126 matches
-
prima oară de la accidentul lui Mark, se simți eliberată de sine însăși, o libertate vecină cu extazul. Pasărea cânta întruna, vârându-și propriul cântec frânt în conversația generală. Atemporalitatea animalelor - genul de sunete pe care le scotea fratele ei ieșind târâș din comă. Aici trăia acum fratele ei. Ăsta era cântecul pe care va trebui să-l învețe, dacă voia să-l cunoască iar pe Mark. Ceva trâmbiță pe cer, o ultimă rămășiță întârziată a masei care se îndrepta acum spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
cazmaua deasupra capului, fără vreo țintă precisă. Hotărât să nu-l lase pe Kobayashi să ajungă la pistol, Endō se ferea de lama cazmalei, așteptând un prilej să-l poată ataca. Gaston a reușit să înoate până aproape de mal, dacă târâșul lui ciudat se putea numi înot. S-a postat între cei doi, a întins brațele și a strigat din răsputeri: — Nu! Nu! Nu! Să nu faceți asta! Kobayashi l-a lovit cu cazmaua în cap. Gaston nu a avut îndemânarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
la colectivă, i-a spus că s-a cerut deja motorină pentru seceriș, s-a și primit, așa că secerișul putea să înceapă oricând. Ajunseserăm aproape de postul de observație din care frații Frunză își făcuseră cartier general, eram destul de obosiți de târâșul prelungit, grâul ne zdrelise brațele și palmele, Puiu purta niște mănuși de piele care, însă, nu i-au folosit prea mult, transpira din greu, sudoarea care i se prelingea pe frunte și obraji îi lăsase dâre subțiri și cenușii în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
Patriei, mai curând am luat-o în patru labe, eu mergeam în față, ca deschizător de drum, între timp se făcuse foarte cald, simțeam că am transpirat de curgeau apele de pe mine, însă nu ne-am oprit, ne-am continuat târâșul, în spatele nostru cafteala încă era în toi, din când în când câte o săgeată ne vâjâia pe la urechi și ne era tot mai sete și transpiram tot mai abundent și când mi s-a părut că trebuie să fim deja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
deodată l-am auzit pe Feri, undeva mai în față, spunându-mi să mă grăbesc, că mai e un grilaj care trebuie demontat, și să nu-mi fie frică, urmează o porțiune mai largă și, într-adevăr, după un scurt târâș, am putut să mă ridic în patru labe și am ajuns lângă Feri, iar Feri mi-a spus că acolo se termină galeria, iar grilajul e deasupra capetelor noastre, să-mi întind numai mâna, și-l ating, el l-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
nu te miroasă când te apropii de el. Urmăritorii făcuseră la fel, ca să nu le simțim mirosul de oameni, numai că-și dăduseră cu prea multă untură. I-am făcut Runei semn să stea locului și am luat-o Înainte, târâș. M-am strecurat printre trunchiuri căzute de copac, m-am făcut una cu mușchiul de pe jos, m-am cufundat În băltoace pline de zoaie și, după o vreme, i-am zărit. Așteptau. Pitiți pe după copaci, ghemuiți de-a lungul unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
gulerului cămășii. Stere își potrivea părul lins pe frunte și șușuia cu Aglaia: - Mă ține! - Nu-i nimic. Îndreaptă-ți haina, vezi că râde lumea de noi, spunea bătrâna în șoaptă. S-adunaseră vecinii meșterului, muieri cu copii după ele târâș, gospodari curioși și golani din cartier, glumind cu niște cârlane de fete. Nuntașii au pldcat în trăsuri împodobite cu panglici albe, încrețite, petrecuți de cântecele lăutarilor. În față ședeau mireasa cu nașul și cu soacra, după ei veneau Roșioară, nevasta
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
de vreo jivină, că de lupi se vorbea la tot pasul pe vremea aceea. Târziu le-a venit ideea că micuțul ar fi putut pleca de-a bușilea din cort. Atunci, au și descoperit pe prașila proaspătă urma lăsată de târâșul copilului. La câteva zeci de metri mai încolo au dat de el, negru de pământ la gură. Cu siguranță se săturase... Încet-încet, am crescut mai mari, de-a bușilea, explorând curtea și gustând tot ce întâlneam în cale, iar de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
El intervine acolo unde percepția personajului-narator își atinge limita, pentru a face diferite completări și pentru a da câteva explicații. În cadrul narațiunii lui Gh. Tenno, aceste intervenții sunt delimitate grafic. Imediat după ce Tenno și Kolia Jdanok se ridică, după mersul târâș, santinele încep să tragă din turnuri cu rachete de semnalizare. Evadații cred că au fost descoperiți și încep să alerge fără să mai respecte planul pus la punct dinainte, care prevedea furtul unei mașini. Deocamdată, ei nu sunt prinși. Intervenția
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
planul pus la punct dinainte, care prevedea furtul unei mașini. Deocamdată, ei nu sunt prinși. Intervenția naratorului principal aduce o informație necesară în legătură cu semnalele luminoase, care nu aveau legătură cu evadarea celor doi: Absolut întâmplător, la trei-cinci minute de la mersul târâș al lui Tenno și Jdanok se stinge lumina în zonă și numai din această cauză au început să tragă din turnuri cu rachete"290. Aflat între cei rămași în lagăr, naratorul principal este gata oricând să "răspundă" nelămuririlor, incertitudinilor lui
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
voie să ducă „o viață ușoară“, nu mai aveam dreptul decât la instrucție, la un antrenament care se concentra asupra tragerii cât mai precise la țintă, asupra aruncării grenadelor de mână, a atacului cu baioneta la armă și a mersului târâș în câmp deschis. Doar uneori mai era vorba despre el, cel care se afla în continuare la arest. Cineva - oare a fost sergentul sau vreunul dintre noi? - a spus: „Precis că face parte dintre Martorii lui Iehova“. Sau poate că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
masă. O Înhăță și alergă afară. Afară, la camera anexă. Un interstițiu Între temelie și zid. Abia putea pătrunde. Coborî și intră. Pămînt, stive de lemne, un sac de iută lung drept În față. Mirosuri: de putrefacție și de naftalină. TÎrîș pe coate pînă la sac - mirosul de naftalină și de putreziciune deveniră tot mai puternice. Lovi sacul și văzu cum explodează un cuib de șobolani. În jurul lui șobolani orbiți de lumină. Bud sfîșie pînza sacului. În bătaia lanternei: șobolani și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
atât timp cât o simte înseamnă că trăiește. Starea de bine și visurile frumoase se vor instala cu puțin timp înainte să pășească pe cărarea morții. Încercă să-și umezească, cu grijă, buzele crăpate, dar nu reușește. Aude cum cineva se apropie, târâș. Nu pot fi nemții. Ei nu și-ar lua atâtea precauții. Cu greutate se întoarce într-o rână și când ridică capul peste marginea gropii întâlnește privirea scormonitoare a sergentului Lazăr. Dom' locotenent ...sunteți în viață! Bucuria de pe chipul gradatului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
oricând... pentru semeni. „.. Cu tăț’ sântem osândiț’, măi... cu tăț’ !”, zise tot el, frecându-și ochii să nu plângă.. Și, toți se uitau.. cum trupa se îndepărta, încet spre capătul de sus al satului cu căpitanul Baltă, spaima autorităților comuniste, târâș... lăsând satul într-o liniște mai apăsătoare ca la început. Pe creastă cerul părea în flăcări... O vâlvătaie roșiatică prevestea furtuna. În ziua aceea de sâmbătă.. de, Tăierea Capului Sf. Ioan, mulțimea de săteni, din Poiana Teiului, încă sub un
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
voastră de bandiți! La cameră! Desprinzându-ne unul de altul, ne prăbușeam. Un deținut de drept comun, un vlăjgan încălțat cu cizme de cauciuc, se repezi și, prinzându-ne de mâini și de cap, ne arunca în coridor. De acolo, târâș, ca pe niște zdrențe ne-au depozitat în fața camerei 5 bis. Rămâneau ici colo cheaguri de sânge năclăite în fecale. Sub privirile uluite ale celor din cameră ne-au aruncat în mijlocul hrubei și ușa iar a gemut sub zăvoare. Nu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Dar resentimente aveți? Resentimente? Nuuu. Am fost bătut la tălpi, domnu’... Bătaia la tălpi știți cum este? Simți ceva în talpă, și simți ca o furcă-n creier. Nu poți merge 3 săptămâni pe picioare... Te duc alții sau mergi târâș. Gruia Manea m-a bătut și Pop Virgil... Și știu că i-am spus, după ce m-a terminat cu bătaia: Domnu’... nu sunteți pe măsura oamenilor. Sunteți în afara măsurii omului... Pe fața am spus. M-au lăsat... Au zis că
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
raportului dintre poziția termenilor lexicali în sistemul limbii și în structura gramaticală a textului, adverbele dezvoltă două subclase: 1. adverbe stabile, caracterizate prin structura lexico-gramaticală a clasei ca o constantă: aici, acolo, devreme, târziu, călugărește, muncitorește, pe furiș, cruciș, fățiș, târâș, actualmente etc. Adverbele derivate prin sufixele -ește, -iș, -mente au în aceste morfeme marca identității lor lexico-gramaticale; adverbele formate prin sufixul -ește se disting de adjectivele corespunzătoare, caracterizate prin sufixul -esc: călugăresc, muncitoresc/ călugărește, muncitorește. 2. adverbe mobile, caracterizate prin
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
verbului regent, sub aspectul calității sau al cantității. Sensul acestor adverbe este anterior actului lingvistic și este independent de cadrul situațional, al desfășurării comunicării. Se disting: • adverbe de calitate: agale, alene, altfel, bine, rău, cu de-a sila, încet, repede, târâș, în zadar, sigur, fără îndoială, călugărește, literalmente etc. • adverbe de cantitate: mult, puțin, destul, cât de cât, îndoit, întreit, de două ori, de cinci ori etc. • adverbe de frecvență: din trei în trei, a doua oară etc. b. Adverbele circumstanțiale
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a făcut și comuniștii l-a-mpușcat! Tercianu de la Dragoslavele l-a scos pe fereastră cu forța. Păi, nu-l iert, domnule, să mă ierte Dumnezeu! Pot să mor așa, să nu știu de mine, dar... L-au batjocorit prin zloată: culcat, târâș, drepți, culcat!... Pe urmă, l-a-mpușcat, l-a pus cu fața-n jos într-o mașină și l-a dus la morgă. Neamurile mele l-au cătat prin pădure pe de-a rândul. N-avea mai mult de 15 pogoane, domnule
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
semiobscuritatea înconjurătoare, imputabilă condițiilor meteo. În ținuturile septentrionale, teatrul de umbre se insinuează în chiar textura realității, în loc să rămână doar o proiecție distantă și distinctă a ei. O lumină aproape razantă cu solul ridică umbrele de la pământ, emancipându-le de târâș, suprapunându-le peste reflexiile ei venite dimprejur și amestecându-le egalitar cu acestea. Sursa de claritate tinde să se cufunde până la dispariție în realitatea înconjurătoare, ce dobândește astfel o spectralitate tipic nordică: lucrurile apar drept ceea ce sunt numai prin strădania
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Eram flăcăul lui tata, și în sinea sa simțeam, se mândrea. Vroia să cresc drept, ca bradul spunea el când era cu chef mamei, mă vedea merg ând la școală înaltă să lucrez ca domnii, nu ca el la mină târâș sau la cărbune, în praful înecăcios! Era ziua Crăciunului, a anului 1932, am mai spu s-o. Zi în care, eu, împreună cu un coleg, mergeam prin sat cu Steaua. Anunțam Nașterea lui Hristos, fiul lui Dumnezeu - tatăl. Învățasem un cântec
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
Buzea, în "Creștetul ghețarului", evită fără diplomație perioada studenției, știe ea din ce cauze, dar Șerban Codrin, Gheorghe Istrate, Dorin Tudoran, Liviu Grăsoiu, Dorina Grăsoiu, Cristian Livescu, toți colegi de grupă, sau, cel puțin, de an, am fost martorii jalnicului târâș universitar al autorilor de imnuri și imne în onoarea dementei epoci. A.B.Ați publicat peste 20 de cărți de poezie, eseuri, teatru, cum vă împărțiți în toate aceste genuri literare? Am scris nouă piese de teatru, dar am renunțat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Modifică cu ceva poezia (noastră) conjuncția aștrilor? Este influențată ea de cântecul sirenelor a(i)urite sau de muzica sferelor din eter(n)? Da, chiar și scrierea unei litere cu degetul pe nisip modifică ceva din ordinea universului. Chiar și târâșul unei larve pe o frunză de captalan înclină cu o unitate infimă, dar unitate, axa universului. Niciun sunet nu se pierde, el se propagă, îl vei regăsi, peste o vreme, în univers. Dacă ai scris azi un vers inspirat, înseamnă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
opri în loc, închise cortelul, dar, cuprinsă de frică, n-a mai vroit să facă un pas înainte pănă când amândoi călăuzii n-au luat-o fiecare câte de-o mână și au dus-o la vale mai mult de-a târâșul. Când am ajuns jos, biata femeie era atât de istovită și impresionată de fiorosul coborâș, încât n-a mai avut putere să se ție în picioare, necum să urmeze cu noi calea înainte spre Chamonix. Am fost nevoiți să construim
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
să scriu despre această întruchipare a mea de femeie-asin, catâr sau chiar cal care a străbătut istoria României din 1953 până în 2007, când la pas, când la trap. Nu îndrăznesc să mă compar cu Fefeleaga & Bator, sisifii lui Agârbiceanu, fiindcă târâșul, împinsul sau opintitul cu ceva (între 2 și 250 de kilograme) s-au săvârșit, în ceea ce mă privește, fără prea mari suferințe și eroism. Deși uneori era de-a dreptul jalnic ce și cum căram, nu m-am simțit umilită
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]