79 matches
-
Se uită la chipul căruntului căutând parcă acolo răspunsul, dar nu văzu decât feșele albe și un ochi toropit de somn. Cristescu ieși pe culoar. Părea adus pe spate, iar pe umerii căzuți paltonul devenise prea larg. Mergea încet, aproape târșit, cu fruntea în pământ. O soră cu o cutie de seringi în mână îi aruncă o privire indiferentă și deschise o ușă. Maiorul zări sala cu aparate complicate. Întoarse iute capul și își continuă drumul. Primii fulgi de zăpadă cădeau
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
e destul de târziu? Hai să pornim către chiliile noastre, unde crivatul așteaptă să ne primească trupurile ostenite... Odată cu aceste vorbe, s-a sprijinit de umărul meu, ridicându-se cu icnet de durere. Apoi, ținându-mă de braț și cu pas târșit, a pornit alături de mine... Ajunși la portița grădinii din fața chiliilor, ne-am oprit. Privirea mi-a rămas îndreptată spre un singur punct, dar am băgat de seamă că bătrânul mă urmărea discret, purtând țandără de zâmbet în coada ochiului... ― Noapte
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
și i-a șoptit. Ai aflat că de mâine dimineață ești ministru? Nu. N-am aflat. Cunosc, doar, că, ziua aia nu e prea îndepărtată. Ziua aia e chiar mâine, mă, nepriceputule. Hai, treci odată la fapte, ce mă ții târșită, ca să-mi intre aer rece, acolo?! Bine. Atenție! și se și înșurubă între acele picioare de basm, pe care le cunoștea, atît de bine, de pe toate părțile. Actul se consumă rapid. Din partea lui, fără nici o plăcere; din a ei, ca
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
o lungă tăcere, nici n-ar mai fi fost de adăugat mare lucru. Într-un târziu, Lucian îl invitase la masă. Refuzase, dorea să se culce, să doarmă adânc. Continuară, totuși, întoarcerea spre oraș, tot pe jos. Cu pași rari, târșiți, de parcă întrevederea prea darnică îi epuizase ; așa și era. Apoi se mai întâmplase ceva, Lucian mai adăugase nu-și amintea ce, nu-și mai amintea decât că ar fi vrut să ajungă mai repede acasă sau măcar să găsească o bancă
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]