118 matches
-
fusese terminată deja în 1693. Bolțile bisericii fuseseră finisate în iunie 1692, dată după care au fost inițiate lucrările de pictură murală. Iată ce nota în însemnările sale marele domn: "...septembrie 6, miercuri, am sosit la Hurezi și mănăstirea am târnosit la septembrie 8 vineri...". Mănăstirea, cel mai mare ansamblu monastic din România, este construită pe valea râului "Romanii de Jos", în satul care la acea vreme se numea "Hurezi" (actual Romanii de Jos), nume care ulterior a fost luat de
Mănăstirea Hurezi () [Corola-website/Science/296760_a_298089]
-
Tudor Robescu, Stan Comnea, Ioniță Nicolae, David Bundă, Dobre Zaharia, Petcu Ștefan, Marin Ștefan, Petre Ștefan, Dumitru Ivan, Vasile Parotă, Stan Alexandru”[2]." Într-un timp relativ scurt, se încheie construcția și pictarea bisericii ( pictor Ghiță Ionescu) și biserica se târnosește la 14 octombrie 1893 primind hramul Sfinții Voievozi Mihail și Gavriil, dar și sfânta Parascheva (ca hram istoric, în legătură cu ziua târnosirii) cum se specifică în "Monografia religioasă a parohiei din comuna Plevna, jud. Ialomița, "alcătuită în anul 1906 de Pr
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
lucrările la biserica satului. Edificată până la acoperiș în anul 1939, dar sistându-se lucrările din cauza războiului și a opresiunii comuniste, a fost definitivată în anul 1979, când la 3 iunie, după atât amar de așteptare, lăcașul de cult a fost târnosit.[7] Pr Gugu Aurelian, (1987- 1995) suplinitor. Din 1988 organizează și supraveghează repictarea bisericii, sfințită în anul 1989. După Revoluție încep demersurile în vederea construcției casei parohiale, realizate în anul 1994 . Pr Gabriel Toma ( din 1995), fiu al satului și nepot
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
care reprezintă Sfânta Treime pe dosul căreia este următoarea însemnare: „Făcută pe cheltuiala lui Fluieraș Istrate cu soția Dotye și cu familia Domniei sale Aximie și Parasca cu Maria, ca să le fie de pomenire veșnică. Anul Domnului 1802.” Bisericuța a fost târnosită după refacerea picturii interioare, pe 22 iunie 1964, de către Episcopul Valerian Zaharia al Oradei. Aceasta fiind una din cele mai frumoase biserici din piatră din regiune, cu mare vechime și arhitectură excepțională, a fost înscrisă în lista monumentelor istorice în
Biserica de piatră „Sf. Apostoli Petru și Pavel” din Tăuții de Sus () [Corola-website/Science/333791_a_335120]
-
biserica neterminată, a fost nevoie de o regrupare a forțelor ctitoricești, continuatoare fiind următoarele trei generații ale familiei: Ioan Sărăcin II (fratele), Fărcaș (fiul acestuia), Ioan Sărăcin III (nepot de frate), Marghita (mama), Anca (soția) și Dorca-Doroteea (cumnata). Aceștia au târnosit biserica și au așezat pisania, eveniment petrecut cândva între anii 1519 și 1536, dacă se ține cont de faptul că în 1519 murea Mihail Sărăcin, iar în 1536 Ioan Sărăcin II. După stingerea ultimului reprezentant al acestei vechi familii românești
Biserica Nemeșilor din Sălașu de Sus () [Corola-website/Science/326920_a_328249]
-
Constantin și Elena”. Construirea noii biserici s-a realizat, în cea mai mare parte, din donațiile în bani și materiale oferite de credincioșii din parohie și de fiii comunei Botoșana plecați la muncă în străinătate. Altarul noii biserici a fost târnosit la 5 septembrie 2010 de către arhiepiscopul Pimen Zainea al Sucevei și Rădăuților. Biserica de lemn din Botoșana este construită din bârne de brad, încheiate în „coadă de rândunică”, iar talpa este cioplită în lemn de stejar. Ea a fost clădită
Biserica de lemn din Botoșana () [Corola-website/Science/317077_a_318406]
-
10 ani, în 2011, în Măgura sunt mai puțin de 10 locuitori. Cu toate acestea, în cursul anului 2011, biserica a fost restaurată. După ce lucrările au fost finalizate, în a opta duminică după Rusalii - 7 august, vechea bisericuță a fost târnosită de către P.S. Petroniu. Cel mai vechi preot despre care se știe că a slujit în această biserică și despre care s-au găsit și documente care să certifice acest lucru a fost preotul Roman Teodor. De la acest preot a fost
Biserica de lemn din Măgura () [Corola-website/Science/309789_a_311118]
-
Năndrașu, 1981). Biserica veche de lemn a fost „făcută de un Gheorghie Ciovică” conform documentului din 24 decembrie 1753 (Leonăchescu, 2001). Actuala biserică a fost construită și pictată în stil neobizantin de catre Belizarie Paraschivescu între aniii 1881 - 1888. A fost târnosită în ziua de 14 octombrie 1888, de către episcopul Ghenadie al Argeșului, și poartă hramul Sf. Cuv. Paraschiva. După darea în folosință a noii bisericii, în 1888, biserica cea veche din lemn a fost donată satului Vărzăroaia, unde funcționează și astăzi
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
Greco-catolicii din Criștelec, care formau majoritatea locuitorilor satului până în 1948, au fost obligați de regimul comunist să renunțe la Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică. Actuala biserică a fost construită în perioada 1950-1953, sub preotul Gheorghe Șinca, și a fost târnosită la 18 noiembrie 1973, de episcopul Oradiei Vasile Coman. Până în 1970 s-a reușit doar să se tencuiască în interior și exterior. Lucrările de pictură, executate de pictorul Valentin Muste, s-au desfășurat între 1986 și 1987. În 1988 s-
Criștelec, Sălaj () [Corola-website/Science/301789_a_303118]
-
biserica a fost strămutată la Slobozia, în parcul M.N.A., într-o ambianță extrem de favorabilă, și reconstituită de o echipă de meșteri maramureșeni. Din vechea alcătuire a acestui monument lipsesc acum unele elemente originale. La 17 decembrie 2000, biserica a fost târnosită pentru a fi redată cultului, slujba fiind oficiată de PS Dr. Damaschin Coravu, episcopul Sloboziei și Călărașilor. Cu acest prilej, hramului "Sf. Ierarh Nicolae" i s-a adăugat și hramul "Buna Vestire". Ctitorie a Smarandei Doicescu, sfințită la 15 august
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
cerimii” și turnarea unei fundații exterioare), 1992 (tencuirea interioară și exterioară a pereților) și 2001-2002 (schimbarea învelitorii din plăci de azbest cu cea actuală, de tablă). Biserica, împodobită iconografic în 1996 și apoi de Emil Goțiu din Ilia, a fost târnosită la 22 septembrie 1929 și apoi resfințită la 14 iulie 2002. Edificiul actual ,menționat de conscripțiile din 1805 și 1829-1831, a coexistat, timp de trei sferturi de veac, cu o altă ctitorie de lemn, amplasată în mijlocul vechiului cimitir din „Bordeie
Biserica de lemn din Vorța () [Corola-website/Science/317277_a_318606]
-
de subyidire, extinderea locașului, planșeu, acoperiș cu trei turle învelit cu tablă galvaniyată, lumina electrică și încălzire centrală. Pictură în stil neobizantin a fost realizată de Cornel Duță, originar din zona Răzvad (Dâmbovița), așa încât, la 8 noiembrie 1999 s-a târnosit Sfântă Biserică de către Prea Sfințitul Teodosie Snagoveanu, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor. Prima clădire a școlii a fost construită între 1918 și 1920 conținând două săli de clasă și cancelaria. În sat s-a construit școală nouă abia în 1964
Mărginenii de Sus, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301178_a_302507]
-
Ioan, Mincu și Costache. 1912 - biserica era abandonată, fără enoriași și amenințată cu dărâmarea. La inițiativa urmașului ultimilor ctitori, avocatul Ioan C. Filitti, cu sprijinul Primarului general al Capitalei, Dimitrie (Matache) Dobrescu, biserica Sf. Dumitru a fost restaurată. A fost târnosită în ziua de 30 Mai 1930. 1940 Noiembrie 9/10 - a fost afectată de cutremur, dar nu foarte grav. 1954 - cercetări arheologice punctuale în curte 1964-1966 - reparații exterioare 1977 Martie 4 - alt cutremur provoacă avarii ușoare. Este inițiat un proiect
Biserica Sfântul Dumitru - Poștă () [Corola-website/Science/333597_a_334926]
-
1036, probabil la Bari, iar cealaltă în 1039 la Veneția, în care să așeze moaștele. Se păstrează două diplome ale acestui episcop, precum și numele celor șaizeci și doi de bărbați care aduseseră moaștele din Răsărit. Cele două biserici au fost târnosite pe 9 mai 1098. Cei doi arhiepiscopi, Ilie de Bari și Nicolae de Veneția au răspândit cultul sfântului Nicolae în Occident. Mai mult, papa Romei, Urban al II-lea, a cunoscut cultul sfântului Nicolae la Bari, unde s-ar fi
Nicolae de Mira () [Corola-website/Science/298024_a_299353]
-
este în anul 1781. Cea de a doua Biserică este construită în anul 1907. A fost pictată de către pictorul Filip Matei din Bocșa Vasiova în anul 1912. A fost sfințită de către protopopul George Dragomir al Bisericii Albe în august 1912. Târnosită de către Preasfintiul Lucian al Caransebeșului în 25 mai 2009. Trebuie amintit că preasfintitul Lucian este primul ierarh care a vizitat satul, în decursul istoriei sale. Școala la Ciortea este conform documentelor din anul 1767. Aici a fost școală confesională care
Ciortea, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301076_a_302405]
-
Orientalisches Armenien in der Bukovina"" (1890), tradusă ulterior și în românește sub titlul "„Armenii orientali din Bucovina”" (1891), preotul ortodox și istoricul român Dimitrie Dan afirmă că această biserică a fost zidită cu ajutorul strângerii pomenilor coreligionarilor armeni și a fost târnosită în 1867. El preia această informație din articolul ""Clădirile monumentale din Bucovina"" publicat de arhitectul austriac Karl Romstorfer în "Ziarul Vienez" nr. 15 din 1890. În anul 1864, în Bucovina trăiau 1.000 familii de armeni, adică 5.000 persoane
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Gura Humorului () [Corola-website/Science/309550_a_310879]
-
cu reședința la Moisei între anii 1391-1734, consemnându-se, la 1637, episcopul Dumitru Pop. Moiseiul a fost trecut la uniație în anul 1780. Mănăstirea Moisei este atestată de la anul 1599, an în care s-a ridicat biserica de lemn, fiind târnosită mai târziu, în 1672, de Mitropolitul Sava Brancovici, și închinată Mănăstirii Putna pentru aproape 200 de ani. Pictura din interior s-a făcut la 1699, iar cea de pe iconostas în 1792, fiind scrisă cu litere chirilice. Mănăstirea mai are patru
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
interior și exterior prin grija Preotului Mihai Oprișan. După venirea preotului Toma Păunescu, în anul 1972, s-a vopsit acoperișul de tablă, s-a completat pictura de pe bolți, s-a zidit Sfânta Masă, s-a recondiționat iconostasul și a fost târnosită de Prea Sfinția Sa Teofil, Episcopul Clujului, în data de 14 octombrie 1972, la 124 de ani de la zidire. În anul 1974, preotul paroh Toma Păunescu a realizat o poartă maramureșeană la intrarea în biserică, sculptată în lemn de stejar masiv, de
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
parohia Pocreaca, distincția de iconom pentru activitatea deosebită, alături de alți preoți din Protopopiatul raional Iași (poartă brâu albastru, iar la slujbă bederniță). La noua parohie s-a remarcat În plan administrativ, cultural și economic, finalizează construirea bisericii din satul Slobozia, târnosită de Mitropolitul Iustin, construiește o clopotniță la biserica monument istoric din Trestiana, cumpără o casă parohială cu grădină lângă biserică, iar În ziua inspecției protoiereului din 6 mai 1968 erau executate lucrările de restaurație a bisericilor din Pocreaca și Trestiana
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
cotitura ce începe după strada Sfinții Apostoli ar fi fost evitată. anul 1873 215 20. Mânăstirea Mihai-Vodă (de pe strada Sapienței, în apropierea Dâmboviței) a fost ctitorită de Mihai Viteazul încă înainte de a ajunge domn al Țării Românești; ea a fost târnosită în anul 1591 și nu în 1598, cum menționează - greșit - documentul citat de Bacalbașa. 21. La solicitarea lui Nicolae Crețulescu, ministrul Agriculturii, Comerțului și Lucrărilor Publice (adresa nr. 80 din 20 ianuarie/1 februarie 1873) comitetul societății amintite de Bacalbașa
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
apropia Războiul de Independență (1877) pentru care trebuiau pregătiți toți moldovenii. La data aceea, poporul român era un popor de păstori (Mihai Eminescu), așa că terenul accidentat, vegetația bogată, apele, pădurile, izolarea, pășunile erau condiții avantajoase. Fără tăgadă, biserica s-a târnosit în 1861 de sărbătoarea hramului „Sf. Voievozi”, cu dată fixă în calendar având preot slujitor pe Vasile Ivan. Spătarul a mai dăruit și un clopot, cel mare, existent și astăzi în clopotniță, cu inscripții în limba slavonă (oficială atunci), cu
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
Barbu Cioculescu Se obișnuiește la început de an, dorit a-și petrece anotimpurile cu mai multă înțelepciune, întru confort sufletesc și nu numai, efectuarea unui bilanț al celui tocmai cu turbat tărăboi târnosit în Tartarul tiribombelor. De la asemenea tradiționale exerciții pornind, pe care sondajele le cristalizează în procente, mai ample forări în trecut te pot întoarce cu un deceniu și chiar mai bine în urmă, fie cu efectul salutar al unei băi purificatoare
Privind înapoi cu folos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13254_a_14579]
-
de povești, la vremea respectivă, am scris "fac mamele să plângă", o chestie cu care mă mândream", a mai spus Badea. Badea susține că își asumă faptul că va continua să înlăcrimeze unele mame. Atunci când lucrurile devin mai efervescente, când târnosim un personaj, trebuie să ne asumăm că mama lui se va uita la emisiune și va plânge. Pe cale de consecință logică, voi transforma inepția aia cu "bebelușelor, dans!" în "mămicuțelor, plâns!".
Vezi cum s-a descris Mircea Badea pe contul de Twitter by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/66643_a_67968]
-
24 iunie, ora 9,30, P.S. Paisie Lugojanu, episcop vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei, împreună cu un sobor de preoți și diaconi, va oficia Sfânta Liturghie cu ocazia hramului acestui lăcaș monahal de călugărițe. În urmă cu un an, aici a fost târnosită biserica mănăstirii și s-au binecuvântat clădirea din incintă și paraclisul de vară, construite în plin câmp. La această sărbătoare sunt invitați credincioșii ortodocși din zonă. Mănăstirea Morisena se află pe drumul DN 6 Timișoara - Sânnicolaul Mare - Cenad, la hotarul
Agenda2006-25-06-general6 () [Corola-journal/Journalistic/285079_a_286408]
-
au mai fost construite clădiri pentru obștea de maici, iar în 1968 au fost aduse aici una dintre cele două biserici ale parohiei Gherman. Mănăstirea a fost ctitorită în 1944 de Mitropolitul Banatului Vasile Lăzărescu, iar biserica nouă a fost târnosită în 1972, de Î.P.S. Mitropolitul Nicolae. Hramul mănăstirii se celebrează în fiecare an de sărbătoarea Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, în data de 29 august. În prezent, aici se gospodăresc 40 de maici, care în această perioadă se pregătesc
Agenda2004-15-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282299_a_283628]