125 matches
-
zice: "Să-și înhame caii la tânjale..." câte cuvinte atâtea greșeli. De ce? Pe vremea lui Ștefan cel Mare, numai boii se înjugau la plug, la car și la tânjală. Caii erau numai pentru călărit și pentru trăsuri, iar nu pentru tânjală" (G.T. Kirileanu, Însemnări zilnice. 1906-1960, ediție îngrijită de Constantin Pangrati, Editura Albatros, București, 2004, pp. 262-263). 67 Simona Grigore, Adina Berciu-Drăghicescu, Niculae Cristea, op. cit., p. 35. 68 Această structură didactică este tradițională și în Franța. Programele sunt concepute după modelul
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
conservare, caracterizat adeseori prin excese care contravin manierelor și preceptelor sociale și morale ale lumii civilizate: primitivi, lacomi de bani, născuți pentru furt, cruzi, cu obiceiuri barbare, conduși de legea bunului plac, bețivi, lacomi, trădători, șireți, tâlhari, se lasă pe tânjală, delăsători, învață repede orice limbă (secolul al XVI-lea); făceau uneltiri, duceau o viață necumpătată, erau aplecați spre hoție și tâlhărie, făceau învoieli pe bani, erau înșelători, aveau o țară bogată, dar nu prin munca oamenilor, căci munca era dușmanul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
sare din nou la gâtul secretarei Zelinescu, în următorii termeni: „...Secretara a lipsit zile întregi dela biroul secretariatului, fără ca cineva să poată să conlucreze (cu aceasta, compl.ns.) în muncă. Membrii din comitet s’au lăsat pe această bază pe tânjală și munca a stagnat”. i. „Secretara susține că ea nu vrea să fie secretară” Iată că încet, încet, ajungem și la o foarte interesantă constatare și anume că nimănui de pe la Vaslui nu-i ardea de șefie pe la proaspătul UTC! Atunci
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
bombelor rusești dar pagubele erau destul de mari. Împreună cu președintele Băncii „Grădina”, Ioan Popescu, Emil Focșa a semnat documentul din care am citat după ce la final scrisese și pierderile suferite: „Un trior mare al Coop I. Gh. Duca; 12 borune cu tânjelile lor; un plug de fer pus amanet de un debitor; un lavoar nou al Băncii; tabla depe acoperișul magaziei; cinci spărturi pe acoperișul Băncei și a tavanului; una bancă lungă de aproximativ 4 metri; dușumeaua dela două camere și un
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
de moșie spunând că moșia este a lor și nu tolerează pe nimeni să vie într-acolo (subl.ns.)”. La sfârșitul documentului, Gutman înainta prefectului și o listă cu sătenii considerați a fi instigatorii principali ai revoltei: Vasile Ungureanu, Grigore Tânjală, Gheorghe Iordache Ungureanu, Vasile Țurcanu, Gheorghe Grădinaru, Vasile Moruzi și Iordache Baciu. Arendașul moșiei Buhăiești, Solomon Zalman, se dovedea a fi mai generos decât cei de dinaintea lui de vreme ce cerea numai 45 de lei/falcea pe „pământul de hrană” în loc de 60
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
le-ntindea/ Și pe Vîlcu-l cuprindea,/ Buze pe buze-i lipea,/ Zilele i le sorbea"... Izbucnind holera, oamenii obișnuiau, în județul Dolj, să caute doi boi negri, fătați într-o sâmbătă de aceeași vacă, pe care-i înjugau la o tânjală, cu care doi-trei gospodari dădeau, într-o zi de sâmbătă, ocol satului bântuit de molimă, "cu credința că, astfel făcând, holera fuge din sat în alte părți"484. Am insistat asupra viziunii folclorice despre holeră, așa cum se înfățișa această viziune
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
cerut și un plan de afaceri pe anul viitor. Așa că i-am trimis planul pe care îl făcusem deja, și el mi-a scris că mai e loc de îmbunătățiri. M-a făcut să mă simt de parcă mă lăsam pe tânjală. —Tu nu te lași niciodată pe tânjală, o asigură Anna. —Știu. Ziceam doar că așa m-a făcut să mă simt. — Dacă ai fi mai ocupată decât ești deja, n-ai mai da pe-acasă niciodată. Și asta știu. —Măgarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
anul viitor. Așa că i-am trimis planul pe care îl făcusem deja, și el mi-a scris că mai e loc de îmbunătățiri. M-a făcut să mă simt de parcă mă lăsam pe tânjală. —Tu nu te lași niciodată pe tânjală, o asigură Anna. —Știu. Ziceam doar că așa m-a făcut să mă simt. — Dacă ai fi mai ocupată decât ești deja, n-ai mai da pe-acasă niciodată. Și asta știu. —Măgarul, zise Anna. Darcey o examină cu ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
nu se gândește nici de azi pe mâine? Și totuși, cât de mult Îl iubesc! Azi, la școală, am avut un eșec: o elevă a răspuns mai mult În timpul orei de rusă decât mine. De ce, de ce te-ai lăsat pe tânjală? Vrei să devii ca Petre? Tu trebuie să Înveți, trebuie să ajungi sus, viața ta să nu fie condusă de iubire, ci de judecată, pe care o ai, pe care Încă o folosești. Hai, capul sus! Încearcă să Înlocuiești o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
când treceam pe lângă ei pe stradă, cărora nu le-ar plăcea să se uite prea direct sau pentru prea multă vreme la mine - poate de teamă să nu-i antrenez în vreo conversație nebună. Transformarea mea de la o stare de tânjală la una de calm fericit fusese instantanee și cu totul neașteptată - în acele prime câteva săptămâni, simțeam că nu voi mai avea nevoie de nimic altceva în viață în afara vizitelor regulate la Stacey și a serilor cu cafea dezgustătoare și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
nu știu cum s-a întâmplat, că nici unul din tovarăși n-avea clopot. Talanca mea era acasă, dar mă puteam duce s-o iau? în sfârșit, facem noi ce facem și sclipuim de colo o coasă ruptă, de ici o cârceie de tânjală, mai un vătrar cu belciug, mai beșica cea de porc a mea, și, pe după toacă, ne pornim pe la case. Ș-o luăm noi de la popa Oșlobanu, tocmai din capul satului din sus, cu gând să umblăm tot satul... Când colo
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
tălpiță banchetă târtoșă femeie scundă tecău, tecărău prostănac, târâie brâu teșcoabă burdușel de brânză tindă anticameră, uneori folosită ca bucătărie tifirigiu adăpost mic pentru lemne, fân, etc tioacă înțelege greu, greu de cap tiocuș pungă din piele toaieș prostănac tragă, tânjală lemn aplicat la jug, cu care se trage apoi plugul triftor pâlnie tolumbă pompă de incendiu trăvălit rostogolit T țai drojdie de bere țanc stâncă, vârf (de munte) țarc loc pentru popasul de noapte al oilor țăv graniță țârâ puțin
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
să se desfășoare pretutindeni permanent - În școli, În birouri, acasă, În rețea, În sala de clasă, pe iPod - cu profesori convenționali, prin metode de autoinstruire, prin jocuri În rețea; orice metodă este eficientă. Nu ai voie să te lași pe tânjală pentru că undeva te pândește un concurent care nu se lasă. Trebuie nu doar să ne dublăm eforturile pentru a fortifica „mușchii“ fiecărui american, ci și să continuăm să importăm „mușchi“ din străinătate pentru a compensa deficitul educațional din sistem. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
Stan I. Anica 542. Stan I. Ilie 543. Stanciu P. Petrache 544. Stanculea V. Ion 545. Stoian V. Vasile 546. Stoleru I. Anton 547. Susanu I. Dumitru 548. Șerban Gh. Ghiorghe 549. Șerban M. Vasile 550. Ștefănescu D. Teodor 551. Tânjala D. Pavel 552. Tăune B. Costică 553. Teaca St. Petrea 554. Timofte S. Ion 555. Tiron Ț. Alecu 556. Tofan D. Gheorghe 557. Tomescu N. Serghie 558. Trincu Gh. Gheorghe 559. Ursu Gh. Costachi 560. Vârlan P. Marin 561. Vasilache
DECRET nr. 143 din 17 martie 2003 privind conferirea Medaliei Crucea Comemorativa a celui de-al doilea Război Mondial, 1941-1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148747_a_150076]
-
UNIC Hotărârea Camerei Deputaților nr. 59/1992 privind aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților se modifică după cum urmează: A. Se completează componența Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională (anexă nr. 12) cu domnul deputat Mihai Tânjala, Grupul parlamentar al Partidului Democrației Sociale din România. B. Se completează componența Comisiei pentru buget, finanțe și bănci (anexă nr. 2) cu domnul deputat Popa Aron Ioan, Grupul parlamentar al Partidului Democrației Sociale din România. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR ADRIAN NASTASE
HOTĂRÎRE Nr. 11 din 23 martie 1995 pentru modificarea Hotărârii Camerei Deputaţilor nr. 59/1992 privind aprobarea componentei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111792_a_113121]
-
delicați, ojați patriotic, adică în trei colori cunosc pe lume: roșu, galben și albastru, nepoțică dragă, da’ excitantă foc la viața moșului. Că de când nu te-am văzut multe nopți perpelite-n cearceafuri murdare și cleioase și zile grele de tânjală au trecut pe caldarâmul târgului noastru de-i nod de trafic de cărniță dulce și de droguri din Moldova de peste Prut și din Ucraina. Că împuțite și flocoase mai sunt kaștoacele pe-aici, nepoato cu fustanele negre, nu ca la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
el acasă, om cu familie și copii, prin 1941 - 1944, cănd Antonescu cerea disciplină, Întorsul miriștilor În fiecare toamnă, iar plecatul la câmp, la culesul fasolei, a florii-soarelui, cositul nutrețurilor și transportul acestora erau legate de prezență plugului, cotigei și tânjalei În căruță, atât la ieșirea cât și la intrarea În sat, unde vegheau ,,străjile comunei”, formate din autoritățile primăriei, ai jandarmeriei locale, suplinite cu premilitarii Înarmați, tată, desi nu-și prea ara miriștea, În care rămâneau să mijească primele brazde
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
și-au urmat drumul lor. Ele erau purtătoarele unui salt calitativ, fotosinteza, de altminteri Încercat și de unele dintre bacteriile mai “luminate”, salt care le-a asigurat un avantaj incontestabil: cuplarea directă la energia solară. Și s’au lăsat pe tânjală: evoluția lor a fost Înceată, trebuindu-le aproape un miliard de ani până la urmatorul salt calitativ, pluricelularitatea. Poate dizidența lor a fost precoce și abia un viitor Îndepărtat le va grăbi și lor evoluția. Poate ele, autotrofele, sunt o rezervă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
o atare manifestare era destul de derutantă. A venit și primarul și a vorbit foarte la obiect, e drept că băiatul ăsta a scos o carte, când oi avea timp o să o și citesc, dar nici noi nu ne lăsăm pe tânjală. De exemplu, acum am început să lucrăm la canalizarea comunei și preconizăm s-o isprăvim în semestrul doi, după care asfaltăm, drișcuim, introducem un maxi-taxi cu stație chiar la noi în mal, ca oamenii cu probleme medicale poată să se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Broscoi că beau cu țiganii și dacă am și lăutarii alături să te ferești că atunci sunt nebun. Mda. Cum stai cu lemnele? Sigur că prost!” A scris pe o foaie de bloc-notes cu litere mici, nervoase: ”Vasile, cauți 2-3 tânjale cu boi voinici și duci la școală la domnul învățător atâtea lemne cât să ardă trei ani și el și școala”. Nebun, nebun, cu dorința de a-și arde existența de-a-ntorsul calului, ultimul coborâtor din spița de acolo a Calimachilor
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
români nu s-au gândit niciodată să emigreze. Lipsa unui asemenea gând din mințile majorității românilor își are explicațiile ei și sunt prea complexe ori prea simple pentru a putea fi expediate într-o frază. Dar au, parțial, dreptate Emanuel Tânjală și Dan Cristian Turturică atunci când, vorbind despre emigrația română în Lumea Nouă, după 1945, să afirme că „nu toți cei care au plecat au făcut-o pentru că au fost supuși persecuțiilor politice sau religioase. Cei mai mulți au făcut acest pas pur
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și Mircea Răceanu, România `mpotriva Statelor Unite. Diplomația absurdului, 1985-1989, traducere de Melania Stela Radulescu, Editura Silex, București, 1995, passim. Vezi și ediția americană: Romania versus the United States. Diplomacy of the Absurd, 1985-1989, St. Martin’s Press, New York, 1994; Emanuel Tânjală, Dan Cristian Turturică, „România”, de la New York la Los Angeles, cu un cuv`nt `nainte al autorilor, Editura Nemira, București, 1997, passim. Vezi și Lucian Giurchescu, „Noi nu s`ntem de-aici, noi s`ntem de niciunde”, 22, nr. 40, 6-12
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
New York la Los Angeles, cu un cuv`nt `nainte al autorilor, Editura Nemira, București, 1997, passim. Vezi și Lucian Giurchescu, „Noi nu s`ntem de-aici, noi s`ntem de niciunde”, 22, nr. 40, 6-12 octombrie 1989, pp. 12-13. Emanuel Tânjală, Dan Cristian Turturică, op.cit., p. 123. Ibidem, p. 216. Ibidem, p. 246. Ibidem, p. 8. Ibidem, p. 5. Alexandru Nemoianu, op.cit., p. 17. Sanda Golopentia, op.cit., p. 180. Emanuel Tânjală, Dan Cristian Turturică, op.cit., p. 70. Ibidem, p. 92. Ibidem
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
niciunde”, 22, nr. 40, 6-12 octombrie 1989, pp. 12-13. Emanuel Tânjală, Dan Cristian Turturică, op.cit., p. 123. Ibidem, p. 216. Ibidem, p. 246. Ibidem, p. 8. Ibidem, p. 5. Alexandru Nemoianu, op.cit., p. 17. Sanda Golopentia, op.cit., p. 180. Emanuel Tânjală, Dan Cristian Turturică, op.cit., p. 70. Ibidem, p. 92. Ibidem, p. 95. Ibidem. Ibidem, p. 275. Gelu Neamțu, op.cit., p. 26. Șerban Drutzu, Andrei Popovici, op.cit., pp. 30-31. Cf. Eric Foner and John A. Garraty, op.cit., passim; René Gonnard, op.cit.
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
până la următorul Raport. Mihai-Răzvan Ungureanu: Da, cu două de concediu. Robert Turcescu: Două luni și jumătate cu parlamentari plecați în vacanță, cu miniștri cu gândul la mare, soare... Mihai-Răzvan Ungureanu: Nici să nu credem că acum toată lumea se lasă pe tânjală până în toamnă. Robert Turcescu: Ba da, domnule ministru, să credem lucrul acesta, că avem o experiență de 16 ani în a observa lucrul acesta. Mihai-Răzvan Ungureanu: Dați-ne și nouă beneficiul credibilității pe care îl merităm. Robert Turcescu: Cam greu
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]