156 matches
-
Max Tivoli. Romanul lui Greer e, de exemplu, o meditație despre tînjire și regret. Disfuncția monstruoasă a protagonistului funcționează ca o lentilă amplificatoare prin care cititorul poate vedea cît de mult din viață dintr-o viață normală se consumă în tînjire, respectiv în regret, în frustrarea lui e prea devreme și în tristețea lui e prea tîrziu. în fond, atunci cînd Max se îndrăgostește pentru prima dată, el nu suferă altfel decît orice alt puber a cărui ignoranță cască un hău
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
Numai că, fiind un om care la vîrsta primei iubiri arată ca un bătrîn, iar la vîrsta amintirilor arată ca un mucos, pentru el e simultan prea devreme și prea tîrziu aproape tot timpul. întreaga lui viață se consumă în tînjire și în regret. Aceste sentimente îi sînt aproape complet străine lui Benjamin Button (Brad Pitt), așa cum îl vede David Fincher. Sufletul lui nu se însingurează în copilărie, din cauza trupului de bătrîn care-l îngrădește. Nu se zgîrie în adolescență. în
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
TR, 1989, 3; Monica Spiridon, Ucenic la clasici, CL, 1989, 1; Nicolae Manolescu, Ecuatorul și polii, RL, 1989, 35; Spiridon, Melancolia, 100-148; Velea, Interferențe, 69-71, 77-79; Lovinescu, Unde scurte, I, 208-209, 254-257, 313-316; Maria Vodă Căpușan, Marin Sorescu sau Despre tânjirea spre cerc, Craiova, 1993; Mănucă, Analogii, 216-221; Cristian Stamatoiu, Cariul din „limba de lemn”, Târgu Mureș, 1995; Maria-Ana Tupan, Marin Sorescu și deconstructivismul, Craiova, 1995; Marian Barbu, Aspecte ale romanului românesc contemporan, II, Craiova, 1995, 138-154; Nițescu, Proletcultismul, 333-334; [Marin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
pe Hegel. Am aflat că rațiunea pură, adevăratul obiect și subiect al filozofiei, este spiritul care se cunoaște pe sine ca spirit. ă Nu am fost niciodată la Optina Pustin. ă Ar trebui să mergeți. Chiar să va duceți. După tânjirea din voce, sunt sigur că asta este ceea ce dorește sufletul dumitale. Eu am avut un motiv în plus să merg acolo, fiindcă Păritnele Ambrozie, unul dintre călugării de acolo, mi-a fost profesor la seminar. I-a fost profesor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
trebuie să fie reglată. Evitarea activității sexuale nu este o soluție, deoarece nu aceasta e legea naturii și, prin urmare, nu este benefică pentru sănătate. În primul rând, incapacitatea cronică a bărbatului de a răspunde trebuinței sexuale firești duce la tânjirea după femeie, o gândire obsesivă unilaterală. Aceasta strică echilibrul energetic al organismului, ducând la scurgeri nedorite ale esenței sexuale, sub forma poluțiilor nocturne incontrolabile. Pierderea În acest fel a spermei și a energiei vitale este mult mai dăunătoare pentru sănătate
[Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
persoane; peste; Petrea; plai; plăcut; plecare; plus; poezie; prieten; prietenie; regret; regrete; român; sentiment greu de suportat; sentință; sfîrtecare; simț; a simți lipsa; simțire; slăbiciune; soț; stare; stare de neliniște; stare emoțională; suferi; supărat; suspin; de Tania; tata; de tine; tînjire; Tudor; de țară; uitare; ură; uscăciune; vedea; vedere; veselie; veșnic; de viață; a vrea; vreme (1); 804/237/81/156/0 dormi: somn (127); odihnă (115); pat (59); vis (36); odihni (35); liniște (33); liniștit (23); relaxare (23); pernă (20
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
și mit, Cluj-Napoca, 1976; Dramatis personae, Cluj- Napoca, 1980; Despre Caragiale, Cluj-Napoca, 1982; Teatru și actualitate, București, 1984; Pragmatica teatrului, București, 1987; Camil Petrescu. Realia, București, 1988; Accente, Cluj-Napoca, 1991; Mircea Eliade. Spectacolul magic, București, 1991; Marin Sorescu sau Despre tânjirea spre cer, Craiova, 1993; Caragiale?, Cluj-Napoca, 2002; Dictionnaire des relations franco-roumaines (în colaborare cu Marina Mureșanu-Ionescu și Liviu Malița), Cluj-Napoca, 2003. Traduceri: Marcel Brion, Homo pictor, pref. Dumitru Matei, București, 1977 (în colaborare cu Victor Felea); Petru Dumitriu, Zero sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290618_a_291947]
-
1988, 12; Piru, Critici, 260-263; Mircea Morariu, „Mircea Eliade. Spectacolul magic”, F, 1991, 3; Mircea Morariu, O carte și despre teatru: „Accente”, F, 1991, 10; Elisabeta Lăsconi, Accente diverse și incitante, CC, 1992, 3-4; Mircea Morariu, „Marin Sorescu sau Despre tânjirea spre cer”, F ,1993, 9; Mircea Morariu, „Caragiale?”, F, 2003, 7-8; Dicț. scriit. rom., IV, 791-793. M. W.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290618_a_291947]
-
cuvenită și adecvată a acestei opere lirice, în întregul ei." Ion Negoițescu alătură celor două texte un al treilea, Plante de apă, în care ecourile narcisice se îmblânzesc: Din palidul tărâm, Ahile tânjise după lacrima de sclav în soare", căci tânjirea nu contravine resemnării. Ritmurile curgerii heraclitiene străbat astfel prin părelnice răsfrângeri: "cum unduirea reflexelor prin coroana / blânzilor arbori ai amiezii". Un poem total "despletit" este Vârtejul, unde situația ființei umane în univers pare la limita îndurării - eul fiind un condamnat
Celălalt by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8165_a_9490]
-
sub fierbătoarele ninsori/ dînd farmec trist și nesperat/ acelor înfiorători// botoși..." urșii care încep să danseze, (n.m., R.R.); urșimanii sînt un fel de hibrizi om-urs - "nouă ani au operat/ urșimanii-ngîndurați/ pe toți urșii din Carpați/ pînă le-au inoculat// o tînjire nențeleasă/ o dorință fără seamăn,/ de-a trăi cîndva-ntr-o casă...". Ultimul poem este și cel mai reușit din volum: Geneză sau Cele douăsprezece poeme ale gigantului ou. Aici Gheorghe Pituț își asumă decorativismul și manierismul imaginilor, iar oul dogmatic din
Glasuri dulci de la nadir by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14032_a_15357]
-
a încetat, de puțină vreme, din viață. Hîrtia de revistă, efemeră, îl arată cum încă era, în februarie 2005: lucid, atent, potrivit... Lumea pe hard A apărut, și-n urbea noastră, revista Orizont (nu știu dacă se-ntîmplă după oful și tînjirea din Dilema veche, dar ne bucurăm, orișicît...). Numărul 8, din 19 august, are ce are cu cyberspațiul. Adică Internet, calculatoare, cenacluri on-line etc. Totul începe cu un interviu luat de Cristian Pătrășconiu lui Mircea Vasilescu, despre aceste hard-uri care
Actualitatea by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11356_a_12681]
-
Gheorghe Grigurcu Poezia lui Ion Pop a debutat sub emblema unei "cumințenii" mai mult ori mai puțin autentice, deoarece sub caligrafia sîrguincioasă a insului de bibliotecă se percepea tînjirea vieții neconstrînse. Ispită laică, însă cu o intensitate similară celor ce se pot recunoaște în spațiul ascezei monahale, vitalitatea alcătuiește acum sîmburele din care, sub amenințarea bolii, irumpe o necumințenie fățișă, "în ofensivă". Inconformismul latent (căci "biata cumințenie" era asumată
De la "cumințenie" la necumințenie și înapoi by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12489_a_13814]
-
nemormânt între mamă și fiu" (p. 104), "nici fiul nu este mai prejos, fiindcă și el are un parfum aparte, este un bărbat acrișor, disonant, este o agrișă de bărbat care iuțește viața, o necumințește" (p. 105), "un mănunchi de tânjire misterioasă" (p. 109), "smocuri de clarobscur atârnând peste sfială", "tufăriș de închipuiri și fierbințeli mereu suspendate" (p. 109), "singurătatea este o formă de năprăsnicie" (p. 113), "o spumă de gânduri și tânjiri și reacții" (p. 114). Și aici, în fine
Amintiri venerice by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8601_a_9926]
-
viața, o necumințește" (p. 105), "un mănunchi de tânjire misterioasă" (p. 109), "smocuri de clarobscur atârnând peste sfială", "tufăriș de închipuiri și fierbințeli mereu suspendate" (p. 109), "singurătatea este o formă de năprăsnicie" (p. 113), "o spumă de gânduri și tânjiri și reacții" (p. 114). Și aici, în fine, lista de monstruozități se încheie. Am ajuns la Postbărbați. Rizibilă, literalmente, în tentativele ei de fantasmare, cu o "lenjerie spirituală" ce fâlfâie la comandă, dar nu prea ademenitor, autoarea se dovedește ceva
Amintiri venerice by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8601_a_9926]
-
a obținut deja. Astfel, după Sfântul Grigorie, sufletul tânjește continuu după Dumnezeu, dar nu este niciodată satisfăcut, nu primește niciodată uniunea supremă a extazului, ci mai curând e doar o pătrundere din ce în ce mai adâncă în întunericul necunoașterii lui Dumnezeu. În această tânjire și penetrare în întuneric, sufletul va fi întotdeauna inspirat de experiența sa asupra lui Dumnezeu să tânjească după mai mult. Sufletul iese din el însuși, iar omul este ridicat la Dumnezeu pe „aripile iubirii”. Insațiabilitatea sufletului în fața cunoașterii lui Dumnezeu
Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
R. E. Heine, Perfection in the Virtuous Life, Cambridge, Massachusetts, 1975. Jean Daniélou, Mystique de la Ténèbre chez Grégoire de Nysse ..., col. 1872 1835. footnote>. „Beția trează” este un oximoron gregorian utilizat pentru a descrie experiența sufletului în Dumnezeu concomitent cu tânjirea progresivă în Dumnezeu: „Acestea zicându-le Cuvântul către mireasă (suflet - n.n.)<footnote În limba greacă sufletul este de genul feminin. footnote>, îmbie prietenilor tainele Evangheliei, zicând: «Mâncați, prietenii Mei, și beți, și vă îmbătați, frații Mei». Căci cel ce cunoaște
Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
a se ordona cu alte înțelesuri, trăind într-o lume de care este legată prin tradițiile familiei, doamna Marzesco scrie spre a se mărturisi. Îmi place tonul împăcat al acestor fragmente, în care strigătul mi se pare că vine din tânjirea "după tihna și bucuria care, ele singure, mi-ar arăta că s-au vindecat rănile". (Ioan Lăcustă) Suflet slav Am văzut la televizor o scriitoare rusă...skaia a cărei principală temă e mizeria. Nici nu se poate închipui o temă
Jeanne Marzesco – Fragmente-strigăt () [Corola-journal/Imaginative/12213_a_13538]
-
zgomotul copiilor. Nu izbuti. Încercă din nou. Nu izbuti. Nu era nimic de auzit. Totul, tăcere. * Copenhaga Dolce Vita se afla întro clădire cu parter înalt, pe un loc care fusese cândva Kongens Nytorv. Kasper nu se îndoise niciodată că tânjirea spirituală face bună casă cu mâncarea și că, în principiu, existau două stiluri de a ajunge în paradis: prin înfometare sau prin înfulecare. Marile tradiții religioase perfecționaseră ambele extreme. Părinții deșertului și maicile acelor vremuri străvechi arătau de parcă și-ar
Peter Høeg - Fata tăcută by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4251_a_5576]
-
ca o enigmă -/ aici pornește ordinea/ din lucruri// aici apusurile pier în lume/ ca o deschidere ce te desparte/ de eul tău/ lipsit de seve -/ doar o petală ce se agită/ în necunoaștere și frică" (Punct). Așadar o stare a "tînjirii", disoluției, a despărțirilor de real "mirosind a distanță". O "înfrîngere" interioară care exploatează "deșeurile" topite "pînă la țipăt", în raport cu care așteptarea apare inutilă: "Ce mai poți așepta/ în amfiteatrele sferice/ studenta cu ochii adînci/ precum mările noaptea/ studentul visînd lîngă
Prezența scriptică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10073_a_11398]
-
renunțat la gloria „comunicării” despre scrisorile lui Ion Ghica. Ajungând curând acasă, l-am rugat pe taică-meu să îmi cumpere cartea de versuri a lui Tudor Arghezi, pe care o frunzărisem în fugă, la bibliotecă. Și el, sensibil la tânjirile mele după cărțile de literatură, mi-a dăruit-o a doua zi. Până la sfârșitul anului 1944, adunasem în biblioteca mea aproape toate cărțile publicate de Tudor Arghezi. I. R.: În ce împrejurări ați ajuns, peste ani, să îngrijiți ediția de
G. Pienescu: „Colaborarea cu Tudor Arghezi (...) a fost una din marile împliniri ale vieții mele“ by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/5824_a_7149]
-
își pierd mama la vârsta tremurătoare și incertă a adolescenței: „Apoi mama a murit în accidentul acela nefericit (o, de atunci viața e ca o casă cu acoperișul spart!...)...” Această moarte încarcă Fragmentele..., dar și multe dintre poeme cu o tânjire înfiorată. În plus, gândul morții este brutal secondat de semnalele trupului ca unic garant al durării: „Am simțit deodată cât de precară e alcătuirea asta de sânge, de carne. [...] Corp repede trecător, corp repede trecător, corp repede trecător”. Cartea lui
Despre moarte, numai de bine by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4402_a_5727]
-
creației obiective. N-ar fi nepotrivit a vedea aci un mic răsfăț al unui condei ce excelează tocmai în "observații critice", în "examene neîncetate". Poate că e însă și o saturație de sine, o insatisfacție a propriului discurs analitic, o tînjire a introvertirii către extrovertire. în orice caz, Jurnalul dă o satisfacție nescontată a unei atari nostalgii care ni se înfățișează fără obiect în măsura în care deducem din textul său figura auctorială la modul unui personaj. Căci rezultanta numeroaselor consemnări evenimențiale ori de
Centenar Mihail Sebastian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9331_a_10656]
-
descurcase onorabil făcând pe soțul Magdalenei. O să facă de-acum pe soțul Vivianei, tot așa cum de-a lungul timpului făcuse pe zidarul, pe salahorul, pe buldozeristul, pe fierarul-betonist, pe revoluționarul anticomunist, pe tipograful, tot într-o așteptare și-o nedezmințită tânjire a animalului și artistului care se pretindea, într-un balamuc de măști de carnaval grotesc, în care de bună voie intrase ca să se piardă pe sine, împins de la spate de spaima și sila și mizeria care fierbeau în el" (p.
Mizerabilismul cosmopolit by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9206_a_10531]
-
mai aproape de uscăciunea monastica și de spaimele ascunse că niciodată flagelarea nu ajunge pentru a stîrpi nemărginitele tentații ale cărnii. În orice caz, Ilfoveanu este visul unui Agopian măcinat de îndoieli și îngreunat de păcate, în timp ce Agopian este tentația obscură, tînjirea surda din singurătate a unui Ilfoveanu pocăit, în a cărui stilistica se manifestă întregul extaz al celui împietrit în rugăciune și o doză subtilă de ipocrizie culturală. Și poate că nu întîmplător Sorin Ilfoveanu expune tocmai acum, pentru prima oară
Carnaval biblic si mistică levantină by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17817_a_19142]
-
producției d-sale lirice, în ce măsură ni s-ar putea justifica impresia. Departe de-a fi un exaltat, un tumultuos, un exhibiționist al afectelor, poetul le zăgăzuiește, le filtrează printr-o disciplină care le aduce în situația unei așteptări, a unei tînjiri. Ele pulsează doar în subtext. Nu proclamația constituie modul manifestării lor, ci visul transcris ca atare. Nu strigătul pornește din gura autorului, ci aburul respirației. Avem a face, în textele cele mai relevante, cu o elegie a sfielii, a unei
Un neoromantic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3273_a_4598]