constant drepturile suzeranității Sultanului asupra Principatelor unite care fac parte integrantă din Imperiul otoman". Acceptarea acestui rol de vasal este fără îndoială tactică. Principatele constituie o miză în tocmeala dintre cei Mari. La Salzburg, în 1867, Napoleon III propune lui Julius Andrassy să
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și pe Mihai Antonescu. Este constituit un nou guvern sub președinția generalului Sănătescu, șeful casei militare a regelui SUPLICIILE SECOLULUI XX 1944 12 septembrie Convenția de armistițiu între România și URSS. Arbitrajul Vienei este anulat. Basarabia și Bucovina rămîn sub suzeranitate sovietică, însă Transilvania este reintegrată în frontierele românești Decembrie Generalul Sănătescu este înlocuit de generalul Rădescu 1945 Martie Sub presiunea sovieticilor, Petru Groza, președintele Frontului Muncitorilor, formează guvernul 1946 Iunie După un proces în fața Tribunalului Poporului, mareșalul Antonescu și Mihai
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Scodra o telegramă care modifică întrucîtva știrea despre proclamarea independenței. Noutatea despre separarea completă a deosebitelor triburi albaneze de sub suveranitatea sultanului nu este absolut exactă. Manifestațiunile ce le-au făcut albanejii pîn-acuma au de scop organizarea provinciei în principat, sub suzeranitatea sultanului, cu Ali Pașa din Gusinie ca principe al Albaniei. Valiul Izzet Pașa, asupra căruia se plângea asemenea nota muntenegreană, ca și asupra lui Hagi Osman, n-a voit să recunoască pîn-acuma demarșele făcute de albaneji pe lângă el, deci s-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
acum patru ani, de la 1875, și iată ce cetim în numărul de la 4 septembrie 1875. Ne pronunțăm în împrejurările de față pentru rezolvarea propagată de principalele ziare engleze și ruse pentru constituirea naționalităților creștine din Turcia în state autonome sub suzeranitatea Porții; mai mult decât atît: pentru această constituire în scopul de a se rezolva cestiunea Orientului înlocuind printr-o confederațiune de state, independente dominațiunea otomană în cazul când ea s-ar vedea nevoită a se retrage în Asia. Am putea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
că, întru cât privește țărmul bulgar al Dunării, Turcia cată a fi considerată ca stat țărmurean, iar nu principatul Bulgariei, și se referă pentru aceasta la art. 1 al Tractatului, care zice că Bulgaria e un principat "ce stă sub suzeranitatea M. S. Imp. Sultanului". Contra acestui punct de vedere se pot obiecta multe, dar nu i se poate imputa că ocolește Tractatul de la Berlin. Poarta, interpretând Tractatul în înțelesul ei, recunoaște printr-aceasta chiar baza și autoritatea lui. Ceva va
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Ei aveau tot interesul, și acționau în consecință, pentru a împiedica știrbirea acestui privilegiu. O altă piedică în calea navigabilizării râurilor noastre o constituia lipsa de capital, ceea ce explică faptul că inițiativa în acest domeniu a aparținut reprezentanților capitalului străin. Suzeranitatea turcească, până la abolirea monopolului otoman asupra comerțului nostru exterior (1829), ridica primejdii luate întotdeauna în considerare. La 11 iunie 1798, de pildă, viceconsulul francez Parrant semnala posibilitatea navigabilizării unora din râurile noastre. El adăuga însă că domnitorul avea motive întemeiate
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de plata taxei „depeșilor” telegrafice și a corespondenței. După semnarea convenției telegrafice, a urmat adeziunea Moldovei la „tratatele” uniunii telegrafice austro-germane din anii 1851, 1853, 1855 și 1856, fără aprobarea prealabilă a Curții suzerane. Întrucât Principatele Române se aflau sub suzeranitatea turcească, în principiu nu aveau dreptul să încheie convenții internaționale. Așadar s-a nesocotit acest principiu sub ocupația austriacă. Nu știm care a fost atitudinea Turciei față de această situație. Este exclus ca ea să nu fi aflat de existența convenției
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
epocă întâmpina numeroase dificultăți. În condițiile crizei generale a sistemului feudal, a lipsei brațelor de muncă calificate, a îngustimii pieții interne, a lipsei de credit, a stării nesatisfăcătoare a căilor și mai ales a mijloacelor de comunicație, în condițiile conservării suzeranității turcești, care favoriza concurența străină, a favoritismului deșănțat pe care-l practicau domnitorii prin acordarea așa-ziselor privilegii exclusive întemeietorilor de întreprinderi industriale și care frânau inițiativa întreprinzătorilor neboieri, a exercitării dreptului de monopol de către unele instituții și persoane particulare
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
târziu decât în Anglia. Asupra cauzelor acestei întârzieri ne-am oprit adeseori în acest capitol. Ele se rezumă la înapoierea economică și politică a Moldovei, la politica economică a statului, la lipsa de credit și mijloace de comunicație, la menținerea suzeranității turcești etc. N. Suțu observa că „dintre indigeni, acei care posedă sume de bani capabile de a fi fructificate în noi genuri de activități productive sînt marii proprietari, care, putînd să-și valorifice capitalurile în domeniul agricol sau în plasamente
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cifra de 100 decât în două cazuri (fabrica lui M. Kogălniceanu și cea a lui Foulcquier). Începuturile mașinismului și deci ale proletariatului industrial în Moldova se plasează într-o epocă de menținere a unor puternice rămășițe feudale și în care suzeranitatea turcească dăinuia, când în economia Moldovei predomina mica producție și cooperația capitalistă simplă, care nu rup total pe lucrător de mijloacele de producție personale. Semnificative pentru poziția socială a muncitorilor sunt exemplele asupra cărora ne vom opri foarte pe scurt
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
capitalului străin: francez în domeniul morăritului mecanic, al pielăriei, al rafinării și extracției petrolului, englez (fabrica de conserve de la Galați), austriac și german. Deoarece începuturile introducerii mașinismului în Moldova au avut loc în condițiile menținerii relațiilor de producție feudale, a suzeranității turcești și a lipsei unui stadiu manufacturier dezvoltat, industria de fabrică în acea fază n-a putut fi asigurată cu un echipament tehnic superior, cu cadrele necesare de oameni calificați, cu lucrători liberi în număr suficient, cu o largă piață
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
la mijlocul secolului trecut mai păstra încă multe din caracteristicile esențiale ale modului de producție feudal, în principala ramură economică - agricultura - dominau relații de producție feudale, puterea politică și în mare parte cea economică se aflau în mâna marilor proprietari funciari, suzeranitatea turcească nu fusese înlăturată. Marea majoritate a târgușoarelor și multe din capitalele de ținut (Dorohoi, Vaslui, Fălciu, Romanul până la mijlocul secolului al XIX-lea) erau proprietăți particulare, boierești și mănăstirești. Locuitorii lor aveau obligații feudale. Dreptul de a vinde bunurile
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]