100 matches
-
are vreo analogie cu mine? Eu, stimată madam Ioanide, în viața mea sentimentală sunt condus de concepții, am o disciplină, pun tot atâta rațiune ca și în arhitectură... nu sunt victima impresiilor de moment și mai ales nu mă las tîrît..." Va fi cum zici tu," zise fără intenție specială madam Ioanide. "Cum, se înfurie arhitectul, pui la îndoială vorbele mele, vrei să spui că nu-i așa? Am abandonat eu vreodată cauza noastră?" (Prin "cauză" Ioanide înțelegea dragostea, fidelitatea, însă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
care trăsese concluzia era un bărbat înalt, spre șaizeci de ani, cu ochi pătrunzători și cu profilul ascuțit, care urmărise discuția atent, cu brațele încrucișate, rezemat cu spatele de perete — Da, Reinwalt, sunt convins că în război o să fim oricum târâți și că e mai bine să-i înfruntăm pe huni împreună cu romanii și alte popoare aliate cu ei, decât așteptăm să fim striviți fără să facem nimic Bărbatul solid, care deja vorbise puțin mai înainte, obiectă: — împreună cu romanii, spui? Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
din piept și să-i nimiciți cu totul, mă auziți? Nu se va termina aici! Vom învinge! Vocea îi hălăduiește prin coridoarele peșterii unde au găsit refugiu din calea lui Mallami. Apoi ea arată spre mormanul de femei împușcate și târâte înăuntru: Au murit ca niște amazoane. Nu le vom uita. Răzbunarea va fi a noastră. În lumina bolnavă a lanternelor, luptătoarele aprobă. Au părul strâns în coc și fețele desfigurate de oboseală și furie. Humphrey e mulțumită să vadă hotărârea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
Însă pentru viața noastră, primitiv ar fi fost un dulce eufemism. Să-i spunem ciordeală și scormonit prin gunoaie. Era o muncă aproape sută la sută de noapte. Pozițiile de bază erau chircit, la pîndă și ghemuit. Mișcările corespunzătoare erau tîrÎtul, furișatul și năpustitul. CÎnd mi-a venit rîndul, am fost cuplat cu Luweena. Asta m-a bucurat, fiindcă ea mă tratase Întotdeauna cu indiferență, nici nu mă mușca, și nici nu mă altoia, ceea ce era foarte bine, dată fiind constituția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
în politică nu-i este dat oricui... Nu de la opinia publică românească avem a ne aștepta, ci de la omul politic... El este cel care trebuiește să fie mereu cu câțiva pași mai înainte, iar nu să se lase purtat, chiar târât... El trebuiește să o ghideze, fie și într-o direcție opusă dorințelor ei... — Chiar într-o direcție opusă dorințelor ei vrei s-o conducă ? Pe deasupra ramei de aur a ochelarilor, gazda îi aruncă o privire amuzată : o privire ironică, de
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
sa și pornește cu el spre apartamentul directorului, cerându-i să repete exact ce i-a spus acesta. Cu aceleași vorbe. Exact. Aproape uită să respire. Puștiul repetă întruna: nimic, Bridgeman, nimic altceva și este mai mult sau mai puțin târât, împiedicându-se în pantofii săi negri de școală. Bridgeman, n-am făcut nimic, repetă puștiul; Bridgeman, directorul n-a spus nimic, o, mă doare, și o ține tot așa pe drumul spre apartamentul directorului unde, în cele din urmă, Jonathan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Apostol vru să pornească, dar nu-și putea urni picioarele. Preotul era lângă el. Se agăță de brațul lui, mulțumit c-a găsit sprijinul, și coborî treptele. Merse un răstimp. Împrejur auzea numai sfârâit de făclii și zgomot de bocanci târâți anevoie. Apoi, din stânga, izbucni brusc un hohot de plâns, prelung, ascuțit, acoperind tot convoiul și umplând văzduhul ca un cântec de mort. Apostol își zise că e Ilona, strânse mai tare brațul preotului, dar nu întoarse capul, nici nu ridică
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
și ea nu mai reușea să-i mai stopeze cursul, se alarmase de vălul gros, ca de pâslă ce o înconjura, de sărăcia fluxului informațional, de vraja ce-o exercita asupra ei vocea Fanei, universul mărunt spre care se lăsa târâtă, tot mai adânc, mai comod, mai greu de înlăturat. Atunci se revoltase și voise să-i iasă din jug, o alungase. Acum o asculta din nou, înmărmurită, și ar fi vrut să se fi oprit cu adevărat timpul, să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
degrabă o să fie găsit de niște trecători, oameni adevărați, săritori, o să-l găsească imediat ce a căzut, ei, dar cum a căzut, a căzut cu capul de bordură, îngrozitor, apare și o salvare, sau nu, un taxi, mai bine... se lasă târât, picioarele lui țepene zgârie locul. Afară, pe sârmele de telegraf se adunaseră sute de rândunele. Ori eu visez, își zise, am halucinații, mi-e rău! Trecu strada prin fața poștei și pătrunse într-un lactobar, nu știa de ce, dar când era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
n-ai mai dat pe la noi, chiar mă întrebam într-o zi cu Nina ce vei fi făcând, dezbracă-ți trenciul, fă-te comodă. În cameră era aceeași neschimbată atmosferă, atât de plăcută pentru ea care fusese în ultimul timp târâtă prin zeci de interioare și-și lăsase casa în mâinile Sidoniei, să fie devastată de lemnari, de zidari, fără a mai avea posibilitatea de a-și recunoaște vechea ambianță, de-a se mai simți "ca acasă". Aici toate erau la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
nu, strigam eu, trebuie să-ți arăt neapărat locul ăsta, doar nu sunt nebun, am petrecut o după-amiază întreagă în el. refăcurăm de mai multe ori același traseu, ghidat de indiciile înregistrate în memoria mea. Paul se lăsă o vreme tîrît fără să crîcnească. După patru, cinci, șase încercări începu totuși să dea semne de nervozitate și să se îndoiască de valoarea reperelor mele în încercarea de a găsi intrarea la Cafeneaua timizilor. — te înșeli în legătură cu stradă, îmi spuse Paul. — nu
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
Lică, prelucrat treptat de progres, de frizer, și de atâta suferință cit putea încape în el. In biserică, după stâlp, Lică, deși niciodată nu-și aducea aminte, își amintise: copilul luat în birjă ca un pachet, doicile la mahala, fata târâtă apoi pretutindeni de mână, legată de traiul lui vagabond ... Și mai pe urmă acea Sie grosolană, care creștea și-i ofensa gustul de Trubadur mahalagiu și de plutonier subțire: camarada credincioasă și arțăgoasă ca uri câine-lup . Apoi, ruda proastă care
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
de lemn și pomi în dreptul porților. Un plop înalt la una din porți și o bancă mică. In fund, umbra mare, arămie, în albastrul-indigo al înnoptatului a unui edificiu public din cărămidă aparentă. Mini refuză să înainteze. Se lăsă acum târâtă, ea, cea grăbită. Se întorcea după acel colțișor, adăpost tihnit și mărunt, în mijlocul Cetăței fermecătoare. Se întorcea ca după un om. Era acolo și un om: un om de bronz, cuminte în mijlocul square-ului blajin. Nu-1 recunoscu dar îl iubi. Cotiră
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
convulsiile intrării în călduri a felinelor: miorlăia dușmănos, zgâria cu gheare de oțel, încercând să muște parașutele cele mai de aproape de mamele și înfoindu-și a semn de mare spaimă, blana ei bătucită de scaieți, la vederea leșurilor de porci târâte și răsturnate brutal în văpăile alimentate cu sarcini de paie. Unul dintre rândașii de la ferma de porcine, care trebăluia pe lângă animalele înjunghiate, își îndreptă, în cele din urmă, lampa de benzină, către pisica turbată, lansând un jet de flăcări, pârlindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
doamne nobile în fruntea unor cete de servitoare cu boccele, sanitari cu brancarde, bolnavi abia ieșiți din spitale, vânzători ambulanți, funcționari, călugări, țigani, eleve de la fostul Colegiu al Fiicelor de Ofițeri, în uniformă de călătorie. Toți se înghesuiau pe pod, târâți parcă de vântul umed și înghețat, care părea să sufle din hărțile geografice, din breșele ce sfârtecau fronturi și frontiere. În acele zile, mulți căutau refugiu în oraș: unii se temeau de extinderea revoltelor și jafurilor, alții aveau motive serioase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
îi aștepta afară. Mînă-mică îl aducea de subsuori pe Florea. Îl înjunghiaseră gabrovenii. Curgea smgele din el ca dintr-o cișmea. Sosiseră și ceilalți, gâfâind. Curătaseră locul și-i lăsaseră pe negustori să se taie între ei pe întuneric. -Lau târât ce -lau târât pe Florea. Înțepenise. Gheorghe și-a rupt o mânecă de la cămașă și a vrut să-l lege. Era prea târziu. Se adunase lume. Trebuiau să-l lase dacă nu voiau să cadă în mâna sergenților. Paraschiv s-
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
ca să-i poți avertiza, dar acolo drumurile noastre se vor despărți. Nu eram sigur că ajunsesem la o bună învoială și nici că voi avea curajul s-o respect. Măcar credeam că-mi fixasem limitele aventurii în care mă lăsasem târât. Cât despre Nur, mi s-a părut strălucitoare. Puțin îi păsa de reticențele mele, atâta timp cât nu se așezau de-a curmezișul drumului ei. Din vorbele mele foarte limpede înfățișate, ea n-a auzit decât „da“-ul pe care nici măcar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
făcea să plutească din nou. Era o balenieră puternică, sigură și rapidă, cu o capacitate de opt vîslași, un timonier și un harponier, una dintre acele curajoase șalupe cu care de atîtea ori urmărise În larg balenele sau se lăsase tîrÎt, cu o viteză sinucigașă, cînd marea fiară se simțea rănită și Începea să Înoate cu disperare, fugind de moarte. - Acolo suflă! Încă Îi mai răsuna În urechi strigătul excitat al omului de cart care, din gabie, arăta cu mîna spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
Majestății Sale pentru femeile lui chineze au ajuns în toate colțurile Orașului Interzis. Am început să am vise groaznice. Se facă că dorm și că cineva încearcă să mă tragă jos din pat. Mă zbat, însă fără succes, și sunt târâtă afară din cameră. Între timp, pot vedea clar că trupul meu e încă în pat, nemișcat. De asemenea, văd în vise fructe roșii căzând prematur din copaci. Le pot auzi chiar cum cad - poc, poc, poc. Superstiția spune că acesta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Nuharoo, ci și pe al său. — Să continui? întreabă el. Nuharoo aprobă din cap. — Zah! Eunucul face un pas înapoi în timp ce își termină plecăciunea. Mă ia de guler și le ordonă oamenilor săi: În stilul Woo Hua, Floarea - funie! Sunt târâtă afară. Pe neașteptate, simt un lichid cald picurându-mi dintre picioare. Mă țin de burtă și țip. Aud atunci un urlet puternic ce vine din celălalt capăt al sălii. — Nu clintiți și liniște! Împăratul Hsien Feng se aruncă între mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
rusești să fie gata de luptă, guvernul german a răspuns la mobilizarea rușilor printr-o declarație de război împotriva celor două puteri. Marea Britanie a intrat în conflict în ajutorul aliaților ei la 4 august. În august 1914, Europa era astfel tîrîtă, în cele din urmă, într-un război de mare anvergură datorat problemelor strîns legate de Chestiunea Orientală și de mișcările de unificare națională din Balcani. Speculațiile asupra chestiunii "vinii pentru declanșarea războiului" constituie un exercițiu inutil. În 1914 fiecare stat
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
tinerii bărbați, fie că proveneau din medii populare sau înstărite, își fac foarte adesea educația sentimentală în grup. Să ne amintim de acele romane din perioada Belle Époque care înfățișau colegieni apucați de mână de colegii lor mai mari și târâți, fără alte parlamentări, la bordel. Să ne amintim, de asemenea, de acele concursuri de virilitate, ținute tot în case de toleranță, în care prostia se întrecea cu orgoliul, concursuri pe care le descrie Flaubert în Memoriile unui nebun. De foarte
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
reușită importantă pentru ieșeni, care a fost destul de palid oglindită de presă: recucerirea casei Vieții Românești, după un asediu de 19 ani! Imobilul de patrimoniu (pentru care am intrat pentru singura oară în viața mea într-o sală de judecată, târât samavolnic de cei care își transferaseră hoțește casa în patrimoniul unor SRL-uri, pentru nemaiauzitul "abuz" că semnasem o adresă perfect legală prin care confirmam statutul de monument protejat al construcției) a avut inițial proprietari evrei (Joseph Leff-1896; Leon Leff-1904
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
cunoașterea poziției asumate, i-au determinat pe unii să afirme că identitatea este un termen de care abuzăm, care tinde să însemne când prea mult, când prea puțin; un termen devenit ambiguu, din cauza supraîncărcării sau subîncărcării cu semnificații; un termen târât și tocit prea mult și de prea mulți, un termen ce pare a-și pierde valoarea de categorie analitică. În acest sens Brubaker, și Cooper (2000:1-2) afirmă că "perspectiva constructivistă, dominantă, asupra identității în încercarea de a desubstantiviza termenul
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
în râuri dar frecvente în lacuri adânci și comune în mlaștini. Suspensiile în râuri și lacuri. Suspensiile sunt un transportator major de nutrienți și poluanți organici și anorganici. Particulele transportate de râuri nu sunt doar suspensiile clasice ci și particulele târâte / rostogolite pe fundul apei ("bed load"). Suspensiile provin din poluare, dar și din eroziunea naturală (și cea provocată de om!) și din producția endogenă din ape (care provine din alege până la 20 mg / litru în ape eutrofe și din precipitarea
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]