1,757 matches
-
vieți confortabile, el critică sever creștinismul în varianta românească, socându-le pe gazde. În mod special îi stigmatizează pe conducătorii bisericii ortodoxe: "știți, voi, copii ce specimene au fost ierarhii ăștia, striviți sub vestmintele lor grele, orientale. Amețiți de mirosul de tămâie, călcau greoi și fără simțire pământul gingaș al patriei, spunând că-l apară, când în realitate erau primii care-l trădau ca sa-si umple mai bine burtă." Tot profesorul Bălan este cel care introduce în român o a doua istorie
UN MARE SCRIITOR SOLITAR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17760_a_19085]
-
invocate până acum, plus unul extrem de agravant: iresponsabilitatea politicienilor care, de dragul declarațiilor populiste, riscă să distrugă și brumă de gesturi sănătoase făcute până acum. Ele sunt posibile pentru că ticăloșii care au gândit actuala constituție s-au ferit că dracul de tămâie să spună că în România proprietatea privată e garantată. Or, când e s-o ocrotească, o fac așa cum i-a învățat tătucul lor Stalin. Amestecul brutal al politicienilor în chestiuni care nu-i privesc ar trebui să se soldeze cu
Omul, anexa sculei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17776_a_19101]
-
în experiența Întregului, evident impură în deznădejdea ei, tragică pe cît de hilară, sub steaua inevitabilă a damnării: "!dară și dară noi sîntem blestemați/ că ori ne vine a plînge ori ne vine a rîde/ și sfărîmăm în bucăți ca tămîia/ echilibrul de aur proporția de aur/ regula de sînge:/ numai Moartea surîde - / și noi și noi Desperados/ numai Moartea plînge - / și noi și noi Desperados!" (Agamemon șSfințirea de amiază - a unei zileț). Sub unghi religios, Cezar Ivănescu pendulează, previzibil între
Poezia lui Cezar Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17243_a_18568]
-
cîte o perioadă și nu mai mult. Unul - un profesor american mult lăudat, știa istoria universală pînă la 1789 - o știa ca pe apă, dar numai pînă la revoluția franceză, și - mai spunea franțuzul - tot ce se întîmplase după 1789, tămîie! Bietul american, trebuise să fie informat pe loc despre cauzele ce duseseră la izbucnirea primului război mondial... De obicei, intelectualii de stînga europeni contestă, la americani, tocmai ceea ce ei ar fi vrut să se realizeze în fostul lor lagăr socialist
Un parti de 80 de dolari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17271_a_18596]
-
Foarte periculos pare a fi fost studiul limbii vechi - ocupație oricum retrogradă, contrazicînd izbîndă noului - care în plus lasă să se strecoare odată cu citatele nenumărate pericole ideologice: "în loc ca Dicționarul să palpite de curentul vieții noi, ne dă miros de tămîie, izma și fum de cădelnița" (p. 74), "în citatele Dicționarului abundă sfinții, babele și drăcii" (p. 78). Experiență sovietică e invocată și în acest caz: "desigur că au și ei un Varlaam al lor, dar nu dau ghes cu el
Politică si lingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17969_a_19294]
-
numele ei Catedrală Mîntuirii Neamului. Dar și în condițiile acestea ea este, în felul ei, prezența și pe lînga statui; pentru că acolo unde pune comanditarul gradul, trupetul soldă, primăria spațiul și sculptorul botul, soborul pune busuiocul și livrează norișori de tămîie și imponderabile cețuri autarhiste. Născut militar și creștin, după cum arată sondajele, sponsor și deținător de spații publice, după cum se poate observa la fața locului, românul se trezește acum o biată făptura (oarecum animată) în mijlocul unui popor implacabil de statui. an
Un om de bronz: Iuliu Maniu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17502_a_18827]
-
avocații au încercat să măsluiască actele, chiar în fața procurorilor, cam la fel cum făceau și cu rapoartele de arbitraj. Ciudat lucru însă toți oamenii din fotbal tac mâc în acest scandal. Întrebați pe la toate televiziunile, toți fug ca dracu de tămâie, dar niciunul nu sare la gâtul lui Avram. Nimeni nu spune: eu am fost dezavantajat atunci și atunci, cred că arbitrul acela a fost cumpărat, deși după meciuri nu ai loc de atâtea jihaduri câte sunt pornite și uitate a
Băsescu, discriminatorul de regi şi de ţigani () [Corola-journal/Journalistic/25101_a_26426]
-
patapievici-ană: „Nu ai de ales: trebuie să recunoști drept patrie o caricatură. Un plai cu inși extrem de abili și abjecți. În gurile cărora flutură steaguri. Și cu turme de oi vorace, cu capete de lăcustă. Totul mirosind a odicolon, a tămîie și a căcat.“), și moartea (cu nume generice, fără chip precis, dar și purtând chipul mamei), și crimele istoriei, și ideologiile, și „omul-detritus“, și „poporul-peluză“, și biblioteca, și starurile muzicii, și peliculele celebre, și pânzele pictorilor, și dragostea, și Wonderland
Nanabozo și „poienița druidică“ borgesiană by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2542_a_3867]
-
s-o revadă, dar ușa fostei iubite i-a rămas definitiv închisă. Una din poeziile inspirate de ea mai stăruie și azi în amintirea noastră: Sfios, amurgul toamnei mohorîte Își mișcă-ncet podoaba lui bolnavă, Ca din cădelniți fumul de tămîie, Prelung se zbate frunza din dumbravă. Tu stai în prag, și din frăgar o frunză La sînul tău s-a coborît să moară, Iar vîntul spune crengilor plecate Povestea ta, frumoasă domnișoară... (Dăscălița)i Dau îndărăt două pagini ale ziarului
Ars amandi by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2447_a_3772]
-
îmbolnăvirea ei, îi aduse Pepitei liniștea. Se Din când în când se ridicau spre înălțimi miresme bucurase de scăderea bruscă a poftei de plimbare. Furiile îmbietoare, nemaiîntâlnite, semnul arderii unor resturi de ei, slăbirea continuă, transpirațiile abundente, o făcură pe tămâie în cățuile de tablă așezate lângă crucile smerite. cățelușă să se simtă din nou acasă ca pe ceva dorit, Deodată, porumbelul zări ceva straniu. căutat. Bătrânul Constantinidis alerga, însoțit adesea de Deasupra unui mormânt, o cățelușă mică scurma cockerul neastâmpărat
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_75]
-
întoarcere” etc. (Toamna vieții). Nu-i de mirare că atunci cînd face peisaje meditative despre viață îi ies sumbre și funebre: „Gîndurile grele ca piatra, apasă,/ Sufletul meu ca sicriul e ros,/ Întuneric nepătruns cu culori străine,/ Cu miros de tămîie, de moarte vorbește”. Nu-i de mirare nici că, sătulă și exasperată de atîta întunecime, izbucnește în chiote: „Vreau veselie și cîntece tinere,/ Fără semnul de jale în ele./ Mai multă lumină aprinsă/ Să gonească întunericul, dușmanul/ Ce pe mine
Fete pierdute - O celebritate necunoscută (Ana Carenina) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2380_a_3705]
-
vilele de odihnă. Anticipam vizitele în Mexic și în Statele Unite, iată că alesul poporului n-a ratat nici Australia! Asta da luptă cu necazurile țării, ăsta da sacrificiu al conducătorilor! Că dl. Constantinescu avea chef de reformă cât Aghiuță de tămâie (să-mi ierte călugărul Vasile comparația!) o dovedește componența echipei de care s-a înconjurat. Atunci când n-au fost niște "bonjuriști" slugarnici, de talia "gemenii" Petre, au fost incapabili sadea precum Dorin Marian, în a cărui figură de bebelaș senect
Ultima șansă: auto-sancționarea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16727_a_18052]
-
pe D'Artagnan? M.T.: Într-adevăr, Evanghelistul Matei, singurul care evocă episodul, nu precizează nici numărul, nici numele magilor. Tradiția a limitat numărul lor la trei fiindcă tot atâtea au fost darurile aduse de ei la Betleem: aurul, smirna și tămâia. Personajul suplimentar i-l datorez scriitorului german Eduard Chaper care a publicat o carte cu titlul Legenda celui de al patrulea crai. I-am scris, întrebându-l asupra sursei de inspirație, iar Chaper mi-a răspuns că a găsit legenda
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
îmi va da dreptate. Și uite cum pun eu chestiunea... Un critic obiectiv, profund cinstit, nefăcând parte din nici un fel de grup, aflat la începuturile carierei, are înainte două căi. Cum are și Luminița Marcu. Ori să-și umple cu tămâie cădelnița de serviciu și să amețească pe toată lumea, inclusiv pe autor. Liniște, bunăînvoire, congratulări bezmetice. Ori, luând profesia de critic în serios, - și, de ce nu, viața-n piept! - să puie în cădelniță, dacă e neapărat cazul, nițel catran... Nu că
Franchețea naște ura by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15846_a_17171]
-
costume negre, gulere scrobite, plastroanele impozante ale Guvernului, uniforme presărate cu decorații și public recules, s-au adunat pentru a celebra, după ritul ortodox, sfânta memorie a morților de la Mărășești. În timp ce cădelnițele se leagănă și împrăștie fumul - miros greu de tămâie - sunetul argintiu al clopotelor mici accentuează monotonia arhaică a rugăciunii cântată grav și tărăgănat, de către pontifii orientali, un suflu sfânt trece pe deasupra oamenilor, dă viață acestei ceremonii care îi apropie pe cei viteji și pe lași, pe morți și pe
Memoriile Mariei Cantacuzino Enescu by Elena Bulai () [Corola-journal/Journalistic/15802_a_17127]
-
ca parte a culturii, nu de politica partizană de zi cu zi. Am dorit să fim o publicație de atitudine, nu una militantă în sens strict. Politicul reprezintă o noutate, căci înainte de 1989 ne feream de el ca dracul de tămîie. Iar paginile de cult al lui Ceaușescu, impuse nouă, ca și tuturor publicațiilor, numai politice nu erau (în sensul firesc). (Pagini pentru care ne-am cerut scuze cititorilor, în decembrie 1989: nu știu nici o altă publicație care să fi făcut
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
celorlalți pe scenă. Muzica umblă discret, pe dedesubt, o simți tainic. Nu te sufocă, nu te aruncă în clișee, în false disperări. Poți înnebuni ușor și de-adevăratelea. E pe muchie de cuțit. O știu toți. Și cum miroase! A tămîie, a lemn, a cărbune, a brad, a aburi de ploaie... Regizorul acesta, Yuri Kordonski, nu obosește pe durata construirii spectacolului. Imaginația nu se epuizează după o jumătate de oră. Descoperă tot timpul ceva nou, un gest, un gag, o privire
E la nave va! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16133_a_17458]
-
eroarea provine de la un autor român?... Demnitatea noastră de oameni nu ne permite ca din produceri ce la alte popoare ar fi obiecte de rîs sau de compătimire să facem o colecție venerabilă și să depunem pe altarul patriei cu tămîia lingușirii. Ce este rău pentru alte popoare este rău și pentru noi și frumoase și adevărate nu pot fi decît acele scrieri române care ar fi frumoase și adevărate pentru orice popor cult". De aceea, tocmai, a stîrnit opera sa
Titu Maiorescu, azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16191_a_17516]
-
care stă să ne înghită țara, și din fundul prăpastiei strig... La fiecare colț de stradă nu întâlnești decât figuri supte și mohorâte, pe când răzvrătirea încleștează dinții și ridică pumnii în fața fiecărei administrații financiare” (extrase din volumul 1 al cărții „Tămâie și otravă”). Cu o deosebită stăruință, Păstorel ataca prim ministrul atât pentru neajunsurile momentului, cât și pentru reale sau imaginare inabilități personale. Contestație fiscală N-am venit Că am venit; Am venit Că n-am venit. Dilemă L-a pus
115 ani de la nașterea lui Păstorel Teodoreanu. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Culicosvschi () [Corola-journal/Journalistic/82_a_227]
-
greutatea operei lor ca sub o statuie pe care trebuie s-o poarte în spinare. Încerci să-i întîlnești și te întîmpină statuia. Și e prea bine știut că nu poți sta de vorbă cu statuile decît în fumul de tămîie. Alții sînt obsedați de opera lor ca de o nălucă profilată în zare, spre care aleargă zoriți, fără să-și îngăduie popasuri, ca nu cumva să-i ajungă moartea la vreo răscruce. Victime ale suficienței sau ale insuficienței, ei își
Dialogurile lui Ovidiu Cotruș by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16096_a_17421]
-
impoziteze și pantofii de-ngropăciune, și sicriul, și coșciugul, și vata din nas? Pe bune, dragi guvernanți, înmormântarea e ultima ocazie să ne jecmăniți. După aia ne ducem în pământ și nu ne mai prindeți. Băgați, frate, impozit pe colivă, pe tămâie, pe primul pumn de țărână. Hai, la mulți ani, domnu’ Boc, că știu că e ziua dumnevoastră azi, dar nu uitați să interveniți în problema asta. Impozitați-ne și morți, să aibă și consilierii miniștrilor dumneavoastră din ce-și lua
Vrem impozit pe colivă şi pe vata din nas by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20098_a_21423]
-
fantomă Deasupra mării tale planează-n chip de-aromă Și răspândește-n suflet iubire și langori. O blând ostrov, prin care pluteau petale roze. Și-l adorară-n veacuri popor după popor, Iar boarea-nmiresmată a laudelor lor Plana precum tămâia peste grădini de roze Sau al privighetorii suspin îndurerat. Cythera e o țară acum cu șesuri vide Și veșnic tulburată de țipete-ascuțite. Întrevedeam acolo și un obiect ciudat O, nu era un templu cu umbră-ocrotitoare A cărui preoteasă, cu gândul
Charles Baudelaire - Din Florile răului by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/2678_a_4003]
-
gînd troița călătoare/ cu Maica din icoana văzătoare/ pe bolta surdă depănîndu-l ghemul/ acelui drum fără de capăt. Unde/ l-au dus ostatec litere deșarte?/ căzute cuie din cuvîntul moarte./ Tăcerea magilor pe chip ascunde/ funii și scripeți și răni fecunde/ tămîia albă morților se-împarte“, scria Horia Zilieru în Tărîmuri, în „decembrie 2010“ -, truver bătînd la porțile ghintuite ale cetăților medievale, (în)cîntînd femeia harpă ori anahoreta: „Văzum o Roză la întunecare/ trecînd lucarna oarbă-n sfîșiere./ Pe boltangîndurată tînga piere
Urmuz din Galaad by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/2743_a_4068]
-
deplorabili, mecanisme lipsite de orice sentiment demn de stimă, pe care e mai bine să îi ocolești. Ceea ce eu, unul, o fac cu un succes din ce în ce mai mare... În acest context, în care mă feresc de viața literară ca dracul de tămâie, mă mulțumesc cu textele scrise, fără a mai simți nevoia contactului direct cu persoana din spatele poemului, eseului sau recenziei. În fond, e mai bine așa pentru toată lumea: eu sunt scutit de deziluzii, iar ei de niște întâlniri care, înțeleg, le
Republica Bicicletelor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2593_a_3918]
-
care aparțin de Arhiepiscopia Bacăului și Romanului, iar după unele informații, circa o mie de truse au fost puse în vânzare. În cutie se află o icoană sfințită a Maicii Domnului, o cruce mică de ceară, un toiag de ceară, tămâie, cărbune pentru tămâie, cățuie pentru tămâiere, precum și un îndreptar de înmormântare.
La vremuri de criză, Biserica a lansat pe piaţă "Trusa de înmormântare" () [Corola-journal/Journalistic/26006_a_27331]