257 matches
-
Am măsurat cu dumnealui, cu rigla aia mare. --Aha! Te-a bătut la cap cu triangulația? --Exact. A măsurat totul după hartă și după registrul cu parcelele proprietarilor și cu vecinii. --Și, nu putea să-ți dea mai departe de târlă? --Nu putea, că în titlurile de proprietate sunt trecuți și vecinii parcelelor. Vă dați seama ce balamuc ar fi ieșit dacă mi-ar fi dat pe alt loc? Ați fi avut atâtea reclamații. --Pe dracu’, reclamații! Vice, adu-l aici
S.R.L.AMARU-9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352927_a_354256]
-
vicele, îl știți cât de corect este. --Ce corect, bă, ce corect? Știi bine că se poate. --Nu se poate, domnu’ primar, a sărit și Mărășteanu. L-am rugat eu să-mi dea lotul cu lungimea mai mică, să iasă târla din terenul meu și să compenseze pe lățime. N-a vrut în ruptul capului. --Cum n-a vrut? De ce să nu se poată? Proprietarii se pot înțelege între ei. Ia stai puțin! Primarul scoase telefonul din buzunar și-l sună
S.R.L.AMARU-9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352927_a_354256]
-
unul la altul ca hăbăucii. Se holbară și la Mărășteanu,care le zâmbea radios. Primarul gândi: chiar este nebun și eu nu știu cum să scap de problema asta care...poate genera alte probleme foarte grave. --Numai pe parcela asta blestemată, cu târla, poate crește planta aia? întrebă, cu o voce plângăreață, primarul. --Nu v-am spus, că pe orice parcelă din baltă? Poate fi cât mai departe de târlă, cu atât mai bine. Pentru asta am venit la dumneavoastră. --Păi, tu ai
S.R.L.AMARU-9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352927_a_354256]
-
care...poate genera alte probleme foarte grave. --Numai pe parcela asta blestemată, cu târla, poate crește planta aia? întrebă, cu o voce plângăreață, primarul. --Nu v-am spus, că pe orice parcelă din baltă? Poate fi cât mai departe de târlă, cu atât mai bine. Pentru asta am venit la dumneavoastră. --Păi, tu ai spus că nu se poate, că parcela dumitale este la margine, naiba să te-nțeleagă. Te-am rugat să vii cu o propunere rezonabilă. --Am spus-o
S.R.L.AMARU-9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352927_a_354256]
-
tu ai spus că nu se poate, că parcela dumitale este la margine, naiba să te-nțeleagă. Te-am rugat să vii cu o propunere rezonabilă. --Am spus-o. Și mai am alta. Convingeți-l pe Casapu să-i mutăm târla mai la dreapta cu vreo douăzeci-treizeci de metri! Este loc destul pe izlaz. Mă angajez s-o mut eu. Plătesc niște oameni. --Am înțeles, Ionică! O să-l rog să accepte. --Nu trebuie să-l rugați! Sunteți reprezentantul statului. Statul nostru
S.R.L.AMARU-9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352927_a_354256]
-
Statul nostru de drept. --Așa e, așa e! Ai auzit, vice? Ia notițe! Statul de drept. Bine, domnu’ Mărășteanu! Vom lua măsurile de rigoare pentru rezolvarea problemei. Domnule vice, chiar azi veți transmite domnului inginer Casapu o dispoziție să mute târla după terenul dumnealui. Eee! --Și dacă nu vrea? murmură vicele. --Îi dai termen treizeci de zile, după care acționăm în consecință. Ionele, tată, este dreptul tău, pentru care am să mă bat până-n pânzele albe. Nu, ca să mă votezi, că
S.R.L.AMARU-9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352927_a_354256]
-
școală n-am știut! - Așa-i, că acolo, dă nu sărea ăi bătrânii cu lova, la timp, ieream ș-acu’ în liceu zice celălalt, Mel, cum zicea el că-l botezase tac-so’, angrosistul de cereale din Dăbuleni. - Bă, Melule, la târla lu’ tac-to nu ierea bă, nevoie dă conversație, da’ acuma e chestie dă săsaieti, mai ieși bă, și tu la un borș, în lume, cu o damă, ce dreacu’i spui, tot bancurili alea cu olteni, alea dă râd la
UN ET PRINTRE CORPORATIŞTI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357820_a_359149]
-
a crezut că este cumsecade așa cum era prezentat și gata nunta. Poate că și ea a vrut să scape de văgăunile unde era aruncat de soartă micuțul său cătun, la margine de pădure, unde veneau lupii și luau oile din târla gospodarului iarna în plină zi. Aici era comună mare și aproape de oraș, la puțin peste zece kilometri pe drum de țară. Mai târziu s-a văzut că nu s-a înșelat, Victor fiind o fire calmă și harnică și sau
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
zi: n-avea sens să mai urc „la vârv” pentru două ceasuri, numai ca să am de unde coborî să fac zama de cină. Mitu ca Mitu, eram oarecum prieteni, dar nea Ioniță a strâns din dinți când m-a văzut la târlă. Ne mai întâlnisem pe munte și mă știa turist. - Mâncee-l-aar hiirișș pe Miihaai, păi di ce nu ieșî să-și facă la oi?! Lesna la toț să trimeată pe unu șî pe altu! Am înghițit în sec și m-am
„- Nu-i treaba me cin te-o trimes...” În prima mea ciobănie, „omul Domnului” ne-a apărut pe un vârf de munte și noi l-am luat cu bolovani () [Corola-blog/BlogPost/338788_a_340117]
-
napti sterparești”. În capitală, cât stătusem în gazdă, mâncam o dată pe zi pireu cu ochiuri și de două ori pe zi ciorba de cartofi cu brânză a sterparilor jieni. Noaptea a trecut greu. Era lună plină, stâncile umede luceau, în târlă se băteau berbecii de răsunau toate căldările muntelui. Și-am dormit cu cojocul lui Ioiu. De fapt, nici nu era cojoc, ci instrument de învățătură de minte pentru cine nu-și aducea cojocul de-acasă. Croit rău, din doar două
„- Nu-i treaba me cin te-o trimes...” În prima mea ciobănie, „omul Domnului” ne-a apărut pe un vârf de munte și noi l-am luat cu bolovani () [Corola-blog/BlogPost/338788_a_340117]
-
mesteca. Dacă în anii trecuți dădeam de lupi sus, în munte, acum pe acolo nici urmă de ei. S-au mutat lângă sat, umblă pe ulițe nestingheriți, prin ogrăzi. Doar acolo mai au ce vâna. Astă-seară, plecând din Arsuri spre târlă, am tăiat cea mai grasă oaie pe care o aveam și am lăsat-o într-un părău, s-o mănânce lupii. Peste o săptămână le mai tai una. Că am vreo 30 de oi în plus. Între timp, poate se
Am tăiat cea mai grasă oaie pe care o aveam și am lăsat-o într-un părău, s-o mănânce lupii () [Corola-blog/BlogPost/338918_a_340247]
-
facă, în 10 zile, să nu mai vreau să văd nici mama oilor. S-a petrecut taman invers: am ținut-o amândoi într-un râs și-o voie bună. Într-o zi, după masa de prânz, ne făceam siesta la târlă. Oile mârzeau, aproape de noi. Mi-am pus călțunii de lână pe cocaie, deasupra focului, să se mai zvânte. - Coptile, mi-a spus Hobeanu, ia dă-te tu de-apleacă oaia cu mielu hăl crud, că-i tumna la capu tău
„- Când era lumea lume pe ăștia ca tine îi luam de milă, să nu moară de foame...” Un cioban îi spune ministrului Daea povestea lânii () [Corola-blog/BlogPost/338923_a_340252]
-
decorativ. Toate personajele din roman înjură. Cocoșilă în privința înjurăturilor era vestit, îl înjura și pe tat-so, și pe popoa, și pe primar, și pe preceptor, pe toți de la lingură, de la șervetul cu care se stergea, la lampă, la feștilă, lumânare, târlă, copii, bunici și străbunici. “Pe Dumnezei Cocoșilă îl cobora jos în sat și îl înjura cu o anumită filozofie...” Înjurau de mamă, de rai, de tot ce era pe pământ... De asemenea blestemele erau în clipele de ceartă erau elemente
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului () [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
din partea autorităților. Întâlnirile înalților reprezentanți ai guvernului României organizate de Societatea noastră au avut un impact deosebit de ambele părți. Menționez aici doar câteva dintre ele: prima întâlnire organizată cu ambasadorul Sorin Ducaru; vizită ministrului Cristian David și a senatorilor Radu Târle, Gheorghe David, Valentin Bosneag; vizită (aproape la fiecare trei luni) în comunitatea noastră, a Consulului General al României la Los Angeles, în rezolvarea problemelor consulare. Evenimentele de acest gen au fost foarte bine primite de membrii comunității noastre, apreciate și
INTERVIU CU MIRCEA LUBANOVICI REALIZAT DE OCTAVIAN D. CURPAS, CORESPONDENT PENTRU GANDACUL DE COLORADO de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341704_a_343033]
-
care străjeri? Din turnurile alea de pe vârfurile celor trei dealuri dispuse într-un feeric amfiteatru. Turnurile și străjerii din creierașul lui Tudorel nu erau altceva decât copacii de pe stâncile ascuțite, îmbrăcate în hlamida albă a zăpezii. Chiar și cele două târle, cu bordeiele de lângă ele erau două castele princiare cu turnulețe ascuțite, așa cum le-a văzut el într-o carte cu povești, de la domnul învățător. Ce să vă mai spun ce-și închipuia el că sunt tufișurile alea de pe răzoare... Sau
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
gândul numai la colinde și bolindeți, tâmpitule ! Pe el, barosule ! Și sculele îl loveau tot mai îndârjite. -Nuuu ! Nuuu ! alerga și plângea disperat băiatul. În alergătura sa de pe deal se împiedică de un pietroi și se rostogoli până la împrejmuirea unei târle. În cădere se lovi de o prăjină care se desprinse din gard. Țipă, înfuriat pe biata prăjină : -De ce stai în calea mea ? De ce am atâtea piedici în drumul meu ? -Piedicile din drumul tău ți le faci singur, dacă rătăcești
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
care străjeri? Din turnurile alea de pe vârfurile celor trei dealuri dispuse într-un feeric amfiteatru. Turnurile și străjerii din creierașul lui Tudorel nu erau altceva decât copacii de pe stâncile ascuțite, îmbrăcate în hlamida albă a zăpezii. Chiar și cele două târle, cu bordeiele de lângă ele erau două castele princiare cu turnulețe ascuțite, așa cum le-a văzut el într-o carte cu povești, de la domnul învățător. Ce să vă mai spun ce-și închipuia el că sunt tufișurile alea de pe răzoare... Sau
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
gândul numai la colinde și bolindeți, tâmpitule ! Pe el, barosule ! Și sculele îl loveau tot mai îndârjite. -Nuuu ! Nuuu ! alerga și plângea disperat băiatul. În alergătura sa de pe deal se împiedică de un pietroi și se rostogoli până la împrejmuirea unei târle. În cădere se lovi de o prăjină care se desprinse din gard. Țipă, înfuriat pe biata prăjină : -De ce stai în calea mea ? De ce am atâtea piedici în drumul meu ? -Piedicile din drumul tău ți le faci singur, dacă rătăcești
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
bine, Strajă să fie la... stâne, Nu mai dea iama-n jivine, Ba făr’de solomonie A trăi vrea-n armonie Cu orișice lighioană. (Să fie povești, cucoană...!?) Se tocmi dar’ cu simbrie Pentr-un an (ce neghiobie!) La o târlă -n... sărărie Paznic oilor boghete Făr-a scăpa vreun coclete Despre-a sa grozavă taină Și precum schimbase haină Jură să-și schimbe și-obicei Și mai că i-am da temei De n-ar fi de un lup vorbă... Ce
IN MEMORIAM ANTON PANN de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341105_a_342434]
-
cioban beut o drăcuit un câne. Atunci m-o întrebat un bătrân la o poartă: Muiere, ori cum dați cânii la Rău? Să crezi ce îți spun, c-am fost pricolici și 7 ani am umblat cu lupii, da la târla unde or fost cânii nedați la Rău nu puteam intra, că ne săgeta la inimă lătratu lor.” „Lupu își știe numele și să teme de el, spune aceeași Tușa Anuța lu Liță. Dacă apuci să strâgi la el Lupu!, stă
O poveste despre ciobani, sălbăticiuni și câini în vremea vânătorii, scrisă de un om care s-a retras de 8 ani din lume () [Corola-blog/BlogPost/337873_a_339202]
-
stânelor. G.5 Intensitatea localizată a impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat Ridicată (R) - viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat, în locul respectiv, este major afectată. G.6 Confidențialitate Publice G.7 Detalii În apropierea stânelor sau a târlelor, datorită acumulării unei cantități mari de dejecții, se dezvoltă o vegetație nitrofilă caracteristică, alcătuită din specii precum Cirsium vulgare, Urtica dioica, Rumex alpinus, ș.a. Acestea nu sunt consumate de animale și, în cazul în care nu sunt înlăturate prin cosire
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat, în locul respectiv, nu este semnificativ afectată. H.6 Confidențialitate Publice H.7 Detalii Prezența stânelor are efecte negative asupra structurii și compoziției specifice a stratului ierbos. În general, în apropierea stânelor sau a târlelor se dezvoltă o vegetație nitrofilă caracteristică. În absența lucrărilor de curățare, speciile nitrofile se dezvoltă nestingherite și în timp pot invada covorul ierbos determinând înlocuirea comunităților vegetale caracteristice habitatului, cu comunități vegetale nitrofile. Cod Parametru Descriere A.17 Amenințare viitoare M02.01
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
face în văgăuna asta dintre munți, unde îți venea ursul până sub fereastră, când dădea foamea peste el? Nu găseai de lucru decât la pădure, sau ca păstor mai tot timpul plecat în creierul munților, cu cârdul de oi, la târla de după iarnă. Puțini se ocupau cu agricultura, pământ arabil nefiind suficient, dar nici aceia nu puteau trăi doar din această ocupație. Pentru el căzuse cum nu se poate mai rău această naștere. Peste câteva zile trebuiau să meargă la nunta
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
că este cumsecade, așa cum era prezentat în timpul pețitului și gata nunta. Poate că și ea a vrut să scape de văgăunile, unde era aruncat de soartă micuțul său cătun, la margine de pădure, unde veneau lupii și luau oile din târla gospodarului iarna în plină zi. Aici era comună mare și aproape de oraș, la vreo doisprezece kilometri pe drum de țară. Mai târziu, s-a văzut că nu s-a înșelat, Victor fiind o fire calmă și harnică și s-au
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]
-
naturale protejate. Articolul 13 Pășunatul se face în baza contractelor încheiate cu deținătorii/administratorii pășunilor sau de către titularii acestora. Aceste contracte reglementează specia animalelor admise la pășunat, numărul acestora, perioada, suprafața, locul de amplasare a stânelor și adăposturilor pastorale, organizarea târlelor, numărul de câini însoțitori. Articolul 14 Proprietarul sau utilizatorul de drept al pășunilor și fânețelor este obligat să întrețină terenul și să împiedice dezvoltarea vegetației forestiere. Este interzis incendierea, degradarea sau distrugerea prin orice mijloace a învelișului natural vegetal. Articolul
PLAN DE MANAGEMENT din 5 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274616]