1,110 matches
-
încât existența sa e un fel de tânjire, de “maleză”, este, până la un punct (doar până la un punct!), ceea ce în română se numește dor, în portugheză saudade, în gallegă moriña, în graiurile din Canare magua. Dar, în cazul de față, tăișul simțământului e blând, mușcătura lui atenuată, melancolia, nostalgia (ceea ce spaniolii numesc añoranza) se diluează, devin suportabile, mai mult: sunt dezirabile, sunt căutate, sunt stârnite și degustate, cu subtile și mereu reluate delicii. O maladie nevindecabilă, e adevărat, dar care își
EUGEN DORCESCU, UN CUVÂNT DESPRE POEZIA LUI IOAN VASIU de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 by http://confluente.ro/Eugen_dorcescu_un_cuvand_des_eugen_dorcescu_1393686276.html [Corola-blog/BlogPost/367443_a_368772]
-
Turla argintie a conceptului Se vede De departe Gândul s-ar putea așeza pe ea ca o albină) Coboară singură pe poteca Ce duce la Mare Înserarea se strecoară Ca o pisică Prin apeductele de sticlă Amărui Ale câmpiei Ca tăișul infinitesimal al unei Lame În curtea conceptului se înalță turla Unui țipăt Mireasma esenței ne învăluie ca un apus ea îi spune iubitului ei oh, dragule mințile noastre se vor plimba singure prin zăvoaiele fastuoase strălucind ca niște turle de
VERONICA MICLE, MIHAI EMINESCU, ION CREANGĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_veronica_micle_mi_stefan_dumitrescu_1358235968.html [Corola-blog/BlogPost/348853_a_350182]
-
I. OGLINDIRE, de Mioara Băluță , publicat în Ediția nr. 1393 din 24 octombrie 2014. Un zâmbet trist - o sabie în teacă - Două tăișuri strânse-n piele. Fine ... Aș bea din aer ora care pleacă Să pot sclipi în ochiul lunii pline; Sub semnul tandru al înnobilării Aș sta cu fruntea-n umăru-ți de apă Să-ți tac...Să-mi curgi...Din râul înserării
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/mioara_b%C4%83lu%C5%A3%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/372309_a_373638]
-
Cât să îți tulbur sfinxul din privire C-o ploaie, c-o scânteie sau c-o moarte Lăsând, neruginiți, timpul să treacă ... Ce zâmbet și ce sabie... Ce teacă! ... Citește mai mult Un zâmbet trist - o sabie în teacă -Două tăișuri strânse-n piele. Fine ...Aș bea din aer ora care pleacăSă pot sclipi în ochiul lunii pline;Sub semnul tandru al înnobilăriiAș sta cu fruntea-n umăru-ți de apăSă-ți tac...Să-mi curgi...Din râul înserării Nisipul în deșert
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/mioara_b%C4%83lu%C5%A3%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/372309_a_373638]
-
și nici normal atât cât noi să înțelegem. Pitim omul din noi prin cuvânt. Pitim iubirea crezând că o alta e mult mai bună, pitim ochii în pietre considerând, mai presus de orice adevăr, binele din descătușare, fum și haos, tăișul libertății de a tace iluzia de om. Am revenit la nevoia de sine, departe de golul care ne macină pașii, departe de cenușa care așteaptă la rândul vieții, departe de acest prea devreme nelămurit din noi cu prea multe calcule
TRATAT DE SINGURĂTATE de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 445 din 20 martie 2012 by http://confluente.ro/Tratat_de_singuratate_dorina_sisu_1332233518.html [Corola-blog/BlogPost/354672_a_356001]
-
de mult târcoale, ne pasă chiar și nouă și asta ne obligă la a lăsa în lume un nume...jos la poale... de munte sau de cruce, de pom sau de cuvânt ce va rămâne veșnic subscris pe-acest pământ. Tăișului din coasă nu-i pasă, are-un gând și-așa ne ducem toții...ca frunza: Rând pe rând. Vis Legat la ochi am rătăcit în munți Pe o cărare-ngustă și pustie Și tălpile-mi gemeau de carne vie Din
CÂNTUL APUSULUI de ANA PODARU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/ana_podaru_1480265902.html [Corola-blog/BlogPost/382939_a_384268]
-
pe care mulți nu pot să le urce. Ele pot fi îndreptate spre cer sau poate spre adâncuri. În casele Domnului, când vrem să ne lepădăm de ce-am fost ieri, uităm că mâine vom fi aceiași. Sabia nu are tăiș pentru adevăr. Adevărul nu poate fi acoperit cu gunoi, nici în noi și nici în alții. - Primește, fiule, adevărul și iertarea! Iartă precum și tu vei fi iertat. La cer s-a urcat cel ce viață-n trup lumesc și-n
TRUPUL TIMPULUI de VIOREL MUHA în ediţia nr. 474 din 18 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Trupul_timpului_viorel_muha_1334742461.html [Corola-blog/BlogPost/343710_a_345039]
-
un teren nou, să rezolve ecuațiile cu mai multe necunoscute ale vieții, să completeze în fiecare moment date noi în biografia sa? Se pare că nu! A fost ferm în decizii și a știut să-și folosească inteligența întotdeauna cu tăișul constructiv, nicidecum cu cel distructiv. Pe chipul aureolat de seninătate observ ochii săi de un albastru pal, ce ascund secunde în care s-au perindat atât lacrimile bucuriei cât și cele ale suferinței, din curgerea cărora a împletit cu măiestrie
INTERVIU CU UN AVIATOR, MARIAN COVACHE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Interviu_cu_un_aviator_marian_covache_cornelia_viju_1349270245.html [Corola-blog/BlogPost/343873_a_345202]
-
jar, Interzis te-aș păstra, descântat de alint. Pumni de stele arunci, în nesomn mă petreci, Plimbi pe nori de hârtii netrimise scrisori, Lași săruturi și zaț pe dantelele reci, Amalgam de nonsens în dogoare de sfori. Vals nebun pe tăiș cu tavanul drept cer, Umbra ta de nisip îngeri vii îmi strecoară, Dezrobești vis uitat în estuare de ger, Fără leac, ochii tăi, încep iar să mă doară. Citește mai mult Urci pe iederi de gând însetat de arome,Sapi
INES VANDA POPA by http://confluente.ro/articole/ines_vanda_popa/canal [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
jar,Interzis te-aș păstra, descântat de alint.Pumni de stele arunci, în nesomn mă petreci,Plimbi pe nori de hârtii netrimise scrisori,Lași săruturi și zaț pe dantelele reci,Amalgam de nonsens în dogoare de sfori.Vals nebun pe tăiș cu tavanul drept cer,Umbra ta de nisip îngeri vii îmi strecoară,Dezrobești vis uitat în estuare de ger,Fără leac, ochii tăi, încep iar să mă doară.... XI. VIS RĂNIT, de Ines Vanda Popa , publicat în Ediția nr. 1643
INES VANDA POPA by http://confluente.ro/articole/ines_vanda_popa/canal [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
cu pietre grele și plângea. Se înserase bine iar umbrele stejarilor dansau tiranic, la lumina lunii, peste trupul ei, iar și iar, întinzându-i o plasă de răcoare. Era ca o pasăre pe rugul fricii de a nu pieri sub tăișul neîncrederii în sine, de a nu se dezorienta la răscrucea din suflet. Mihai se apropie. Un dor sfâșietor îi zbuciuma pieptul. Dori s-o prindă pe după umeri, să-i inspire încredere, să-i promită că nu va mai lăsa niciodată
PROMISIUNEA DE JOI (XIV) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 by http://confluente.ro/Promisiunea_de_joi_xiv_gina_zaharia_1370981095.html [Corola-blog/BlogPost/363352_a_364681]
-
Cel mai mare dușman al istoriei este uitarea". Din păcate, acest dușman al Istoriei Românilor și-a cam împlinit uneltirea asupra victimei, căci din lucrare transpare îngrijorarea autorului pentru "...sângele (...) acestor uitați de neam [nord-bucovinenii], prefăcut în apă". Simte autorul tăișul lamei de cuțit, atunci când află (edific cu două exemple) că în satul bucovinean Pancevo (atenție și la toponimul localității) mai știau a vorbi românește doar două babe, iar într-un alt sat, cei ce primiseră la botez prenumele Ioan deveniseră
O CARTE CARE CINSTEŞTE NEAMUL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 by http://confluente.ro/Sfant_e_numele_tau_voloca_gheorghe_parlea_1367856884.html [Corola-blog/BlogPost/354747_a_356076]
-
Acasa > Cultural > Accente > ADOLESCENȚA, ALTFEL... Autor: Sorin Petrache Publicat în: Ediția nr. 1991 din 13 iunie 2016 Toate Articolele Autorului LIMBA Bucată de carne cu tăișul din vene, Muncită de gânduri în vorbele rele, Călită-n licori și-n strigări de blesteme, Tu - limbă de șarpe - mi-aduci doar durere... Bucată de carne lăsată în toacă, Ce mișcă-n păcat și-n păcate mă poartă, Muiată
ADOLESCENȚA, ALTFEL... de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 by http://confluente.ro/sorin_petrache_1465799988.html [Corola-blog/BlogPost/352740_a_354069]
-
toacă, Ce mișcă-n păcat și-n păcate mă poartă, Muiată-n venin, în oțet sau în miere, Tu - limbă spurcată - mi-aduci numai rele... Bucată de carne - te bucuri în ceartă, Săgeată-otrăvită - a firii răsplată Și sabie crudă, cu tăișul în sfadă, Tu - limbă de fală - stai, dară, domoală! Cuvântul Scripturii azi, mintea-mi zidește, Ochi limpezi, în lacrimi, pe Domnul zărește... Salvat din ispite, ISUS mă-ntărește, Bucata de carne-n pocăință-mblânzește! Și limba-mi devine iar prieten
ADOLESCENȚA, ALTFEL... de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 by http://confluente.ro/sorin_petrache_1465799988.html [Corola-blog/BlogPost/352740_a_354069]
-
prin lucrul mâinilor lor au îmbrăcat omenirea de-a lungul mileniilor, închei cu poemul dedicat femeilor din Carpați: (Elenă Armenescu - Poeme din volumul Memoria Statuillor) Hărăzita de zeu Îți mulțumesc taranca română Ce te-ai păzit de „înnoiri” Că de tăișul straniului Tu nu ești preamărita, ca în mărețe fapte Dar tu ai în grija viața zi și noapte. Tu, care nu ai dat pradă flacărilor Războiul de țesut și prietena ai rămas Cu vegherea mirosului de pâine, a icoanei Ce
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
jar, Interzis te-aș păstra, descântat de alint. Pumni de stele arunci, în nesomn mă petreci, Plimbi pe nori de hârtii netrimise scrisori, Lași săruturi și zaț pe dantelele reci, Amalgam de nonsens în dogoare de șfori. Vals nebun pe tăiș cu tavanul drept cer, Umbră ta de nisip îngeri vii îmi strecoară, Dezrobești vis uitat în estuare de ger, Fără leac, ochii tăi, incep iar să mă doară. Referință Bibliografica: Ochii tăi, umbră ta / Ines Vândă Popa : Confluente Literare, ISSN
OCHII TĂI, UMBRA TA de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 by http://confluente.ro/ines_vanda_popa_1438241537.html [Corola-blog/BlogPost/379399_a_380728]
-
de stil, timbru propriu, însă ai grijă, critica prea caustică, cu acizi tari, iscă reacții schizofrenice: cel căruia îi vrei binele opinând critic cu bisturiul psihanalizei(...), te va urî, resimțind lovitura ci nu efectul posibil benefic. Oximoronul e cu multe tăișuri ( și răscuite cum cosorul dacic !) și cei mai mulți nu suportă: din cealaltă sensibilitate, a boalei sale. Megalomanii te vor urî cel mai ucigaș. Tatăl meu zicea „Dragul meu, îi multe de zis, dar mai multe îs de tăcut”. Tăcerea este cea
TAINA SCRISULUI (9): NECESITATEA EXISTENŢIALĂ de EUGEN EVU în ediţia nr. 572 din 25 iulie 2012 by http://confluente.ro/Eugen_evu_taina_scrisului_9_necesit_eugen_evu_1343213297.html [Corola-blog/BlogPost/359092_a_360421]
-
umbririi geamăt, Cufundați pe margini - anunță a răfuielii seamăn, Cu morții, împreună - în armuri de viață, și coroane pe cap. Și dau doliul înlături, căci ce nevoie am de dânsul, Îmi iau inima de aripi să o pot feri de tăișul cosașului, Cu buzele vineții, și fără sânge în obraz - îmi apucă mâna, Ahhh, este rece! O răceală fierbinte ce îmi zburlește părul, Și șiroaiele mă năpădesc ca o ultimă sforțare a gândului. Dar își scapă țigara din gură, și veșmântul
SCRUM DE VIAȚĂ ... ȘI OM PE MARGINI – CONFESIUNEA UNUI TRUP de LIVIA TIRON în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/livia_tiron_1473279120.html [Corola-blog/BlogPost/368666_a_369995]
-
se încălzea sub umbra degetelor tale și mă ascund în cărți și rătăcesc printre rânduri furând identitatea personajelor femeia cu o mie de vieți Cei drept mă mai încurc uneori în fustele de epocă ori simt fiorii morții când aud tăișurile spadelor încrucișându-se dar mă mut pe pagina cealaltă sau intru în cuprinsul altei cărți ca inelele sub scoarța unui copac Și știu că undeva între două coperți voi găsi căldura unei îmbrătișări și mă voi înveli în moliciunea unei
NOSTALGIILE CUVINTELOR I de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2284 din 02 aprilie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1491093834.html [Corola-blog/BlogPost/379593_a_380922]
-
dreaptă ca un ofițer la paradă, despica șirurile de stropi de ploaie reci cu pașii săi hotărâți. A fost ultima imagine cu acea zână fermecată numită domnișoara Iulia. Ba, nu! Imaginea se completa cu un domnu’ Arsu lovit nemilos de tăișul de gheață al stropilor... Răvășit, neputincios, cu ochii pierduți în depărtarea șoselei care-o înghițise pe domnișoara Iulia. Acea delicată ființă, pe care a rănit-o într-un moment de furie, necugetat. Moment pe care l-a regretat mult timp
DOMNIŞOARA IULIA-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1442343275.html [Corola-blog/BlogPost/365585_a_366914]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > FOCUL SACRU Autor: Iulia Dragomir Publicat în: Ediția nr. 2283 din 01 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Și m-am făcut cuțit separându-mă de mine însămi cu tăișul unui gând în după amiaza aceea când erai în conferință cu îndoielile, când lipsa din împreunarea privirilor reflecta prezența dincolo de vizibil, acoperind adevărul în perdeaua tăcerii. Și m-am făcut cuțit, despicând întunericul de lumină. Se rostogoliseră sărbătorile în șirag
FOCUL SACRU de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 by http://confluente.ro/iulia_dragomir_1491052917.html [Corola-blog/BlogPost/382846_a_384175]
-
vițelul ce vaca împunge, Imagini inverse din ciuturi întunecă fântâna unde noaptea luna cu lumină o unge peste care perechile-și dau mâna. Adevărul ca undelemnul iese deasupra apei Un gând se-aprinde de la alt gând, Neatentă rădăcina cade sub tăișul sapei, Ne naștem de-odată și murim pe rând. Până nu faci focul nu iese fum, Nu cresc ciuperci până nu plouă, Merele frumoase se fac lângă drum când le dă culoare ziua cu rouă. Înțelepciunea o ascult când vorbește
TIMPUL CA UN PROVERB, POEZIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1394 din 25 octombrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1414211645.html [Corola-blog/BlogPost/349719_a_351048]
-
În marile grote ale universului sunt găuri negre cu treceri dintr-o galaxie în alta, tunel de lumină în goluri de timp făcând totul flexibil în drumul spre stele. Pulsează prin spații sferele galbene, vânătoare cerească de zei îndumnezeind ființe. Tăișul gândului sclipind cu idei care fulgeră vidul răscolind focul din soare. Citește mai mult În marile grote ale universuluisunt găuri negrecu treceri dintr-o galaxie în alta,tunel de lumină în goluri de timpfăcând totul flexibilîn drumul spre stele.Pulsează
LLELU NICOLAE VĂLĂREANU by http://confluente.ro/articole/llelu_nicolae_v%C4%83l%C4%83reanu/canal [Corola-blog/BlogPost/376412_a_377741]
-
din soare. Citește mai mult În marile grote ale universuluisunt găuri negrecu treceri dintr-o galaxie în alta,tunel de lumină în goluri de timpfăcând totul flexibilîn drumul spre stele.Pulsează prin spații sferele galbene,vânătoare cerească de zeiîndumnezeind ființe.Tăișul gândului sclipindcu idei care fulgeră vidulrăscolind focul din soare.... XIV. ROD TOTUL PÂNĂ LA OS, de Llelu Nicolae Vălăreanu , publicat în Ediția nr. 2258 din 07 martie 2017. Uneori cioplit în lemnul verde al durerii zăvor cu creste ascuns închid hrubele
LLELU NICOLAE VĂLĂREANU by http://confluente.ro/articole/llelu_nicolae_v%C4%83l%C4%83reanu/canal [Corola-blog/BlogPost/376412_a_377741]
-
rana uitării.Cu perle, fire de nisip se-nvelescîn scoicile mărilor lumii împrăștiind în aer spirale de lumină.... XVIII. POEZIA, de Llelu Nicolae Vălăreanu , publicat în Ediția nr. 2233 din 10 februarie 2017. Versul îl nasc cu smalț pe cuvinte, un tăiș de coasă prin ierburi la răsăritul soarelui, fără ca ochii să pună geană pe geană. Uneori se-nfiripă cum cântecul plimbând sunetele pe portativul urechii până ce capătă susurul apei purtat prin toate formele de relief făcându-mă rob. Gândul rămâne scris
LLELU NICOLAE VĂLĂREANU by http://confluente.ro/articole/llelu_nicolae_v%C4%83l%C4%83reanu/canal [Corola-blog/BlogPost/376412_a_377741]