185 matches
-
infrastructura nu este la fel de modernă. În fine! Nu sunt deloc grăbit așa că mă așez comod în scaunul ergonomic, comand o cafea pe care un steward în uniformă mi-o aduce imediat și mă cufund în lectura unei cărți atât de tâmpite încât este socotită genială. Cel puțin așa cred eu despre Ulise a lui James Joyce. În scurt timp de altfel încep să picotesc însoțit de gânduri frumoase cu privire la perspectivele vieții. Încheiasem câteva contracte foarte avantajoase pentru bancă, instituția la care
ILUZIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372416_a_373745]
-
de toamnă era mare vânzoleală în piețe cu zarzavaturile. Din când în când scăpa celor din jur (care n-aveau chef să-l asculte), o frază stereotipă: --Au înnebunit, dom’le, gospodinele astea, cu murăturile, conservele și gemurile lor! Niște tâmpite, care nu văd cât de pline sunt rafturile magazinelor cu ele. Scumpa lui soțioară, Marioara Zamfirescu, managerul general al firmei și-a permis tocmai acum să-și ia un mic concediu, culmea, ca să prepare și dumneaei tradiționalele murături și gemuri
ROMANUL TRANDAFIRUL SIRENEI-EPISODUL 1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372592_a_373921]
-
vocala e se închide la i: zilili, e la ă: dăschide, pă gard etc. Fricativa palatală h are o aspirație surdă: oți, Miai etc, adjectivele se substantivizează când denumesc însușiri negative: borțoaso, blegule, chiorule, dosăditule, măgâreațo, nebună, prostule, puturosule, pârlito, tâmpito, prăpădito, izmenito etc. Prin fenomenul interdicției de vocabulary, cuvântul iradiază, aidoma ca în limba populară, numeroase sinonime: pentru dracu- naiba, iacacine, satana, cinenutrebuie, cinenupoate etc. Oamenii în “Moromeții” nu sunt identificați după numele de la botez ci după porecle. Poreclele sunt
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
amfibrahul cu... mă rog, toate prostiile cu putință, prostii de care sunt în stare numai geniile precoce. Numai că, zbaterile tinerei erau în zadar, poetica Marelui Poet nu se lega sub nici o formă. Ca să nu mai spunem că până la urmă tâmpita, că nu mai putea fi admiratoare, dădu drumul la tot felul de expresii hiperbolizate, răcnind din fundul bojocilor ditirambe foarte puțin măgulitoare pentru Maestru, iar acesta excedat de sonorul complet nepotrivit cu taina poeziei îi dădu un foarte prozaic picior
SAGA UNUI SCRIITOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372960_a_374289]
-
a topit în joc, purtându-și pașii și zâmbetul după unduirea șoldurilor ei. Pe altă femeie care „ronțăia zăbala” o simțeai că mormăie și ea-n gând: -Ia uite și la-mbro-bo-di-ta mea! Ține, de, lângă ăsta lu’ Piciontea. Nu vede, tâmpita, că pe șmecher nu-l interesează decât pogoanele și galbenii din salba ei? Că ochii lui aleargă după scârba lu’ Scârmoci? Pe ea...o târăște ca pe Vaca Domnului! Cât am mai tocat-o! Da’... degeaba! De regulă, tinerii ascultau
FRAGMENT DIN POVESTIREA HORA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376125_a_377454]
-
Mos și Mas hohotiră la unison, ceea ce îi dădu fiori reci lui Kasser care nu vedea nici un motiv de râs. ― Bine, dar asta știm de veacuri. Întreaga civilizație umană se bazează pe capacitatea Abației de a produce clone atât de tâmpite încît să creadă că Dumnezeu le cere să muncească pentru el. ― Ai dreptate, Mos, încuviință fostul împărat. Dar niciodată până acum nu am avut vreun indiciu despre ceea ce va face Abația atunci când, așa cum le place tuturor călugărilor augustinieni să spună
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
cu brațele încrucișate pe piept. — Dacă ar fi fost copilul meu? Dacă eu eram mama lui și el murea dintr-un astfel de accident, din prostia unei asistente? Ce m-aș fi făcut? Ce talente i-aș fi făcut eu tâmpitei ăleia care n-a știut să-l salveze? Să-mi salveze copilul? Va plânge, privindu-mă încordată, cu ochii ei miopi, cu lacrimile șiroindu-i pe obraz. Voi întinde mâna și o voi mângâia pe umeri. Apoi îmi voi trece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
se împotrivească, palmele i se înmuiară. — Furi de la Mickey și îți închipui că n-o să afle și că n-o să-ți facă nimic chiar dacă află, iar acum eu trebuie să te protejez, fir-ar al naibii, pentru că ești atât de tâmpită când vine vorba de tipii cu care te fuți, iar eu sunt băgat până peste cap în povestea cu tine, așa c-ar fi mai bine să te trezești, pentru că dacă Mickey îți face vreun rău, îl omor și pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
ele, că, p-onoarea mea, te scot din sărite?! Acu' fă-i ceva de-mpăcăciune, așa... și cu un sfârșit din care să reiasă că n-am s-o mai supăr niciodată cu astfel de gesturi, cum să le spun eu...? ― Tîmpite! ― Nu tâmpite, nestudiate! ― Aha! într-nadevăr, e un epitet ornant ceva mai poetic decât celălalt! Bine, ți-o fac, numai să te-mpaci cu ea și să mă lași în pace! Nici n-apucai să-ncep să mă gândesc bine la
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
litri. Când să iasă, clătinându-se, din curte, Repetentu a frânat brusc, de l-a trântit În troscot pe multîncercatul Baronu, și a declarat sus și tare, printre bolboroseli neinteligibile, că el nu pleacă nicăieri fără leagănul iubirii. Ideea asta tâmpită a fost Îmbrățișată cu entuziasm și așa se face că Vieru s-a apucat să scorbolească prin pod după vestitul obiect al dragostei În curtea școlii vechi, pe gardul de ciment al lui Moș Vasile cu Nasu’ Roșu. Au plecat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de exemplu și Băsescu a ales ca prim ministru răul cel mai mic, pe Emil Boc, drept dovadă că el cunoaște regula). Pentru Băsescu, au votat tinerii mai ales cei de vârsta liceului și puțin peste, adică generația aia nițel tâmpită, intens dezorientată și foarte șturlubatică, la care tare îi mai place ca aleșii lor, să fie haioși, să poată bea mult cu toată lumea, și mai ales să fie golani, pe principiul academic „ori suntem golani, ori nu mai suntem, ce
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
mă condusese înapoi în sufragerie și încercase să se dea la mine - dar eu mă simțisem așa de rigidă și de stânjenită, încât inventasem o scuză jalnică, legată de o ședință la prima oră, și plecasem abrupt. — Sunt o mare tâmpită, am gemut. Randall probabil crede... nici nu-mi pot închipui ce crede. Dacă mi-am tăiat craca de sub picioare pentru totdeauna, comportându-mă atât de jenant? — Bărbaților le place să fie provocați. Poate c-o să creadă că faci pe inabordabila
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
locul și domnea peste cvartal ca și cum i-ar fi fost domeniu din prima clipă de viață. — Întotdeauna judecați oamenii după cum sunt îmbrăcați? m-a întrebat ea. — N-a fost o judecată de valoare, am spus. Doar o deducție. Poate una tâmpită, dar, dacă nu sunteți pictoriță sau sculptoriță sau vreun alt fel de artist plastic, înseamnă că e prima oară când m-am înșelat în privința cuiva. Asta e specialitatea mea. Mă uit la oameni și ghicesc ce sunt. A zâmbit din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
care i-o făcusem inocentei Marina. Primul ei impuls fusese de a refuza colierul. Ea știa ce fel de om e soțul ei, dar, în loc să ascult ce-mi spunea, o obligasem să îl primească și mișcarea asta tâmpită, mișcarea asta tâmpită nu adusese decât necazuri. Fir-aș al dracului, mi-am spus. Dar-ar să ajung în iad și să ard acolo o mie de ani. A fost ultima dată când am mai luat prânzul la Cosmic Diner. Trec și acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
vărsat vinul roșu pe pantaloni? Cum aș putea-o uita? — M-am mai gândit la câteva din lucrurile pe care le-ai spus atunci. Dacă-mi amintesc bine, am spus o groază de lucruri. Cele mai multe din ele tâmpite. Monumental de tâmpite. — Nu erai în apele tale. Dar n-ai spus nimic tâmpit. — Cred că erai tu prea beat ca să mai observi. — Beat sau nu, trebuie să știu ceva. Vorbeai serios când spuneai că vrei să te muți din oraș, sau nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
dar, după trei sau patru zile, a luat trenul și s-a întors la Londra, să discute cu editorul despre cartea pe care o scrie. Sau cel puțin așa a afirmat. Eu cred că s-a întors ca să fie cu tâmpita de Georgina Watson, iubirea vieții lui. A fost oribil. M-a lăsat acolo, la țară, cu părinții ăia ai lui de dreapta, antisemiți, și n-am putut să fac altceva decât să mă prefac că savurez fiecare clipă. S-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
Știu că sunteți un om înțelept și cred că inima are să vă îndemne să mai înmuiați regulile ca să ajutați un copil. N-aveam de gând să-i spun ce gândeam cu adevărat. Îmi plăcea sau nu, eram încă enoriașă în tâmpita lui de parohie și trebuia să mă prefac convinsă de ce spun. Am crezut că întrevederea a luat sfârșit, dar, când m-am ridicat să plec, a întins mâna dreaptă și mi-a făcut semn să mă așez la loc. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
zborului, spune cu un zâmbet larg. Sunteți drăguță să vă asigurați că e Închis ? — A. Ăă... scuze. Evident că n-am voie să-mi folosesc mobilul. N-au zis-o decât de cincizeci și cinci de miliarde de ori. Ce tâmpită sunt. Oricum, nu contează. Totul e În regulă. Pun telefonul Înapoi În geantă și Încerc să mă concentrez asupra unui episod vechi din Fawlty Towers, care se vede pe ecran. Poate am să Încep iar să număr. Trei sute patruzeci și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
sunt Încă pregătită să mă mărit. Dar, dacă Îl refuz, o să plece furios și-o să mă lase baltă. Shit. OK. Am să-i zic, Dumnezeule, Connor, am nevoie de puțin timp să... — ... să ne mutăm Împreună, termină el fraza. Ce tâmpită sunt ! Firește că n-avea de gând să mă ceară de soție. — Ce zici ? spune, mângâindu-mă ușor pe păr. — Îhm... Mă frec pe fața deshidratată, Încercând să câștig niște timp, incapabilă să gândesc rapid. Să mă mut cu Connor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
care, Pete a murit Într-un accident de mașină. Iar Jack a fost atât de distrus, Încât s-a retras din lume și a zis că renunță la tot. Și, firește, acum că citesc asta, Încep să mă simt ditamai tâmpita. Trebuia să-l fi recunoscut pe Jack Harper. Zău. Pe Pete Laidler l-am recunoscut imediat. În primul rând că arată - arăta - exact ca Robert Redford. În al doilea rând, pentru că, atunci când cu accidentul, poza lui a apărut În toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
Îi spun lui Jack cu un zâmbet și apăs pe celălalt interfon. Nu se aude nimic. Aștept câteva clipe, după care sun iar și apoi Încă o dată. Nu primesc nici un răspuns. OK. Deci... nu-i nici asta. Fuck. Doamne, ce tâmpită sunt ! De ce n-am verificat adresa ? Eram atât de sigură că țin perfect minte unde e. — S-a Întâmplat ceva ? zice Jack. Nu ! zic imediat și-i zâmbesc larg. Încerc doar să-mi amintesc exact unde... Mă uit În susul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
Însă să spun politicoasă: — Deci... cam În cât timp credeți că ajungem ? — Cine poate ști ? Mă las să cad Înapoi pe banchetă, cu stomacul strâns de frustrare. Trebuia să fi mers undeva În Clerkenwell. Sau la Covent Garden. Doamne, ce tâmpită sunt... — Emma, nu-ți face probleme, spune Jack. Sunt sigur că, odată ajunși acolo, o să fie perfect. — Sper, zic cu un surâs slab. Nu sunt În stare să schimb nici măcar câteva vorbe cu el. Îmi folosesc fiecare fărâmă de energie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
de creier În capul ăla de găină ! Ușa e dată violent de perete și apare Lissy, cu ochii scoși din orbite. Ce naiba s-a Întâmplat aici ? Întreabă. Tocmai l-am văzut pe Jack ieșind ca o vijelie. Părea absolut devastat ! — Tâmpita asta a adus un ziarist aici ! zic În agonie, arătând spre Jemima. Un nenorocit de ziarist de scandal. Și Jack ne-a găsit ascunși aici, iar acum crede... Dumnezeu știe ce crede... — Vacă proastă ce ești ! Lissy Îi trage o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
ascunși aici, iar acum crede... Dumnezeu știe ce crede... — Vacă proastă ce ești ! Lissy Îi trage o palmă zdravănă Jemimei. Ce-a fost În capul tău ? — Au ! O ajutam pe Emma să se răzbune pe inamic. — Nu e inamicul meu, tâmpito ce ești... Fac mari eforturi să nu izbucnesc În plâns. Lissy... ce mai pot să fac acum ? Ce ? — Du-te, spune și mă privește neliniștită. Încă mai poți să-l prinzi. Du-te. Mă năpustesc pe ușă, apoi În curte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
a dispărut mașina lui Jack, apoi fac un efort să mă Întorc și să pornesc spre petrecere. Le găsesc pe Lissy și pe Jemima Încă În micul birou, Jemima mică de tot, iar Lissy vărsându-și furia pe ea. — ... o tâmpită egoistă și imatură ! Îmi faci greață, știi asta ? Am auzit odată pe cineva spunând că, În sala de tribunal, Lissy e un adevărat Rottweiler, și n-am Înțeles deloc la ce se referă. Dar acum, când o văd cum se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]