118 matches
-
cotitura ce începe după strada Sfinții Apostoli ar fi fost evitată. anul 1873 215 20. Mânăstirea Mihai-Vodă (de pe strada Sapienței, în apropierea Dâmboviței) a fost ctitorită de Mihai Viteazul încă înainte de a ajunge domn al Țării Românești; ea a fost târnosită în anul 1591 și nu în 1598, cum menționează - greșit - documentul citat de Bacalbașa. 21. La solicitarea lui Nicolae Crețulescu, ministrul Agriculturii, Comerțului și Lucrărilor Publice (adresa nr. 80 din 20 ianuarie/1 februarie 1873) comitetul societății amintite de Bacalbașa
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
biserica a fost strămutată la Slobozia, în parcul M.N.A., într-o ambianță extrem de favorabilă, și reconstituită de o echipă de meșteri maramureșeni. Din vechea alcătuire a acestui monument lipsesc acum unele elemente originale. La 17 decembrie 2000, biserica a fost târnosită pentru a fi redată cultului, slujba fiind oficiată de PS Dr. Damaschin Coravu, episcopul Sloboziei și Călărașilor. Cu acest prilej, hramului "Sf. Ierarh Nicolae" i s-a adăugat și hramul "Buna Vestire". Ctitorie a Smarandei Doicescu, sfințită la 15 august
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
este în anul 1781. Cea de a doua Biserică este construită în anul 1907. A fost pictată de către pictorul Filip Matei din Bocșa Vasiova în anul 1912. A fost sfințită de către protopopul George Dragomir al Bisericii Albe în august 1912. Târnosită de către Preasfintiul Lucian al Caransebeșului în 25 mai 2009. Trebuie amintit că preasfintitul Lucian este primul ierarh care a vizitat satul, în decursul istoriei sale. Școala la Ciortea este conform documentelor din anul 1767. Aici a fost școală confesională care
Ciortea, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301076_a_302405]
-
Tudor Robescu, Stan Comnea, Ioniță Nicolae, David Bundă, Dobre Zaharia, Petcu Ștefan, Marin Ștefan, Petre Ștefan, Dumitru Ivan, Vasile Parotă, Stan Alexandru”[2]." Într-un timp relativ scurt, se încheie construcția și pictarea bisericii ( pictor Ghiță Ionescu) și biserica se târnosește la 14 octombrie 1893 primind hramul Sfinții Voievozi Mihail și Gavriil, dar și sfânta Parascheva (ca hram istoric, în legătură cu ziua târnosirii) cum se specifică în "Monografia religioasă a parohiei din comuna Plevna, jud. Ialomița, "alcătuită în anul 1906 de Pr
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
lucrările la biserica satului. Edificată până la acoperiș în anul 1939, dar sistându-se lucrările din cauza războiului și a opresiunii comuniste, a fost definitivată în anul 1979, când la 3 iunie, după atât amar de așteptare, lăcașul de cult a fost târnosit.[7] Pr Gugu Aurelian, (1987- 1995) suplinitor. Din 1988 organizează și supraveghează repictarea bisericii, sfințită în anul 1989. După Revoluție încep demersurile în vederea construcției casei parohiale, realizate în anul 1994 . Pr Gabriel Toma ( din 1995), fiu al satului și nepot
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
de subyidire, extinderea locașului, planșeu, acoperiș cu trei turle învelit cu tablă galvaniyată, lumina electrică și încălzire centrală. Pictură în stil neobizantin a fost realizată de Cornel Duță, originar din zona Răzvad (Dâmbovița), așa încât, la 8 noiembrie 1999 s-a târnosit Sfântă Biserică de către Prea Sfințitul Teodosie Snagoveanu, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor. Prima clădire a școlii a fost construită între 1918 și 1920 conținând două săli de clasă și cancelaria. În sat s-a construit școală nouă abia în 1964
Mărginenii de Sus, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301178_a_302507]
-
fost înscrisă în lista monumentelor istorice în anul 1971. Între anii 2003-2007 s-au efectuat ample lucrări de reparații capitale, înlocuindu-se acoperișul care a fost placat cu tablă de cupru și refăcîndu-se integral gardul de împrejmuire. Bisericuța a fost târnosită după refacerea picturii interioare, în anul 1964, iunie ziua 22, de către Episcopul Valerian Zaharia al Oradei. Încă de la construcția sa biserica a aparținut religiei greco-catolice, până în 1948, când, după reforma bisericească a devenit biserică ortodoxă. Acest lăcaș de cult a
Tăuții de Sus, Maramureș () [Corola-website/Science/301595_a_302924]
-
Astfel, pe vechiul amplasament, în anul 1974, a început reconstruirea unei noi biserici care să respecte întru totul arhitectura primeia, înghițită de ape. Până în 1985 a fost terminată, fiind sfințită. În 1995, s-a terminat și pictura bisericii, astfel fiind târnosită de PS Vincențiu Ploieșteanul, Episcop-Vicar Patriarhal. În același an, Stăncești a devenit parohie de sine stătătoare. Cu biserica terminată, oamenii au început să se implice și mai mult în viața parohiei, acum având și libertatea religioasă de care nu au
Stăncești, Prahova () [Corola-website/Science/301733_a_303062]
-
și Constantin, fiii lui Mihai. Preotul Alecu Popescu (1826-1890) sau Popa Alecu, fiul lui Popa Constantin, a ctitorit întâia biserică zidită din Galeș, după numai șase luni de lucru (pornit la patru zile după sfârșitul războiului de independență din 1877), târnosită la 1 ianuarie 1878 de Episcopul Ghenadie II al Argeșului, cu hramul vechi, la care s-a adăugat Sfinții Împărați Constantin și Elena și Învierea Domnului. Synodicul (actul ctitoresc) arată numele celor 153 de ctitori, în frunte având pe preotul
Galeșu, Argeș () [Corola-website/Science/300623_a_301952]
-
Synodicul (actul ctitoresc) arată numele celor 153 de ctitori, în frunte având pe preotul Alecu și pe Manole Brihăilescu - deputat în Parlamentul țării. Preotul și învățătorul Gheorghe Minculescu (1859-1947) a ctitorit pentru a doua oară biserica, pe aceeași temelie, fiind târnosită la 25 martie 1926 de Episcopul Nichita Duma al Argeșului. El a fost paroh timp de 54 de ani și a văduvit 38 de ani. Preotul Marin Dana a slujit între 1935-1939 cu multă dăruire, plecând curând ca preot militar
Galeșu, Argeș () [Corola-website/Science/300623_a_301952]
-
din Galeș, după cumplitul incendiu din 2-3 iulie 1978, care a pus la grea încercare răbdarea și voința, vrednicia și credința în Dumnezeu a urmașilor chinuiților ardeleni de altădată. După doi ani, la 31 august 1980, biserica nouă a fost târnosită de arhiereul vicar Gherasim al Râmnicului și Argeșului. Părintele Theodor a slujit merituos timp de 44 de ani (1939-1983) atât Altarul cât și Corul mixt țărănesc, căruia i-a dat ființă din ființa sa. Școala din Galeș a fost construită
Galeșu, Argeș () [Corola-website/Science/300623_a_301952]
-
Năndrașu, 1981). Biserica veche de lemn a fost „făcută de un Gheorghie Ciovică” conform documentului din 24 decembrie 1753 (Leonăchescu, 2001). Actuala biserică a fost construită și pictată în stil neobizantin de catre Belizarie Paraschivescu între aniii 1881 - 1888. A fost târnosită în ziua de 14 octombrie 1888, de către episcopul Ghenadie al Argeșului, și poartă hramul Sf. Cuv. Paraschiva. După darea în folosință a noii bisericii, în 1888, biserica cea veche din lemn a fost donată satului Vărzăroaia, unde funcționează și astăzi
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
Greco-catolicii din Criștelec, care formau majoritatea locuitorilor satului până în 1948, au fost obligați de regimul comunist să renunțe la Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică. Actuala biserică a fost construită în perioada 1950-1953, sub preotul Gheorghe Șinca, și a fost târnosită la 18 noiembrie 1973, de episcopul Oradiei Vasile Coman. Până în 1970 s-a reușit doar să se tencuiască în interior și exterior. Lucrările de pictură, executate de pictorul Valentin Muste, s-au desfășurat între 1986 și 1987. În 1988 s-
Criștelec, Sălaj () [Corola-website/Science/301789_a_303118]
-
Vitregiile vremii au făcut ca biserica să rămână în această stare până în anii 1968-1969, în timpul păstoririi părintelui Horațiu Alexandru, când s-a tencuit interiorul, s-au pus geamuri, uși, catapeteasmă și s-a dotat cu cele necesare slujirii. A fost târnosită în 8 septembrie 1969 de către P S Valerian Zaharia. Alte lucrări de întreținere și înfrumusețare au avut loc în anul 1979, când s-a schimbat acoperișul înlocuindu-se țigla cu tablă zincată și s-a tencuit din nou interiorul bisericii
Poarta Sălajului, Sălaj () [Corola-website/Science/301819_a_303148]
-
din cauza cutremurelor secolului trecut; 1940, 1977, 1981, 1986, 1990, a fost restaurată între anii 2004-2009 de meșteri locali, Jinga Gheorghe,ș. a. ajutați efectiv de. primărie. Pictura este realizată de un grup de studenți de la Facultatea de Teologie - Constanța. a fost târnosită de Episcopul Visarion al Tulcii, preot fiind Alexe Andrei, la data de 19 iulie, 2009.
Meșteru, Tulcea () [Corola-website/Science/301850_a_303179]
-
sau Mănăstirea Horezu, cea mai de seamă ctitorie a domnului martir Constantin Brâncoveanu (1688-1714), sinteză a artei românești din acel timp, a fost construită între anii 1690 și 1693, biserica mare a așezământului fiind târnosită la 8 septembrie 1693. Este declarată monument istoric și are . Însemnările marelui domnitor, aflate în biblioteca mănăstirii, arată că "„într-al doilea an al domniei noastre pus-am temelie și am început a zidi mănăstire“". Interesul domnului "Constantin Brâncoveanu" pentru
Mănăstirea Hurezi () [Corola-website/Science/296760_a_298089]
-
fusese terminată deja în 1693. Bolțile bisericii fuseseră finisate în iunie 1692, dată după care au fost inițiate lucrările de pictură murală. Iată ce nota în însemnările sale marele domn: "...septembrie 6, miercuri, am sosit la Hurezi și mănăstirea am târnosit la septembrie 8 vineri...". Mănăstirea, cel mai mare ansamblu monastic din România, este construită pe valea râului "Romanii de Jos", în satul care la acea vreme se numea "Hurezi" (actual Romanii de Jos), nume care ulterior a fost luat de
Mănăstirea Hurezi () [Corola-website/Science/296760_a_298089]
-
Vasile Marin. În primăvara anului 1971, pr. Ioan Batranu s-a pensionat. A urmat pr. Adrian Boghici (1971-1976), transferat de la Iarăși. Cu contribuția credincioșilor din parohie, în vara anului 1975 biserică a fost pictată. La terminarea picturii locașul a fost târnosit de Mitropolitul Nicolae Mladin. După transferul pr. Adrian Boghici la Brașov, în parohie a fost repartizat pr. Corneliu Bujoreanu (1977-1994), absolvent al Institutului Teologic din Sibiu (fiul pr. Viorel Bujoreanu, paroh în Gheorghieni la acea dată). În această perioadă au
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
cu reședința la Moisei între anii 1391-1734, consemnându-se, la 1637, episcopul Dumitru Pop. Moiseiul a fost trecut la uniație în anul 1780. Mănăstirea Moisei este atestată de la anul 1599, an în care s-a ridicat biserica de lemn, fiind târnosită mai târziu, în 1672, de Mitropolitul Sava Brancovici, și închinată Mănăstirii Putna pentru aproape 200 de ani. Pictura din interior s-a făcut la 1699, iar cea de pe iconostas în 1792, fiind scrisă cu litere chirilice. Mănăstirea mai are patru
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
interior și exterior prin grija Preotului Mihai Oprișan. După venirea preotului Toma Păunescu, în anul 1972, s-a vopsit acoperișul de tablă, s-a completat pictura de pe bolți, s-a zidit Sfânta Masă, s-a recondiționat iconostasul și a fost târnosită de Prea Sfinția Sa Teofil, Episcopul Clujului, în data de 14 octombrie 1972, la 124 de ani de la zidire. În anul 1974, preotul paroh Toma Păunescu a realizat o poartă maramureșeană la intrarea în biserică, sculptată în lemn de stejar masiv, de
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
Mihălțan și Emilian Birdaș. Ca arhiereu vicar a continuat și coordonarea vieții monahale de la Mănăstirea Rohia, fiind ajutat de un egumen, precum și a întregii vieții monahale din cuprinsul Eparhiei. Ca activitate pastoral - misionară consemnăm faptul că, alături de arhiepiscopul Iustinian, a târnosit și resfințit biserici, a hirotonit preoți și diaconi, a adresat multe cuvinte de învățătură pentru întărirea credinței strămoșești și îmbunătățirea vieții duhovnicești a fiilor Bisericii noastre, a coordonat sectoarele cultural, patrimoniu bisericesc, pictură bisericească, social și teologic educațional ale Eparhiei
Iustin Hodea () [Corola-website/Science/308642_a_309971]
-
a fiilor Bisericii noastre, a coordonat sectoarele cultural, patrimoniu bisericesc, pictură bisericească, social și teologic educațional ale Eparhiei Maramureșului și Sătmarului, iar din anul 1999 a preluat grija lucrărilor de construire ale noii Catedrale Episcopale, al cărei demisol a fost târnosit la 9 septembrie 2003, de către Preafericitul Părinte Teoctist Arăpașu al României și Preafericitul Părinte Petros al VII- lea, Patriarhul Alexandriei. În Sfântul Sinod face parte din "Comisia pentru Doctrină, Viață monahală și Misiune socială". De asemenea, este președintele Fundației culturale
Iustin Hodea () [Corola-website/Science/308642_a_309971]
-
decursul a doi ani de activitate arhipăstorească, Prea Sfinția Sa a hirotonit 50 de clerici, a funcționat ca profesor de Tipic și Liturgică la Seminarul Teologic Liceal "Episcop Ioan Popasu" din Caransebeș și ca Lector la Facultatea de Teologie din Caransebeș, a târnosit 20 altare noi și a efectuat peste 250 de vizite pastorale. Prin purtarea de grijă a Prea Sfințitului Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului, a fost creat în luna mai a anului 2006, în cadrul structurilor administrative ale Centrului Eparhial, Departamentul pentru Tineret
Lucian Mic () [Corola-website/Science/308643_a_309972]
-
administrative ale Centrului Eparhial, Departamentul pentru Tineret al Episcopiei Caransebeșului, care desfășoară o amplă și dinamică lucrare cu tinerii acestor locuri încărcate de credință și istorie. Din punct de vedere administrativ-economic și gospodăresc, în cei doi ani de activitate a târnosit și a deschis spre oficierea cultului divin public demisolul Catedralei Episcopale „Învierea Domnului” din Caransebeș și a reluat lucrările de construcție la noua Catedrală Episcopală din Caransebeș, obținând fonduri concretizate în finalizarea zidirii locașului de cult și acoperirea acestuia cu
Lucian Mic () [Corola-website/Science/308643_a_309972]
-
de Alba Iulia și a Preasfințitului Gherasim Hunedoreanul, arhiereu-vicar al Episcopiei Aradului. În timpul păstoririi sale a fost înălțată în Arad o nouă catedrală ortodoxă, cu hramul „Sfânta Treime“ și "Sfântul Nicolae", care, la data de 6 decembrie 2008 a fost târnosită de Patriarhul Daniel. Piatra de temelie a noii catedrale episcopale, situată în cea mai aglomerată intersecție din centrul municipiului Arad, a fost pusă de arhiepiscopul Timotei Seviciu la 24 noiembrie 1991. Noua catedrală ortodoxă din Arad este prima catedrală episcopală
Timotei Seviciu () [Corola-website/Science/308648_a_309977]