100 matches
-
atunci când a plecat la cei drepți; cred că și apele Călmățuiului s-au învolburat pentru că Maia era doar una, era singura care la Sfântul Ilie - povestește mama - la poarta cimitirului, atunci când soarele se ridica pe cer și se finaliza rânduiala tămâierii, putea vedea în înaltul cerului, pomul binecuvântat al Sfântului Prooroc Ilie. Dar pentru aceasta, Maia le spunea răspicat copiilor săi că n-ai voie să bagi în gură măr de la înfloritul pomilor și până la 21 iulie. A plecat să moară
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
Elisaveta era stearpă; și amîndoi erau înaintați în vîrstă. 8. Dar, pe cînd slujea Zaharia înaintea lui Dumnezeu, la rîndul cetei lui, 9. după obiceiul preoției, a ieșit la sorți să intre să tămîieze în Templul Domnului. 10. În ceasul tămîierii, toată mulțimea norodului se ruga afară. 11. Atunci un înger al Domnului s-a arătat lui Zaharia, și a stat în picioare la dreapta altarului pentru tămîiere. 12. Zaharia s-a înspăimîntat, cînd l-a văzut; și l-a apucat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
ieșit la sorți să intre să tămîieze în Templul Domnului. 10. În ceasul tămîierii, toată mulțimea norodului se ruga afară. 11. Atunci un înger al Domnului s-a arătat lui Zaharia, și a stat în picioare la dreapta altarului pentru tămîiere. 12. Zaharia s-a înspăimîntat, cînd l-a văzut; și l-a apucat frica. 13. Dar îngerul i-a zis: "Nu te teme, Zahario; fiindcă rugăciunea ta a fost ascultată. Nevastă-ta Elisaveta îți va naște un fiu, căruia îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
pentru mine cel mai tare manifest literar al generației tinere, de care, cel putin teoretic, aparținem. O generație fie nebăgată în seamă, fie exploatată la sânge, în scopuri comerciale. Iar atunci când unul dintre noi se duce să moară puțin, vin tămâierile literare, la propriu și la figurat. Nu mai am nici un chef să-ți scriu. I-aș fi scris băiatului ăstuia, Sorin Stoica, pe care acum îl simt atât de aproape dar, din păcate, nu prea se mai poate... (adăugat ulterior
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
am văzut...” “Frumoase versuri, pline de simțire, dar și de dulceață... Astea sunt toate, nu? Ei, dacă nu te-afundai în groapa asta, puteau fi mult mai multe. La talentul și puterea ta de creație...” “Ei, și tu, acum, cu tămâierile... Ia zi mai bine ce mai faci? Am auzit că ai isprăvit un nou film, că joci acolo un rol mare...” “Da, așa-i, însă, dă-mi voie să-ți spun că rolul vieții mele al tutror visurilor mele, dacă
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
pentru ungerea sfîntă, o amestecătură mirositoare, făcută după meșteșugul făcătorului de mir; acesta va fi untdelemnul pentru ungerea sfîntă. 26. Cu el să ungi cortul întîlnirii și chivotul mărturiei, 27. masa și toate uneltele ei, sfeșnicul și uneltele lui, altarul tămîierii, 28. altarul arderilor de tot cu toate uneltele lui și ligheanul cu piciorul lui. 29. Să sfințești aceste lucruri, și ele vor fi prea sfinte; oricine se va atinge de ele, va fi sfințit. 30. Să ungi de asemenea pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
ce sunt iscusiți, ca să facă tot ce ți-am poruncit: 7. cortul întîlnirii, chivotul mărturiei, capacul ispășirii care va fi deasupra lui, și toate uneltele cortului; 8. masa cu uneltele ei, sfeșnicul de aur curat cu toate uneltele lui, altarul tămîierii; 9. altarul arderilor de tot cu toate uneltele lui, ligheanul cu piciorul lui; 10. veșmintele pentru slujbă, veșmintele sfinte ale preotului Aaron, veșmintele fiilor lui pentru slujbele preoțești; 11. untdelemnul pentru ungere și tămîia mirositoare pentru sfîntul locaș. Le vor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
căreia i-a ridicat 287Balaurul și solomonarul „capiști pe înălțimi” (cf. I Regi, XI, 5 ; II Regi, XXIII, 13). El a distrus chiar „șarpele de aramă pe care îl făcuse Moise, căci până în vremea aceea fiii lui Israil îi aduceau tămâieri” (II Regi, XVIII, 4). Aceste acțiuni reformatoare, de purificare și de renaștere a yahvismului, întreprinse de regele Iezechia (727-689 î.e.n.) sub influența prooro- cului Isaia, au avut nu numai un caracter religios, dar și politic. Ele vizau subminarea dominației străine
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pentru a depăși, global, confuzia. Măcar așa fiecare cititor ar fi prevenit pe mâna cui merge. Nu-i nevoie să-mi spuneți că..., sper că se vede că-i o propunere glumeață. De ce credeți că se practică atât de mult tămâierile în "segmentul critic" românesc? Să fie vorba de o influență venită din ortodoxia românească, acea a tămâierii viilor și morților, nediferențiat, fără o minimă evaluare...? Mă tem că aici avem impresii oarecum disonante. Nu-i chiar un cor de osanale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
-i nevoie să-mi spuneți că..., sper că se vede că-i o propunere glumeață. De ce credeți că se practică atât de mult tămâierile în "segmentul critic" românesc? Să fie vorba de o influență venită din ortodoxia românească, acea a tămâierii viilor și morților, nediferențiat, fără o minimă evaluare...? Mă tem că aici avem impresii oarecum disonante. Nu-i chiar un cor de osanale la fiecare carte apărută. Nu toate cărțile sunt primite cu salve beatificante. Se mai dau ghionturi, se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
măreț a avut și cum l-a realizat el doar pe sfert! Mă rog, sfertul ăsta face cât proza unei nu știu cărei literaturi de două sute de ani, dar tot de o ratare vorbim... De ce crezi că se practică atât de mult tămâierile în "segmentul critic" românesc? Să fie vorba de o influență venită din ortodoxia românească, acea a tămâierii viilor și morților, nediferențiat, fără o minimă evaluare...? Din păcate, foarte puțini scriitori au tăria de a accepta că ei au și coborâșuri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
cât proza unei nu știu cărei literaturi de două sute de ani, dar tot de o ratare vorbim... De ce crezi că se practică atât de mult tămâierile în "segmentul critic" românesc? Să fie vorba de o influență venită din ortodoxia românească, acea a tămâierii viilor și morților, nediferențiat, fără o minimă evaluare...? Din păcate, foarte puțini scriitori au tăria de a accepta că ei au și coborâșuri în operă, dacă nu între coperțile aceleiași cărți. Cu cât autorele e mai mic, cu atât orgoliul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Eu însumi sunt din categoria mâzgălitorilor de hârtie care consideră că cititorii și criticii au totdeauna dreptate, chiar și când n-au dreptate sau sunt de rea credință. În concluzie, mă gândesc eu că ăsta ar fi un motiv al tămâierii, că domnii critici nu-și mai bat capul cu cărțile proaste, citindu-le doar pe alea bune, lăudându-le, desigur, și lăsând citirea și critica celor proaste în seama lui Alex Ștefănescu, colecționar masochist de dușmani literari/ veleitari. Postmodernismul românesc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
despre forța iradiantă a mitului eminescian, ajuns să inspire operații subtile de sabotaj, precum în palpitantul „Dosar M“ din 1885, despre experimentele ironice realizate de către inteligentul Caragiale, autor cu un perfect auz al tuturor disonanțelor encomiastice, al ipocriziei cuprinse în tămâiere, al imposturii epigonilor eminescieni. Romanța eminesciană este și ea excelent analizată ca text „subversiv“, care amenință coerența transparentă a genului, „falsificându-l“ prin note de neașteptată profunzime și de o prospețime care nu mai e romanțioasă. Criticul face o utilă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
ajutat și am aplicat tot ce învățasem la tinerețe și mai venea și ceva din sufletul meu, ceva ca din inconștient, ancestral, de la moși și strămoși, parcă știam de când lumea cum se făceau toate astea, cu pomenile, cu praznicile, cu tămâierile, cu cititul la câte zile se cuvine și tot tacâmul. Mi-a găsit Vandaxon un apartament chiar în poarta cimitirului, peste drum, un inspector de la garda financiară, ce l-o fi apucat, singur de felul lui, s-a aruncat într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
chip minunat pînă ce a ajuns foarte puternic. 16. Dar cînd a ajuns puternic, inima i s-a înălțat și l-a dus la pieire. A păcătuit împotriva Domnului, Dumnezeului său, intrînd în Templul Domnului ca să ardă tămîie pe altarul tămîierii. 17. Preotul Azaria a intrat după el cu optzeci de preoți ai Domnului, oameni de inimă, 18. care s-au împotrivit împăratului Ozia, și i-au zis: "N-ai drept, Ozia să aduci tămîie Domnului! Dreptul acesta îl au preoții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
lucrul acesta nu-ți va face cinste înaintea Domnului Dumnezeu." 19. Ozia s-a mîniat. În mînă avea o cădelnița. Și cum s-a mîniat pe preoți, i-a izbucnit lepra pe frunte, în fața preoților, în Casa Domnului, lîngă altarul tămîierii. 20. Marele preot Azaria și toți preoții și-au îndreptat privirile spre el, și iată că era plin de lepră pe frunte. L-au scos repede afară, și el însuși s-a grăbit să iasă, pentru că Domnul îl lovise. 21
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
citea. în anii aceia curentul electric era raționalizat. Spirala din bec ardea ca fitilul unei lumânări de ceară. Ea se apleca mult peste carte, citindu-mi, spre exemplu, așa: Și i s-a arătat îngerul Domnului, stând de-a dreapta altarului tămâierii. Și, văzându-l, Zaharia s-a tulburat și frică a căzut peste el. Iar îngerul a zis către el: Nu te teme, Zaharia, pentru că rugăciunea ta a fost ascultată și Elisabeta, femeia ta, îți va naște un fiu și-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
toate acestea, la Începutul anilor treizeci, prăpastia naționalistă era doar vag percepută și mistagogii trăiau Încă emoția unei poziții suspendate, instabile. Erau ciudat de conservatori În atitudinea lor față de literatură; pentru ei, pe primul loc era mântuirea sufletului, apoi urma tămâierea reciprocă și pe ultimul loc era arta. Privirea retrospectivă de azi consemnează surprinzătorul fapt că acești beletriști liberi din străinătate maimuțăreau gândirea Încătușată de acasă, decretând că este mai important să fii reprezentantul unui grup sau al unei epoci decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
Îl chemau și-l așteptau pe Dumnezeu, mai deslușit sau mai incifrat. Cîtorva, Dumnezeu le-a răspuns. E ceea ce vrea să probeze și antologia mea. Ei, și post-revo, trebuia să ne simțim mai... interecumenici. Așa că am organizat mega-soboare, cu multe tămîieri scumpe, peste cele două sute de biserici demolate. "Oameni și religii". Înțelegere intercomuniuni. E corect politic să vezi așa lucrurile. Orice religie trebuie respectată, eu respect credința oricui, cu obligația ca și celălalt să-mi respecte credința. Încerc să nu-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
străin și de tradițiile poporului român și chiar de esența marxism leninismului. El nu are echivalent în nici una din țările socialiste, cu excepția Coreii de Nord. Brejnev, Kadar sau Jivkov au acest minim bun simț de a nu inspira ode și tămâieri tot mai stridente și respingăto 2. Oamenii de cultură români din țară cu care am stat de vorbă fac o netă deosebire, după ei esențială, între permanențele poporului, istoriei și culturii române și episodul nefericit al erei Ceaușescu. Propaganda de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
buni la suflet, Azi, cu bucurie, dau Cozonaci și ouă roșii La copiii care n-au. Hristos a înviat de Aurelia Pop Zori de aur, farmec sfânt, Murmur dulce pe pamant; Zvon de sfinte melodii, Cimitire cu făclii, Candele cu tămâieri Cântece de mângâieri. Freamăte și șoapte, Sunete de clopote Viorele pe vâlcele, Muguri pe rămurele, Ghiocei și toporași, Mielușei și iepurași; Puișori în pufișori, Stropi de-argint pe mărțișori, Ciripit de ciocârlii, Ouă roșii la copii; Și miresme-ncântătoare De
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
ardea tămâie pe cel care era înaintea lui Yhwh”), în timp ce preoții erau responsabili în restul anului (cf. și 2Rg 16,15). Printre celelalte acțiuni de cult care fac parte din atribuțiile cultuale obișnuite ale preoților din timpuri străvechi putem aminti tămâierea (Lev 24,7; 1Sam 2,28), oferirea libațiilor (Os 9,4) și ofranda pâinilor (Lev 24,7). Legislația biblică conferă preotului și îndatorirea de a suna din șofar (Lev 25,9), de a deosebi ceea ce este pur de impur (Ez
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
din țara noastră (...). Autorul cronicii a găsit de cuviință să închidă ochii în fața marilor slăbiciuni al cărții, și să-l ridice în slăvi pe scriitor, decretând romanul drept «o creație autentică», «un fluviu plin de farmec» etc. După o îndelungată tămâiere, întinsă pe 7 pagini de revistă scrise mărunt, în cronică apare și un personaj care amintește de reclamele ce se făceau pe vremuri cărților de către editurile burgheze. Romanul lui Vladimir Colin - scrie E. Campus - este «bogat», «variat»; el «...cuprinde scene
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
din cetățile lui Iuda. Apoi au dărâmat casele de desfrâu care se aflau lângă Templul Domnului, unde femeile țineau veșminte pentru Astharte. Au scos pe toți slujitorii idolilor din cetățile lui Iuda și au spurcat înălțimile pe care ei săvârșeau tămâieri... (23: 7-8). Iosia a distrus templele din fața Ierusalimului, ridicate de regele Solomon: Apoi a spurcat regele cele două înălțimi din fața Ierusalimului, din dreapta muntelui Măslinilor, pe care le făcuse Solomon, regele din Israel, pentru Astharte, idolul Sidonului, pentru Chemoș, idolul Moabului
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]