148 matches
-
2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Patrimoniu > ROMANȚA, VIS DE VIAȚĂ ESTETIZATĂ, ÎN TOAMNA "CRIZANTEMEI" TÂRGOVIȘTENE Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1398 din 29 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Obstinatul octombrie care nu pleacă din anotimp până nu desveșmântează pădurea și-i alungă orchestra de flaute, până nu învelește câmpia cu pospaiul brumelor
ROMANŢA, VIS DE VIAŢĂ ESTETIZATĂ, ÎN TOAMNA CRIZANTEMEI TÂRGOVIŞTENE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341071_a_342400]
-
de Grupul Editorial Pro Universitaria. Amintirile festivalului de romanțe din zilele viorii și melancolice ale toamnei anului 2014, vor fi pietre de hotar dintre o realitate neînlăturabilă și un vis alinător. Vis de frumusețe, armonie și viață estetizată în toamna târgovișteană a „Crizantemei”. Cuvintele de mai jos cadrează evenimentul, elegant și deopotrivă obiectiv, cum ne-a obișnuit cel ce le alcătuiește, prezentatorul Octavian Ursulescu: „La a 47-a ediție a sa, batrâna « Crizantemă » s-a mutat la Teatrul municipal, într-o
ROMANŢA, VIS DE VIAŢĂ ESTETIZATĂ, ÎN TOAMNA CRIZANTEMEI TÂRGOVIŞTENE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341071_a_342400]
-
16 ani, Sabina Străchinaru, precum și multe romanțe compuse în vremea din urmă, semn că festivalul « Crizantema de aur » poate privi senin spre viitor!”. Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzghera@yahoo.com) Referință Bibliografică: Romanța, vis de viață estetizată, în toamna Crizantemei târgoviștene / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1398, Anul IV, 29 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
ROMANŢA, VIS DE VIAŢĂ ESTETIZATĂ, ÎN TOAMNA CRIZANTEMEI TÂRGOVIŞTENE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341071_a_342400]
-
îmi plăcea Țepeș foarte mult. Desenele mele de copil erau despre această figură impunătoare a istoriei, si le puneam pe pereți, dar mama le dădea jos fiind vorba în fapt de ”măestria” mea la desen. Nu știu, poate pentru că sunt târgoviștean, sau pentru că Târgoviștea m-a chemat pe mine. Am trăit și în acele timpuri în care se vorbea foarte frumos despre istorie, pur și simplu pasiunea această o am de când mă știu, nu pot setă un punct în timp. Au
OMUL CU VALENȚE MULTIPLE, DOMNUL VASILE LUPAȘC! (INTERVIU) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379909_a_381238]
-
Dicționarul scriitorilor români contemporani” (2016), în alte zeci de volume, cronici și recenzii. A primit distincții multiple dintre care amintim: Premiul Cartea Anului 2013, Premiul Clubului de Proză al Uniunii Scriitorilor (2014), Medalia de Aur „Litere 15” a Societății Scriitorilor Târgovișteni, Medalia Orfeu a Societății Scriitorilor Danubieni, Marele Premiu pentru Proză al Festivalului Internațional Titel Constantinescu, Premiul Pamfil Șeicaru pentru critică literară la Festivalul Internațional Mihai Eminescu, Trofeul Cerurile Oltului al Salonului Național de Literatură (2012), Premiul Presei la Concursul Internațional
LANSARE DE CARTE – EMIL LUNGEANU „MOTORUL ÎN TREI TIMPI”, CENTRUL CULTURAL “JEAN LOUIS CALDERON”, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1929 din 12 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381004_a_382333]
-
Acasa > Stihuri > Mozaic > CARTEA CU PRIETENI XVII Autor: Ioana Voicilă Dobre Publicat în: Ediția nr. 277 din 04 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Consiliul Județean Dâmbovița, Centrul Județean de Cultură Dâmbovița, Societatea Scriitorilor Târgovișteni, Biblioteca Județeană “I. H. Rădulescu”, Complexul Național Muzeal “Curtea Domnească”, Teatrul Municipal Târgoviște, Universitatea „Valahia”. Regulament Concursul Național de Literatură “Moștenirea Văcăreștilor” Ediția a XLIII-a, Târgoviște, 11-12 noiembrie 2011 În organizarea Centrului Județean de Cultură Dâmbovița, Societății Scriitorilor Târgovișteni
CARTEA CU PRIETENI XVII de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375348_a_376677]
-
Târgovișteni, Biblioteca Județeană “I. H. Rădulescu”, Complexul Național Muzeal “Curtea Domnească”, Teatrul Municipal Târgoviște, Universitatea „Valahia”. Regulament Concursul Național de Literatură “Moștenirea Văcăreștilor” Ediția a XLIII-a, Târgoviște, 11-12 noiembrie 2011 În organizarea Centrului Județean de Cultură Dâmbovița, Societății Scriitorilor Târgovișteni, Bibliotecii Județene “I. H. Rădulescu”, Complexului Național Muzeal “Curtea Domnească”, Teatrului Municipal Târgoviște, Universității „Valahia”, cu sprijinul Uniunii Scriitorilor din România, se desfășoară Concursul Național de Literatură “Moștenirea Văcăreștilor”, cu patru secțiuni de creație (poezie, proză scurtă, eseu și teatru
CARTEA CU PRIETENI XVII de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375348_a_376677]
-
maxim 8 pagini la secțiunea proză scurtă, 1-2 piese de teatru scurt (inclusiv piese pentru copii), pentru secțiunea teatru scurt, care vor aborda teme la alegere, și 2 lucrări de circa 4-5 pagini la secțiunea eseu, cu tema „Școala prozatorilor târgovișteni. Mircea Horia Simionescu - cel mai original prozator român postbelic.” Lucrările vor fi editate în word, cu caracter Times New Roman, corp 12, la un rând și jumătate. Acestea vor avea un motto, ce se va regăsi într-un plic închis
CARTEA CU PRIETENI XVII de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375348_a_376677]
-
I. Vlad, cu volumul de poezii Panta Rhei și de-atunci poemele toate curg în alte cărți, deUmbre, Prizonierul unei clipe, Labirinturi, Rănită, umbra mea, Cuvinte tăcute, aceasta în 2013. Îmi place a spune că-i membru al Societății Scriitorilor Târgovișteni și al sintagmelorDe-ar crește zăpada..., Îmi caută pașii un drum la tine s-ajung..., Voi sta ascuns la mine într-un vers,/ să pot vorbi tăcând, să pot și asculta. George Roca, atunci când nu ia interviuri românilor luminoși, cu
FLORIN GRIGORIU ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI 2014 de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347770_a_349099]
-
nu numai, confirmă apropierea în cuget și își regăsește crezul în operele și conferințele savantului Simion Mehedinți. Curat, impresionant și deopotrivă, de acord cu întoarcerea la “elementele esențiale”. Cartea “Fii demn”, pe care și-a lăsat semnătură în foaierul Teatrului târgoviștean, are o temă care ma atrage prin naturalețe și valoarea “de uzură” a simplității. Nu pot folosi “valoarea” la modul în care o exprimă autorul, căci nu am cum să mă confund cu divinul, insă nu-i pot lua acest
“FII DEMN” (DAN PURIC LA TARGOVISTE) de CRISTI IORDACHE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348364_a_349693]
-
Teatral”, i-a ieșit impecabil Berthei Colea și, de asemenea, echipei domniei sale, venind după două salturi: unul actoricesc - “Zaruri și cărți” cu Florin Piersic Jr. și Petre Fumuru- iar celălalt, musical - “8pt martie” cu Nicu Alifantis. Un triplu salt cultural-artistic târgoviștean, ce se termină în aplauzele unui public avid de spiritualitate ... Și dă, da , da, Dan Puric reușește să strângă oamenii laolaltă pentru că se exprimă pe înțelesul lor, îi amuză și le umple un gol ... acel gol sufletesc. @ Criști Iordache Referință
“FII DEMN” (DAN PURIC LA TARGOVISTE) de CRISTI IORDACHE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348364_a_349693]
-
cartea de poezie „Lupii la mare”, apărută la Editura „Realitatea Dâmbovițeană”. A publicat, în continuare, cărțile de poezie „Înger sechestrat” (Editura Sfinx 2000, Târgoviște, 2004) și „Soldat în războiul final” (Editura Macarie, Târgoviște, 2006). Este membru fondator al Societății Scriitorilor Târgovișteni. Referință Bibliografică: Theodor CODREANU - „REVELAȚII” ȘI FRONDĂ / Theodor Codreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 936, Anul III, 24 iulie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Theodor Codreanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
„REVELAŢII” ŞI FRONDĂ de THEODOR CODREANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345505_a_346834]
-
Bandinus, motivul meșterii care ajută pare a fi preluat din legendele tip Meșterul Manole, unde acest topos este întotdeauna prezent, inclusiv în cele mai vechi atestări. În „varianta Neofit” (1747), cetatea Poenari este întemeiată de vătaful Manole, ajutat de meșteri târgovișteni (40, p. 308), iar în „varianta Struve” (1793), Biserica „Trei Ierarhi” este ridicată de un arhitect cu concursul a 80 de meșteri (36, p. 41). 3. „Cât lucra la arcă Noe [...] pe zi, diavolul dărâma într-o noapte.” Acest topos
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și le asumă, un bucureștean „get-beget”. Urmează Școala Primară nr. 7 „Sfântul Silvestru” (1937-1941) și Liceul „Mihai Viteazul” (1941-1949), cu o întrerupere în 1946-1947, când, instalat, din motive de sănătate, la o rudă din apropierea Târgoviștei, se pregătește în particular; sejurul târgoviștean i-a oferit material de inspirație pentru romanul Caiet pentru... (1984). Student al Facultății de Litere a Universității din București (1949-1950), G. se vede obligat să o părăsească, punându-i-se în vedere că i se pregătea excluderea (fără îndoială
GEORGE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
arcuiește, discret, un nimb de poezie. Pe alocuri evocarea alunecă în zona ironiei. G. își mai numește încă eroii potrivit profesiunii sau defectelor (Paraponisescu, Măslescu, Fluturescu), în maniera Alecsandri, dar modul în care ia în râs adunarea pestriță din saloanele târgoviștene sau întrunirile gălăgioase din Cișmigiu, unde se înfiripă miticismul bucureștean, îl apropie de I. L. Caragiale. Scrisorile a început să le redacteze târziu, în 1879, la îndemnul prietenului său V. Alecsandri. Dar el se mai încercase în literatură. În 1835 i
GHICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287253_a_288582]
-
solide relații la înalta Poartă, ajunsese la un moment dat covârșitoare). Constantin Cantacuzino știe să se replieze atunci când împrejurările îi sunt potrivnice (cronicarul îl însoțește în cavalcada plină de groază „pre toți munții Praovei, 2 zile și 2 nopți”, stimulatu-de „târgoviștenii și toți plăiașii Ialomiții” trimiși de Mihnea al III-lea Radu), dar posedă totodată mijloacele cu care să-și apropie victoria atunci când înfruntarea se desfășoară pe un teren prielnic (acuzat, de același Mihnea al III-lea Radu, în fața divanului împărătesc
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
urmează la Târgoviște școala primară și Liceul „Ienăchiță Văcărescu”, absolvit în 1948. Rămâne orfan de tată la vârsta de zece ani. Are preocupări literare precoce, cu înclinare către avangardism, experimentalism, parodie etc. Împreună cu Radu Petrescu, Costache Olăreanu și alți adolescenți târgovișteni, redactează reviste-manuscris într-un singur exemplar („Apollo”, „Carnet literar”, „Cântece noi”, „Cloșca cu pui”, „Colorado”, „Oraș de nikel”, „Metru cub”, „Mogador”, „Spada” ș.a.) și plachete de versuri, dezbat chestiuni stilistice, își comunică proiecte literare, își comentează lecturile. Este momentul de
SIMIONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
de scriitori contemporani care, neacceptând nici un fel de comandament al epocii, au așteptat o perioadă de relativă liberalizare pentru a publica. Și-a atras aprecierea pentru romanul Matei Iliescu (1970; Premiul Uniunii Scriitorilor), s-a impus ca șef al grupului „târgoviștenilor”, volumele de jurnal i-au adus un început de notorietate, dar adevărata consacrare a venit abia după moarte, când prozatorii optzeciști au recunoscut în el un antemergător și, totodată, un mare artist. Astăzi nimeni nu îi contestă locul, dintre cele
PETRESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288790_a_290119]
-
antologia Ardealul cântat de poeți. Mai puțin sistematic s-a manifestat vocația lui critică, al cărei resort l-a constituit uneori înclinația polemică. Recenzii și notițe critice îi apăruseră în 1926 și 1927 în „Propilee literare”, apoi sporadic în publicațiile târgoviștene „Lumea nouă”, „Vremea nouă” și „Avântul Dâmboviței”, dar profilul publicistului literar se definește abia la „Facla”, aflată sub direcția lui Ion Vinea, unde între 1932 și 1934 e prezent cu recenzii și cronici literare, note și articole, interviuri. A mai
ALEXANDRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285239_a_286568]
-
trăiristă, autenticistă etc. la termenul ultim atins prin Urmuz (precedat de Caragiale și I.A. Bassarabescu) de gîndirea artistică. Într-adevăr, ce se mai putea scrie cu un personaj devenit obiect?”. Ultimele două romane ale lui G. Călinescu, maestrul prozatorilor „tîrgovișteni”, sînt citite de Radu Petrescu în cheie urmuziană. Prin Călinescu, declarat anticipator al lui.... Beckett, „O evoluție care, cu Urmuz, părea să se fi epuizat, redevine activă prin descoperirea, în personajul mecanomorf, a vechilor caractere ale secolului al XVII-lea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
au limpezit și toți ofițerii, întreaga garnizoană s-a delimitat de Ceaușescu, deși acesta era comandantul suprem al armatei. În Ceaușescu la Târgoviște... (1999), Domenico îl intervievează pe generalul Andrei Kemenici, cel care i-a avut în custodie, la garnizoana târgovișteană, pe Nicolae și Elena Ceaușescu. Kemenici declară că în perioada 22-25 decembrie 1989, în România ar fi existat mai multe centre de putere care își disputau întâietatea asupra vieții ori morții cuplului Ceaușescu. Existau următoarele variante: 1. execuția cuplului să
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
întrucât opera caragialiană, bazată pe "jocuri cu mai multe strategii"4, se dovedește generoasă în elemente anticipatoare, pe de o parte ale absurdului estetic prefigurat în "paginile bizare" urmuziene, pe de altă parte, ale "postmodernismului românesc"5 anunțat de scriitorii târgovișteni 6. De altfel, nu doar aceste două tipuri de raporturi nu au beneficiat de analize care să umbrească utilitatea demersului de față. Din câte cunoaștem, nici un alt studiu nu s-a ocupat de diseminarea caragialismului și împlicit a comicului și
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
de ce anumite componente ale caragialismului au fost cultivate cu predilecție în diferite perioade literare: contaminări de la nivelul expresiei artistice sunt mai frecvente la autori de la începutul secolului trecut, recurențe tipologice și tematice sunt identificabile cu deosebire în perioada interbelică, scriitorii târgovișteni și apoi poeții și prozatorii optzeciști valorifică elementele de "inginerie textuală" caragialiană, mare parte din publicistica actuală apelează la autoritatea ironiei sau la zeflemeaua caragialiană. Astfel încât, se poate vorbi de o maleabilitate a caragialismului care își păstrează în timp esența
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Pe de altă parte, Caragiale a devenit la rândul său pretext hipertextual, "model" și prilej de reciclare omagială prin paștișare ludică la Al. O. Teodoreanu (Un gazetar de rasă, Margareta Popescu, Obligații, Costică, S-au supărat profesorii, Manevre), la prozatorul târgoviștean Mircea Horia Simionescu (cu deosebire în nuvela Acceleratul complimentelor) și în paginile poeților și prozatorilor optzeciști (Ioan Lăcustă, Ion Stratan, Mircea Cărtărescu și mulți alții), care se plasau cu deferență "la ușa" sa. Un veritabil "labirint de lentile" dezvăluie textul
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
de la coerența și veridicitatea "autobiografiei" ale cărei nenumărate variante îl covârșesc pe receptor și revelează prin inversiunea comică de situații (anchetatorul terorizat de cel interogat), absurdul sistemului bazat pe control prin îndosariere de existențe. Apropiată de utilizarea dată de prozatorii târgovișteni pare ironia din romanul lui Mircea Nedelciu, Tratament fabulatoriu, care a reușit să vadă lumina tiparului în 1984, datorită unui tertip al autorului dezvăluit în ediția a doua din 1996: a atras atenția cenzurii printr-o prefață care necesita corecturi
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]