104 matches
-
vreme să se mai uite înapoi, dar îi rămase în ochi înfățișarea preotului și în minte întrebarea: Cine o fi și de unde îl cunosc?..." În vagonul următor călătorea generalul Karg. Aici coridorul era ocupat numai de ofițeri de toate gradele tăifăsuind și așteptând fiecare norocul de a putea vorbi neoficial cu generalul. La compartimentul excelenței erau trase perdelele cafenii, și aghiotantul ieșise afară, din propria-i inițiativă, să roage pe domnii din coridor să facă liniște, ca nu cumva să se
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
țăndări. Ca să nu strice cheful domnișorului, stăpâna își reținu dojenile aspre ce-i stăteau pe limbă pentru Rodovica, sperând în taină că Apostol îi va povesti din fir în păr ce-a pățit cu notarul. Apostol fu grăbit tot timpul, tăifăsui cu ea până târziu, dar numai despre întîmplări din trecut, stăruind mai cu seamă asupra vedeniei lui în biserică, odinioară, întru bucuria mamei, care îndată îi împrospătă toate amănuntele acelei "minuni cerești", găsind și prilejul să observe, în treacăt, că
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
pe ceafă, cu o mutră păroasă de maimuță, vorbind cu cineva din tindă, vesel și mulțumit și arătîndu-și mereu dinții albi, lucitori. Privirea lui Apostol vru să-l ignoreze, dar inima lui întrebă: "Cu cine vorbește infanteristul?" Era sigur că tăifăsuiește cu Ilona, și fața i se strâmbă de mânie, aproape fără să-și dea seama. Soldatul îl zări în fereastră și deodată i se stinse râsul, și dinții cei albi se ascunseră într-o seriozitate puțin speriată; luă poziție, își
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
simt cam tot atât de înfloritoare ca alea douăzeci și cinci de milioane de dolari care au venit de la Asia Holdings! Nu avea chef să se întoarcă la birou deocamdată. Era încă entuziasmată de propriul succes, așa că trecu pe la departamentul de investiții și mai tăifăsui și cu ei despre fondurile din Singapore, apoi se îndreptă spre biroul Annei Sweeney ca să vadă dacă prietena ei se întorsese. Însă ușa era închisă, iar Anna era evident încă plecată. Cu Neil? Gândul acesta o zgândări din nou. Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
reală comedia, și adevărată, și resimțită? — Atunci? — Că totul e unul și același lucru; că trebuie să se confunde, Augusto, trebuie să se confunde. Și cine nu confundă se scufundă. — Și cine confundă de asemenea. Poate. — Atunci? — Ei bine, să tăifăsuiești, să cultivi subtilitățile, să te joci cu cuvintele și formele lor... Să petreci! — Ei doi chiar că petrec! — La fel și tu! Ai fost vreodată în propriii tăi ochi mai interesant decât acuma? Cum poți ști că ai un membru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
mai fumezi câte o țigară din când În când, mai ales atunci când nu poți mânca hrană solidă, spuse el cu un zâmbet poznaș, trăgând dintr-o țigară răsucită de mână și scuturând scrumul de pe pătură, ca să nu-l vadă Emma. Tăifăsuiră despre succesul lui Trilby, care Își Încheiase stagiunea prelungită la Lyceum și tocmai pornise Într-un nou turneu provincial, pregătitor pentru cel american, căci se părea că, deși dispuneau de numeroase producții proprii, americanii jinduiau să vizioneze deja legendara montare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
ajunge nici cel mai Îndepărtat ecou al lumii exterioare. Am aprins lumina și m-am dat pe brazda traducerii populare pe care o Întocmesc după La soirée avec M. Teste. Dar era cu neputință de lucrat. În odaia de alături tăifăsuiau Montenegro și Miss Bilham. N-am Închis ușa, de teamă să nu o jignesc pe Miss Bilham și să nu mă asfixiez. Cealaltă ușă a odăii mele dă, după cum știți, În vaporosul patio vecin cu bucătăria. Am auzit un strigăt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
stabilimentului din Avellaneda; după știrea noastră, la acea multitudinară formă de manifestare a orașului Buenos Aires, unde nimeni nu cunoaște pe nimeni, César Paladión nu și-a făcut nicicând simțită prezența. Ce lucru de neuitat ar fi fost să Îl auzim tăifăsuind mână-n mână cu maestrul! O dată sau de două ori, Loomis ne-a dat de știre iminenta publicare a unei lucrări proprii În ospitalierele pagini ale publicației Noi; Îmi amintesc neliniștea cu care noi discipolii, toți numai tinerețe și entuziasm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
naționalizare că niște comisii de inventariere a bunurilor moșierilor de prin conace socotiseră de pildă cărțile acestora drept ceva dăunător, din moment ce le găsiseră într-un conac moșieresc, le aruncaseră în curte și seara țăranii făceau cu ele un foc pașnic, tăifăsuind la lumina lor fizică, în timp ce strămoșii lor culturali le scriseseră pentru lumina lor spirituală. Desigur, imaginația mea mergea departe, exagera. Cine știe ce ediții de valoare pieriseră, poate chiar cărți foarte vechi, îmi spuneam, hârtii, documente de preț... Poate că nu, dar
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
chiar micșorând până aproape de stingere lumina opaițului. Dar de ce râsese Ion Micu? Ce viziune avusese? XIV Nici nu mai eram atent la ceea ce se vorbea. După cafele Vaintrub și Ion Micu se ridicară, se duseră la Matilda, care stătea și tăifăsuia cu Tamara și Tasia, îi sărutară mâna spunând că totul a fost foarte plăcut, salutară pe ceilalți, fără să mai dea sau să sărute alte mâini, își luară la revedere și de la mine și se îndreptară spre ușă. Îi condusei
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
amândoi și transformate în șuete literare aducătoare de satisfacții spirituale și sufletești. Implacabila trecere a timpului își pune tot mai mult amprenta pe viețile noastre încărcate de ani, limitându-ne plăcerea de a ne întâlni mai des și de a tăifăsui de la suflet la suflet. Corespondența a rămas cel mai la îndemână mijloc de comunicare și o folosim fără rezerve. Aceste gânduri lirice le-am așternut pe hârtie pentru fratele meu, de suflet, poetul cordărenean, Mihai Munteanu. Elogiu O carte citită
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
gospodină prin bucătărie. Soția sa, Raluca, era mai cuconoasă și cam lăsa pe umerii soțului treburile ce de regulă i s-ar fi cuvenit. Ionică, puțină sare! striga Raluca spre bucătărie. Imediat, Raluca! se auzea vocea blîndă a soțului. Noi tăifăsuiam, mîncam, rîdeam și Ionică alerga mereu să aducă cîte ceva. Ca să ne simțim bine. Acum să nu se creadă că Raluca nu făcea chiar nimica. Făcea și ea o mulțime de lucruri. De exemplu, împletea o flanea. Împletea un spate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Lă- untrul lui se revărsa, senin și generos, prin priviri. Mi se părea că între noi doi și începuse a se înfiripa sentimentul prieteniei. Am stat de vorbă pe așezatelea, ajutat de Adina, ca și cum am fi fost doi vecini care tăifăsuiesc la gard. Omul îmi spune că tot ce a adus el în acel Târg este lucrat manual, după tehnologii moștenite din ve- chime, din moși strămoși. - Dar cum le faceți? Aveți ateliere speciale? Tuaregul râde cu poftă, îmi pune o
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
tot urma pașilor lui Eminescu, urma ciubotelor de iuft ale diaconului Creangă, urma atâtor umbre ilustre care au trecut de mult în lumea tăcerii.” Uite cum te fură gândurile și nu te mai poți opri din povestit. Acum, după ce am tăifăsuit vrute și nevrute și am umblat pe ulițele bătrânului Iași, sau am stat în cerdacul cel fermecat al Bojdeucii, să încercăm a ne desprinde măcar imaginar de vraja pe care ai țesut-o peste tot și peste toate... Adio, moș Creangă! Adio
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
de excese. − Gata? Ai plătit camera? întrebă Trees. Am parcat cam departe, dar sper că n-ai un munte de bagaje. Nici nu concep să nu vii să stai la noi; nu mă fă să te răpesc... Abia aștept să tăifăsuim pe săturate; Martin nu vine acasă decât seara târziu, iar copiii sunt adorabil de cuminți, ai să vezi. Nu ne deranjează nimeni. − Bagaju-i gata; l-am lăsat însă la recepție ca să nu ne incomodeze. Îl luăm mai bine la întoarcere
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
rocă, suveranitatea proprie armei își domolise de la sine elanul inițial până la servitudinea proprie instrumentului, ceea ce fu luat drept un inconfundabil semn aprobator de sus. Înălțară, prin urmare, două ziduri de-a lungul peretelui peșterii, și merseră cu ele în paralel, tăifăsuind după obicei. Alții le urmară la scurt timp exemplul, începând din alte puncte. Treptat, cei mai mulți se dispuseră astfel în perechi, după afinități personale, și-și exprimară în piatră, sub formă de culoare înguste, bucuria de-a lucra împreună. Piatra îi
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
manevrei e că obligă orice bănuială de rea intenție la adresa lor să se suspecteze de neînțelegere: îndoiala e redirecționată spre cel ce se-ndoiește sistematic și se pretinde astfel mai capabil de raționalizări. Pofta vine mâncând, iar cheful de taclale tăifăsuind. La confluența lor, Bart căzu pradă propriei elocințe, care sfârși prin a-l captiva într-atât încât tacâmurile deveniră omologul palpabil al unui instrumentar conceptual îndârjit pe disecarea chestiunii. Cu mișcări imperceptibile, furculița imobiliza fragmente eluzive de realitate, în vreme ce cuțitul
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
milenară și contrastând puternic ca estetică cu indiferența și inerția oamenilor. Dar nu despre aceasta voi vorbi. Alături de casa Elenei era o căsuță sărăcăcioasă, alcătuită dintr-o singură cameră și un antreu (tindă, cum se spune la țară). Pe când noi tăifăsuiam, la un moment dat am auzit gălăgie, ceartă, plânsete, înjurături. Am ieșit imediat afară și, în timp ce Elena ,,mă punea la curent” cu ce se întâmplă, am văzut niște scene de coșmar, ce mi-au rămas pe retină și pe care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
plasat în fața ușii de la intrare, dincolo de un cordon de catifea, fiecare înarmat cu o listă de oaspeți stropită cu sânge și cu un megafon. Petrecerea urma să fie filmată de unul dintre studenții mei. Am trecut pe lângă bucătărie, unde Jayne tăifăsuia cu femeile de la catering costumate sugestiv în vrăjitoare sau pisici cochete. În spatele lor, dincolo de ușile glisante care dădeau în grădină, se turna gheață uscată în jacuzzi, al cărui sistem de iluminare subacvatic fusese înlocuit cu un bec de un roșu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
vers pe care mi l-ai dăruit, cu generozitatea unui prieten plin de har poetic, pentru că se potrivea unui poem de-al meu: "Câteodată ești atât de singur încât nu poți fi numărat". Mă bucur că mai avem ocazia să tăifăsuim împreună, fie și pe Internet. Petru CIMPOEȘU O poză profil / față cu Petrică Cimpoeșu Dacă-l privești pe Petrică Cimpoeșu nu zici că în el ar zace un prozator. Și încă unul bun. Unul mare, poate că ar trebui să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
autentică, iar spontaneitatea expresiilor ascunde caracterul lucrat al compoziției și tentația spectacularului, astfel încât scene întregi pot fi dramatizate. Farmecul narațiunii, în ansamblul ei, este rezultatul unei armonizări desăvârșite între povestire, descriere și dialog, născută dintr-o incomensurabila plăcere de a tăifăsui, ce conferă textului o vibrație puternică și o emoție neîntreruptă. ,,Limba lui Creangă este sufletul povestitorului, în măsura în care și acesta se așează că vorbitor în mijlocul ascultătorilor, si, totodată, sufletul eroilor săi. Narațiunea are două realități concentrice: întâi pe aceea a povestitorului
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
în vârstă (o babă, cum se exprimă prietenii mei care sunt mult mai slobozi la gură decât mine și nu se fandosesc cu calificative din astea alese, bune pentru compunerile de la școală), înaltă, ciolănoasă, căreia îi place la nebunie să tăifăsuiască. Și dacă ar fi apărut numai ea n-ar fi fost nimic, dar a apărut, parcă ar fi fost înțelese, și o altă palavragioaică faimoasă, doamna Sărăcin, prietenă cu doamna Duțulescu. Evident, s-au pus pe turuit și nu și-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
apăra de ei. Mi-am amintit de câteva poezioare, pe care le-am rostit în cap de parcă le citeam scrise pe căptușeala de mătase. Gâturile securiștilor păreau bătrâne, iar obrajii uzați, și când cei doi domni s-au apucat să tăifăsuiască despre moartea mea, a devenit nepermis de limpede că nu vor fi în stare să dea piept cu propria lor moarte. Chiar în locul unde pe mătasea albă erau scrise poezioarele din mintea mea, le vedeam căpățânile așezate pe năsălie. Îmi
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
lor gălăgioasă semnalează prezența unei persoane străine în apropierea lor. Și ea, dacă se duce îmbrăcată altfel decât de obicei, curcuțele emit aceleași semnale. Cele trei pisici (mamă, fiică și nepoată) nu s au îndepărtat nicio clipă de locul unde tăifăsuiam noi. S-au spălat minuțios mai întâi fiecare în parte, apoi una pe alta, s-au jucat în fel și chip fără să ne piardă din priviri. Cea mai în vârstă dintre ele posedă îndemânarea umană de a deschide ușile
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
liniștii nefirești din ziua aceea. Strada principală e pustie. În acest anotimp, când oamenii nu mergeau la muncile din cadrul Cooperativei Agricole de Producție, îi puteai vedea prin curte, pe stradă sau la magazinul din centrul comunei unde se adunau. Femeile tăifăsuiau, iar bărbații trăgeau ceva tutun sau consumau băuturi alcoolice. Ajung în dreptul Căminului Cultural, iar privirea îmi este atrasă de cele trei pisici, pe care cu două săptămâni în urmă le pierdusem fără urmă. Bucuroasă că le-am găsit, le strig
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]