238 matches
-
Iorga, Neamul românesc în Bucovina, București, Institutul de Arte Grafice “Minerva”, 1905, p. 94-96 foonote>. Dacă natura darnică și binefăcătoare l-a impresionat pe marele învățat, târgul Vama i-a lăsat un gust amar: “un târg, unde țărănimea vine pentru târguieli și beții”, exprimându-și nemulțumirea față de stăpânirea străină. Ce spune geograful vămean, Ioan Iosep, despre locurile natale? “Depresiunea Vama, o depresiune de eroziune ... este axată pe un sector din valea transversală a Moldovei în Obcine. Nu este, din acest punct
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
a adus până în ultima etapă. (Prima TV, 10.V.2008) Economia și agricultura României este în dezastru. (Realitatea TV, 18.III.2008) Fericirea și salvarea României vine de la respectarea prerogativelor legislației europene. (Radio Guerrilla, 21.III.2008) ori de câte ori negoțul și târguiala asta de prost gust nu duce nicăieri (Realitatea TV, 2007) violența și vulgaritatea lor a invadat țărișoara noastră (Realitatea TV, 7.VI.2007) performanța și salvarea începe de la individ (Realitatea TV, 10.VI.2007) au ieșit foarte mulți [alegători] din
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Titu. Flăcăul îl imploră pe Zaharia Herdelea să-i facă o jalbă în urma conflictului cu Simion Lungu pe care l-a frustrat de o palmă de loc,când e dat în judecată,ca mai târziu învățătorul să- i fie naș.Târguiala dintre Ion și Vasile Baciu începe în casa preotului și continuă la învățător care reușește,parțial,să-i împace pe împricinați. Hora este “ab initio”, centrul din care pornesc două căi ale narațiunii, care evoluează paralel și se interferează, generând
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
istorici. Percepția tradițională consta în a distinge radical Europa Occidentală de cea Răsăriteană. și, pentru istoricii comuniști, voința populară ar explica emergența democrațiilor populare*, în timp ce, în Vest, presiunile americane ar fi împiedicat niște cuceriri „democratice” mai ample. Pentru alții, numai târguielile diplomatice ar explica evoluția diferită a celor două spații, respectiv cucerirea de către comuniști a Estului și pretinsa moderație în Vestul continentului. Toți invocă întâlnirea dintre Churchill și Stalin, la Moscova, pe 9 octombrie 1944, la care s-a ajuns la
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
cele 50% în cazurile Iugoslaviei și Ungariei, dominând categoric în Polonia și Cehoslovacia și susținându-i pe comuniști în războiul civil din Grecia. Celălalt eveniment invocat este conferința de la Ialta*, la care nu numai că nu a avut loc nicio târguială, dar al cărei document final „Declarația asupra Europei eliberate” prevedea „instalarea unor guverne provizorii în care să fie reprezentate toate elementele democratice ale populației și care vor trebui să constituie cât mai rapid posibil, prin alegeri libere, guverne corespunzând voinței
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
poetică”, pe drezină, cu șeful de gară Traian Popovici. Amețită de prea multe lecturi, exaltata își dorește să ajungă într-un mare oraș, unde să își consume amorul la care o împinge criza ei de bovarism. Când nu e o târguială vehementă pentru zestre (Nerăbdătorii), căsătoria e un blestem pentru cel mai slab dintre parteneri (La vreme) sau, alteori, o dezonoare (De pe culme). O boierime scăpătată, dar fudulă vânează alianțe pe care, într-ascuns, le disprețuiește (În ciuda coanei Dochia). Lașitatea micului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285670_a_286999]
-
Știi ce zice mama, tocmeala dintâi n-o mai găsești În urmă ). De fapt, la târg, fata Îl recunoaște, fără să și dea seama, pe cel care i-a fost menit chiar de la naștere. Nimeni nu mai poate schimba nimic, târguiala este doar aparentă, personajele sunt mântuite de destin. Basmul nu se Încheie Însă cu nunta celor doi. Ciobanul Își Întreabă nevasta cu care Între timp făcuse patru copii, unul mai chipeș decât altul , de unde provine numele de nord ( care era
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
se arată, periodic, nărăvaș: „— Până la șase / Vom mai avea de furcă amândoi. / — Cum, iar? De vreme ce mă pui la munci, / Să-ți amintesc ce mi-ai făgăduit / Și n-ai îndeplinit... ai zis / Că-mi scazi un an întreg.“ Era o târguială veche, tot mai cârcotașă pe măsură ce se apropia sorocul, până la tocmeala pentru orice. Prospero știe asta foarte bine și de aceea, ca să-l liniștească și ca să-l țină-n frâu, asociază, de-a lungul întregii piese, constrângerea și amânarea cu făgăduințe
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
rândul ei lui Prichindel prilejul de a-și reconsidera tactica, luând el acum inițiativa. Trimisul diavolului acceptă propunerea ciudată a ,,gazdei’’ de a se plimba, cu condiția însă ca aceasta să-l ducă în cârcă. Cu variații de rigoare, scena târguielilor dintre cei doi continuă în aceeași tonalitate caracteristică prin vivacitatea replicilor. Recurgând la diverse pretexte (între care, acela al vârstei: ,,să te bucuri tu la o biată șontoroagă de bătrână ca mine, fără putere... să te ducă-n cârcă oscioarele
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
nu poate să creadă că a pierdut. Ea spune: „Nu cred, nu se poate...“ stadiul de mânie, când este exprimat vehement dezacordul față de pierdere. Persoana care pierde spune adesea: „De ce tocmai mie trebuia să mi se întâmple asta?“ stadiul de târguială, caracterizat de tendința la compromis; se pot auzi fraze precum: „Dacă nu făceam acea gafă, n-aș fi pierdut“ sau: „Aș sta toată viața în genunchi, numai să se întoarcă!“ stadiul de disperare, caracterizat de renunțare la luptă, deprimare, autoacuzare
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
Acordul de la München, semnat în urma reuniunii din 29 și 30 septembrie 1938 din capitala Bavariei a liderilor celor patru Mari Puteri ale momentului din Europa (Germania, Italia, Anglia și Franța), perfecta unul dintre cele mai controversate aranjamente politico-diplomatice. Era o târguială definitorie și obișnuită care se înscria în tipicul relațiilor între Marile Puteri care, atunci când ajung în criză, sacrifică precum Cehoslovacia orice stat mic, independent și liber, „pe altarul” intereselor lor. De altfel, era momentul când pe vechiul continent politica revizionistă
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
parte, femeia este scopul activităților bărbatului și măsură valorii acestuia. Prin acest fapt ea nu este doar sursă deciziilor bărbatului, ci este cea care adeseori judeca și decide. Mecanismul intrigii pe care-l folosește Pariziana se bazează pe viclenii, combinații, târguieli, invenții. Ceea ce o deosebește pe Pariziana este faptul că ea se servește de acest tacâm machiavelic și de diverse forme teatralizate de afectivitate pentru a distrage atenția: se țese o mreaja de prietenii adevărate sau fictive, de disponibilități atrăgătoare, care
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
da posibilitatea ca să ne vizitați. Brașovul e minunat! Am auzit că Suceava a luat un mare avânt. Civilizat a fost Întotdeauna, dar spațiul era restrâns. Eu Îl cunoșteam din timpul ocupației austriece, când mama mea pleca cu ordonanța 126 la târguieli și bea bere neagră. Din 100 lei, cumpăra un palton imitație astrahan, și altele și Îi mai rămânea pentru 2 stânjeni de lemne!! La toți dorim multă sănătate și cele mai frumoase realizări. Marie și Evsei Kalmicov 124 La „Galerie
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
să-mi facă o vizită... — O, noi nu mergem aproape deloc la teatru... — ... o vizită profesională. — Te-am văzut la televizor. — Da? În ce anume? — Am uitat. Acum trebuie să plec, repetă ea, ridicându-se și luându-și sacoșa de târguieli. M-a cuprins panica. — Hartley, nu pleca, arăți... ah, arăți atât de obosită... Desigur că nu era lucrul cel mai potrivit pe care-l puteam spune, dar exprima un soi de dorință de a o ocroti, și tandrețe, și milă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
acum? Hartley îmi aruncă o privire de parcă n-ar fi înțeles prea bine întrebarea mea. Am repetat: — Ce vom face acum? Vreau să spun... o, Hartley, Hartley, când pot să te mai văd, ne putem întâlni după ce-ți faci târguielile, ne putem vedea la cârciumă, sau vrei să vii la mine acasă...? Viziuni de nebunie se deschideau îndărătul acestor cuvinte. Hartley deschise ușa bisericii, trăgând de ea cu greutate și, peste umărul ei, am văzut mormântul lui „Mutulică“, și gardul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Dar am să te mai văd, trebuie... care-i adresa ta, care bungalov? — Se numește Nibletts, e ultimul din șir, dar încă nu... am să-ți dau de veste... — Te rog, Hartley, hai să ne întâlnim după ce-ți faci târguielile, dă-mi voie să te ajut... Nu, nu, am întârziat. Nu veni, rămâi aici. Am să te văd mai târziu, adică în altă zi, te rog să nu faci nimic. O să-ți dau de veste. Acum trebuie să fug. Am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
cealaltă. „Ingenios, îmi spuneam, trebuie să fiu ingenios.“ M-am uitat la ceas. Zece și douăzeci. Atâta gândire intensă, într-un interval atât de scurt! Am mai rămas un timp, cât am calculat că Hartley trebuie să-și fi făcut târguielile și să fi urcat din nou dealul spre casă, apoi am ieșit din biserică și m-am așezat pe mormântul lui „Mutulică“, rezemându-mă de piatra cu imaginea unei „ancore încâlcite“. De acolo puteam vedea, peste creștetele copacilor, acoperișurile bungalovurilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
pierdeam mințile. Trebuie să-ți vorbesc. Vino la biserică, te rog. Am tras de minerul coșului și a pornit-o înaintea mea, de-a lungul pasajului strâmt. — Tu du-te la biserică. Am să vin și eu după ce termin cu târguielile. Da, îți promit. M-am întors în biserică. După întreaga goană, după priveliștea acelui spațiu îngrădit, cu lăzile de gunoi și bicicleta părăsită, tremuram și eu. Zece minute mai târziu, a venit. Am întâmpinat-o și i-am luat din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Peregrine sau cu Gilbert. Din acest splendid punct de vedere era inasortabilă. Hartley și cu mine am trăi singuri, în secret, incognito, undeva în Anglia, la țară, într-o căsuță lângă mare. Ea o să coase și o să se ducă după târguieli, ia eu am să mă ocup cu grădinăritul, și o să zugrăvesc holul și o să am toate lucrurile de care am fost lipsit în viață. Și o să avem grijă unul de celălalt, și o să fie ceva de o imensă simplitate și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
a atribuțiilor prezidențiale și prim- ministeriale. Repet: dincolo de X sau Y. În condițiile în care acceptăm faptul că democrația nu înseamnă exclusiv "majoritate", "vot" ori "popor" și că ea include și aspectul "vertical" al reprezentării, ca și chestiuni precum "negocierea", "târguiala democratică" și "compromisul rezonabil", o discuție despre tipul de regim politic cel mai potrivit României contemporane poate pleca de la identificarea soluțiilor pentru o mai bună "așezare" a semi-prezidențialismului pe care deja îl avem. Concluzie Ceea ce vreau să susțin concluziv este
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
condițiile unei mai clare delimitări a atribuțiilor prezidențiale și prim-ministeriale. În condițiile în care acceptăm faptul că democrația nu înseamnă exclusiv "majoritate", "vot" ori "popor" și că ea include și aspectul "vertical" al reprezentării, ca și chestiuni precum "negocierea", "târguiala democratică" și "compromisul rezonabil", o discuție despre tipul de regim politic cel mai potrivit României contemporane poate pleca de la identificarea soluțiilor pentru o mai bună "așezare" a semi-prezidențialismului pe care deja îl avem. 3) TIPUL DE PARLAMENT 1. Cosmin Sandu
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
un evreu nu se face un târg” (la germani), dar „Doi evrei și două fete fac un târg” (la polonezi) <endnote id=" (3, p. 73)"/> etc. Evreul se autopercepe În mod similar : „Cu evreul n-o scoți la capăt cu târguiala” și „Nu poți face evreului un rău mai mare decât să-i dai cât cere [fără să te tocmești]”, sună două proverbe evreiești <endnote id="(300)"/>. Evident, târguiala În exces nu era un obicei anume al comerciantului evreu, ci al
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
autopercepe În mod similar : „Cu evreul n-o scoți la capăt cu târguiala” și „Nu poți face evreului un rău mai mare decât să-i dai cât cere [fără să te tocmești]”, sună două proverbe evreiești <endnote id="(300)"/>. Evident, târguiala În exces nu era un obicei anume al comerciantului evreu, ci al comerciantului În general și mai ales al celui oriental. Irina Nicolau a prezentat adevărate „strategii ale târguirii” la negustorii sud-est-europeni. O butadă englezească arată modul În care erau
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
omite timpul preoților Conventuali, după cum înțeleg dânșii. Pe de altă parte, mărturia lor este suspectă pentru că cei din Ciprovaz, rude ale Fraților pretendenți, se justifică prefăcându-se din Târgoviște și funcționari ai domnitorului, pentru a da o mai mare greutate târguielii și nu cei din Târgoviște unde nu sunt decât puțini nobili polonezi care înțeleg totul contrar, după cum au dovedit prin mărturia lor; ba mai mult chiar, spun că e falsă pentru că într-o altă parte spuneau că au fost trimiși
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
să ne oprim; treaba asta ne-a Întîrziat călătoria și ne-a transformat În ținte perfecte pentru tînțari. Chiar dacă la clasa Întîi mîncarea este mai bună, iar amenințarea țînțarilor este mai mică, nu sînt sigur că am cîștigat ceva prin tîrguiala noastră. SÎntem mai atrași de marinarii simpli decît de mica clasă mijlocie care, bogată sau nu, este mult prea atașată de amintirea a ceea ce Însemna odată luxul de a se amesteca cu călătorii de două parale. Au aceeași ignoranță crasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]