279 matches
-
opțiune care comportă riscuri. Fiind de acord că tipicul prea uman al poeziei actuale trebuie cel puțin temperat, nu mă pot lăsa convins de un program ca acesta, atât de intelectualist încât devine inuman. Cred, alături de Magda Cârneci, că registrul tânguitor al confesiunii psihologice e datat și că, da, una dintre datoriile de căpătâi ale poeziei e aceea de a se racorda la un plan pe cât se poate vizionar. Nu știu însă dacă, renunțând la estetic (așa cum se preconizează într-un
O, generația mea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3984_a_5309]
-
bărbații care adulmecă. Bărbații care te asaltează folosindu-și fața și capul, fără să apeleze la mâini, împungându-te cu capul în gât, frecându-și fruntea de a ta, înainte de a te săruta în sfârșit - act însoțit uneori de sunete tânguitoare. Nu-mi plac deloc. Deloc. — Deci, când te întâlnești din nou cu acest potențial Mângâietor Delicat? a întrebat Jacqui. A rămas să-l sun când o să am chef, am spus cu un aer distrat. Totuși, m-a sunat el după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
mă luase din greșeală drept actriță. Eram poftită în cameră, Merrill îmi întindea un scenariu și m-am gândit, la naiba, de ce nu? Cumva părea mai simplu decât să încerc să le explic. Am studiat rapid pagina; părea o melodramă tânguitoare din Sud, imitație nereușită a lui Tennessee Williams, numită Soarele nu răsare niciodată. În camera prăfuită erau doi tipi cu barbă așezați la o masă rabatabilă. Merrill mi i-a prezentat ca fiind producătorul și directorul de casting. —OK, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
aveau să mă ducă la Aidan. Bun, puteam să plec acum! Dar am rămas pe loc. Fuseseră cu toții așa de drăguți încât am simțit că ar fi nepoliticos să plec. Și acum că eram acolo și camera răsuna de muzica tânguitoare de violoncel, am început să sper că ceva s-ar putea întâmpla. Vreau să spun, dacă te hotărăști să „îți faci apariția“ tocmai azi, și eu mă duc să-mi fac pedichiura? Capitolul 20tc " Capitolul 20" Primul mesaj a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
fi un soi de clovn. Hugo știa că probabil jucăria se stricase. În fond, puțin mai devreme, îi trăsese un șut zdravăn. —Hau! Hau! a început să se audă din nou. Iar acum, lătrăturile se împleteau cu sunetul strident și tânguitor emis de Theo, trezit din somn. Alice s-a ridicat și și-a tras blugii pe picioarele lungi și palide. Apoi a început să-și încheie cămașa. Și-a trecut o șuviță de păr după ureche și i-a surâs
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
Laurei a trecut o undă de disperare. — Da, într-un fel, are legătură cu ceea ce ai spus tu. Despre viața de mamă de succes. Și mai ales, are legătură cu partea cu mariajul fericit, a adăugat ea pe un ton tânguitor. Amanda a zâmbit satisfăcută. —A, am înțeles. Vrei să știi cum mă descurc? a zis ea izbucnind într-un hohot de râs disprețuitor. Sincer, draga mea, și eu aș vrea să știu cum reușesc. Dar, sigur, întreabă-mă. O să-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
de bunătate de fapt, cu ochelarii ăia imenși, și părea că posedă o facultate a gândirii - cel puțin în măsura în care reușea să decanteze problema, dar nu mai mult de atât. Apoi se auzeau ghitările care săreau din ritm, corzi care plezneau tânguitor și huruiala tramvaielor. Și Mimi cu fața și părul ei blond, cu obraji roșii, cu un trandafir de stofă culcat pe fața și pe centrul pălăriei, înconjurat de alte floricele albe, mai puțin serioase. O, acea culoare roșie! A pereților
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
Lui, cu oamenii de pe acolo... M-am uitat pe furiș la bătrân. Stătea cu ochii închiși. Știam că nu doarme: buzele I se mișcau și, din când în când, ajungea la mine un murmur... păreau cuvinte, dar într-un grai tânguitor ca o muzică tristă... Cine știe ! mi-am spus, o fi vorbind cu tatăl nostru... în limba acelor străini... doar a stat atâta vreme pe acolo... Într-un târziu, a tăcut și a deschis ochii. S-a uitat lung la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
odată! Măsoară-ți credința și dârzenia. Nu te opri! Nu te opri! Nu te opri! Atunci, creatura cea chinuită din mâinile lui Sile, se întoarce brusc molcomită, înspre el, strâmbându-se a plânge și spune, cu un glas subțirel și tânguitor: Eli, Eli, lama sabahtani? Te păcălește! Te driblează! Cufundă-l în jacuzzi, băi, tolomacule...! îi strigă Dănuț. În Numele Prea Puternicului și al Făcătorului de Viață Duh! rostește Îngerul. Iată, s-a botezat robul Celui Prea Înalt, Emanuel, ceea ce se tâlcuiește
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
influențat vreodată de asemenea..." "N-am nici o speranță... Toată lumea mă urăște... Nu fac nici..." Către sfârșitul celei de-a doua ore, un bubuit ca de tunet se auzi în depărtare. Bubuitul persistă, atingând deseori o asemenea intensitate încât acoperea vocea tânguitoare care i se lamenta la căpătâi. În cele din urmă, persistența acestei violențe fonice trezi un oarecare interes din partea lui Gosseyn. "Arme! Artilerie! Au atacat Pământul?" Avu sentimentul că se petrece ceva oribil. Fără să-și amintească că s-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
schimb de scrisori care constituie prima corespondență literară, păstrată, în limba română. Epistolele lui dezvăluie sensibilitatea rafinată a unui izolat, reflexiv, bun cunoscător al literaturii clasice (Horațiu, Vergiliu, Sappho, dar și Metastasio). Introspecția, complicarea senzațiilor, artificializarea stilului, tonul exaltat sau tânguitor dau paginilor sale de poezie amprenta epocii de apus a fanariotismului. Dar lipsa de inventivitate (V. mărturisește că pe alocuri a transcris versurile fratelui său, Alecu), platitudinea și abstracția expresiei mențin versurile la nivelul comun al liricii neoanacreontice din epocă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290401_a_291730]
-
Anotimpurile, ploaia, negura, ninsoarea, vântul, căldura, frigul, momentele zilei, lumina, noaptea, surprinse în panouri ample sau în simple secvențe picturale, atestă o sensibilitate mereu trează, receptând năvalnic imagini, vibrații, fiori etc. Chiar și rarele stări de melancolie vorbesc de tălăngi tânguitoare, copaci aplecați de vânt și ploaie, de „neguri purtate de vânturi”. Când și când este semnalată opoziția dintre tumultul veșnic al firii și singurătatea, efemeritatea individului, ca și neputința în fața misterelor lumii. Reprezentarea existențelor individuale este frumos plasticizată în metafora
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288305_a_289634]
-
nobilă, tinerii se căsătoresc și toate personajele păgâne se convertesc la creștinism. Biancifiore este o donna angelicata prin fidelitatea de care dă dovadă, prin bunătate și frumusețe. Când află că Florio va fi trimis departe, la studii, rostește un monolog tânguitor, în care evocă exemplele unor personaje mitice cum ar fi Ariadna, Fedra, Aretusa, Hecuba și alte modele de femei abandonate, pe care tânăra le consideră mai fericite decât ea. Cei doi protagoniști simbolizează dragostea profană, concupiscentă, se îndrăgostesc în timp ce citesc
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
declanșată de istoria în curs, îndeosebi de a doua conflagrație mondială. Poeta încearcă să își apropie, patetic, evenimentele, dar modalitatea e mereu discursivă și retorică, iar eposul, menit să constituie nervul poemelor, se diluează într-o frazare greoaie, perifrastică, monoton tânguitoare. Z.R. alternează, într-un discurs prolix - Șerban Cioculescu observa „excesul vocal de «haut parleur» care-i sonorizează sensibilitatea” -, versurile scurte cu cele foarte lungi, operează cu o topică secționată inadecvat, întârziind ideea prin acumulări eliptice și descifrări amânate, amintind
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290759_a_292088]
-
conceptului de polifuncționalitate sau armonie polivalentă. Configurația supraetajată a scriiturii, cu cele trei evoluții contrapunctice, ce îndeplinesc funcții diferite la nivelul ansamblului, se distinge încă din debutul preludiului: motivul ostinato al „pașilor”, cu o puternică încărcătură psihologică; melodia, o melopee tânguitoare cu un evident caracter modal - eolian pe re; pedala sonoră, stabilind disonanțe sau relaxări armonice în raport cu evoluțiile celorlalte două planuri. Ritmul iambic al motivului ostinato, metafora „pașilor” stăpâniți de ezitare, apare proiectat ca o formulă expresivă încărcată de accepțiuni estetice
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
în condițiile în care rezonanța tremolo-ului trebuie menținută în mod constant la un nivel dinamic extrem de redus (pp). Secunda mare, element figurativ investit cu accepțiuni esențiale la nivel semantic, intervine odată cu apariția unui nou motiv, marcat plaintif et lointain (tânguitor și îndepărtat). Stridența pregnantă a acestui nou tip de parafonie marchează o treaptă superioară în ierarhia elementelor și mijloacelor de limbaj puse în slujba descriptivului și selectate în funcție de gradul ridicat de sugestivitate pe care acestea îl posedă. Efectul arpeggiato-ului proiectat
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
ulterioară a discursului interpretul să se limiteze doar la o folosire economică a acesteia. Tema propriu-zisă a serenadei apare însoțită de indicația expressif et un peu suppliant, ce îndeamnă la o interpretare sensibilă și puțin „rugătoare”. De altfel, același caracter „tânguitor” este deopotrivă difuzat prin frecvența semitonurilor descendente din contextul configurației sale melodice, aspect ce amintește de bocetul și atmosfera lirică a cantei jondo, stilul vocal străvechi aflat la originea flamenco-ului. Contrastul de atmosferă operat prin intervenția acestui material tematic
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
pentru ca în următoarele două, efectul acesteia să fie combinat cu pedala de surdină, în scopul de a realiza contrastul timbral indicat de text. Tema preludiului (Exemplul 164) afirmă expresia melancolică a unei melopee andaluze (très expressif), ce își deapănă melismele tânguitoare în atmosfera caldă a culorii dinamice reduse (p). Aceasta eclipsează prezența constantă a motivului ostinato, care se retrage discret în spațiul unui plan secundar (pp), după o apariție introductivă plină de impetuozitate. Ideea tematică evoluează în exclusivitate în configurația unei
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
atingerii, o morișcă robace îi măcina lui contururile imaginii de sine și nervii. Orice mișcare antrenează imperceptibil altele, chiar prin intermediul unor angrenaje știrbe și lălâi, cu joc între piese cât hăul. În mintea băiatului începu iar să se depene melodia tânguitoare, compusă de el pentru el, ce-i punea ordonator pe note sufletul din împrăștierea-i cea de toate zilele: "Umblu noaptea prin Milano/ auiliu-u-u fă-ă-ă/ portofele să șutesc/ viața să-mi agonisesc". De câte ori se rătăcea de sine, refrenul ăsta de
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
vel ban, vel spătar. Preocuparea pentru poezie a lui M. a fost statornică, dar versurile lui elegiace sunt naive și convenționale. Ele anticipă totuși - dacă nu cumva îi vor fi servit chiar de model - lirica erotică a lui Costache Conachi. Tânguitoare, întretăiate de suspinuri și de oftaturi grele, aceste stihuri se resimt de înrâurirea manierei anacreontice, cum și de aceea a liricii galante franceze. M. citea și pe Voltaire, din care traduce o scurtă cugetare. În epocă nu apare ca o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288150_a_289479]
-
va descoperi acea frumusețe ademenitoare și plină de farmec a gândurilor care izvorăsc din adâncul simțirii omenești. Acolo va găsi inima neprefăcută și pururea tânără a țăranului nostru, acolo eterna icoană în care sufletul românului se arată, aici mâhnit și tânguitor, aici voios și zglobiu, aici viteaz și disprețuitor de moarte, aici blajin, aici îndârjit, priponitor și aprig... dar totdeauna măreț și bun până va putea lega prieteșug cu acea limbă frumoasă și negrăit de dulce, fără de care poezia în veci
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
umană oferind, în raport cu nivelul de credință reală al fiecăruia, revelația acestei însoțiri. Astfel, el își însoțește adepții și dușmanii. Sub greutatea muchiilor aspru cioplite ale crucii, Hristos nu își abandonează credincioșii, ci îi apropie întru sacrificiu mântuitor. De asemenea, sub tânguitorul sunet al pietrelor crestate de lemnul purtat spasmodic spre străpungerile crucificării, el îi însoțește și pe torționarii săi, la fel cum i-a însoțit înainte de supliciu și cum îi va însoți și după acesta. Acești torționari sunt reprezentanți exemplari ai
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
repetând pentru tine cuvintele Sașei. III Calul întoarse ușor capul, ochiul lui vânăt reflectă strălucirea amurgului, cerul limpede și rece. Nikolai îi trecu mâna pe sub coamă, bătu ușurel cu palma gâtul călduț, auzi, în chip de răspuns, un suflu scurt, tânguitor. Mergeau la pas de-a lungul unei păduri care, la căderea nopții, părea nesfârșită și de unde se ridica mirosul ultimelor bucăți de gheață ascunse prin hățișuri. Nikolai știa că peste câteva clipe calul avea să-și repete jocul, privirea aceea
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
Moscova, în reședința de județ. Satul închipuit se umplea de viața asta fără război, de bucuria sa deja zilnică și sigură de drepturile ei. Va da peste acel du-te-vino al tinerilor pe ulița principală, peste unduirile sonore, vesele și totodată tânguitoare, ale unei armonici, peste oamenii adunați, peste întrebări, peste gloata copiilor necunoscuți. Și va fi nevoit, pentru a îndura veselia chinuitoare, să dea de dușcă un pahar zdravăn de votcă, apoi încă unul... Să nu se mai întoarcă deloc? Gândul
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
Flori de mucigai și, într-o oarecare măsură, psalmii arghezieni. Alt model, în această fază, este G. Bacovia. Lipsește, acum și mai târziu, Lucian Blaga. Argoticele (într-o variantă ele se numesc Cântece la drumul mare) arată, cu accentele lor tânguitoare și prefăcute, o relație afectivă cu irmoasele lui Anton Pann și cu poemele erotice ale Văcăreștilor, cum se vede și în Cartea de recitire (1972). Versurile vorbesc despre un spirit juvenil care încearcă să afle „o vedenie”, cum va zice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]