100 matches
-
măreț a avut și cum l-a realizat el doar pe sfert! Mă rog, sfertul ăsta face cât proza unei nu știu cărei literaturi de două sute de ani, dar tot de o ratare vorbim... De ce crezi că se practică atât de mult tămâierile în "segmentul critic" românesc? Să fie vorba de o influență venită din ortodoxia românească, acea a tămâierii viilor și morților, nediferențiat, fără o minimă evaluare...? Din păcate, foarte puțini scriitori au tăria de a accepta că ei au și coborâșuri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
cât proza unei nu știu cărei literaturi de două sute de ani, dar tot de o ratare vorbim... De ce crezi că se practică atât de mult tămâierile în "segmentul critic" românesc? Să fie vorba de o influență venită din ortodoxia românească, acea a tămâierii viilor și morților, nediferențiat, fără o minimă evaluare...? Din păcate, foarte puțini scriitori au tăria de a accepta că ei au și coborâșuri în operă, dacă nu între coperțile aceleiași cărți. Cu cât autorele e mai mic, cu atât orgoliul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Eu însumi sunt din categoria mâzgălitorilor de hârtie care consideră că cititorii și criticii au totdeauna dreptate, chiar și când n-au dreptate sau sunt de rea credință. În concluzie, mă gândesc eu că ăsta ar fi un motiv al tămâierii, că domnii critici nu-și mai bat capul cu cărțile proaste, citindu-le doar pe alea bune, lăudându-le, desigur, și lăsând citirea și critica celor proaste în seama lui Alex Ștefănescu, colecționar masochist de dușmani literari/ veleitari. Postmodernismul românesc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
e contradictoriu. Păi, pentru că, după această apologie a culturii de masă, adaugi și faptul că nu te mai recunoști în lumea de azi. Așa că sau e vorba despre o delicată luare în balon a amintitei lumii de azi și toată tămâierea anterioară trebuie citită pe invers, sau, înainte de ’89, tu vedeai în literatură doar o sursă de parvenire. Și, acum, regreți sincer că nu te-ai uitat ca toată lumea bună la Cartoon Network. În loc să-l citești pe Levi-Strauss ca zevzecul. Aici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
atunci când a plecat la cei drepți; cred că și apele Călmățuiului s-au învolburat pentru că Maia era doar una, era singura care la Sfântul Ilie - povestește mama - la poarta cimitirului, atunci când soarele se ridica pe cer și se finaliza rânduiala tămâierii, putea vedea în înaltul cerului, pomul binecuvântat al Sfântului Prooroc Ilie. Dar pentru aceasta, Maia le spunea răspicat copiilor săi că n-ai voie să bagi în gură măr de la înfloritul pomilor și până la 21 iulie. A plecat să moară
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
continuare... se vede atâta aglomerație în cimitire cu lumânări aprinse pe morminte, cu șervețele albe așternute pe morminte peste care credincioșii au depus ofrandele lor, cu rugăciuni făcute în șoaptă, sau cu glas tare în comun, cu ceremonialul și cu tămâierile binecuvântării mormintelor... De pe mormântul lui George Enescu am rupt un fir de floare, spre amintire, am pus petalele ei între filele unui carnet de buzunar ca să mai dureze, dar s-au uscat, s-au sfărâmat! Ne mișcăm căzuți pe gânduri
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
al doilea, fiindcă are atâta energie, încât refuz să cred că face parte din altă generație. La mulți ani! Care era hiba principală a acestui „Laudatio“? Evident, felul cum îl pusese între paranteze pe omul Antoaneta Ralian. Mă debarasasem de tămâieri, dar în același timp tăiasem o felie din tortul vieții din care gus tasem numai glazura profesiei. Identificasem în Antoaneta Ralian doar un robot performant și rezistent, un doborâtor de recorduri în breaslă, un traducător capabil să umple trei-patru rafturi
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
cu prețul unor cronici defavorabile o personalitate tăioasă și un simț al replicii ascuțite care se regăsesc, din fericire, și în filmele sale. Ca orice mare orgolios (dar care creator, vorba aia, nu e ?), nici Daneliuc nu e scutit de tămâieri interesante sau, la antipod, de „raderiș acerbe (și nemeritate) ; și totuși si muove ! Dintre puținii adevărați cineaști ai noștri, Mircea Daneliuc pare a fi singurul pentru care mesajul este mai important decât orice - singurul implicat, până la febră și reală (”această
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
toate acestea, la Începutul anilor treizeci, prăpastia naționalistă era doar vag percepută și mistagogii trăiau Încă emoția unei poziții suspendate, instabile. Erau ciudat de conservatori În atitudinea lor față de literatură; pentru ei, pe primul loc era mântuirea sufletului, apoi urma tămâierea reciprocă și pe ultimul loc era arta. Privirea retrospectivă de azi consemnează surprinzătorul fapt că acești beletriști liberi din străinătate maimuțăreau gândirea Încătușată de acasă, decretând că este mai important să fii reprezentantul unui grup sau al unei epoci decât
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
de dragoste întru ajutorarea aproapelui căzut în suferință, binecuvântează mitropolitul Teoctist. Mulțămesc Sfinției tale, și rogu-te să rânduiești ca frații monahi, plini de har și iubire de oameni, să se strămute în hambar și, între două rugăciuni și-o tămâiere, să deprindă meșteșugul tămăduirii; să aline nu numai durerile sufletului, ci și pe cele ale trupului; să le închidă ochii ascultând ultima șoaptă și ultimul gând al celor ce se duc. Amin... Prea cuvioșii monahi să-și sacrifice tihna chilioarelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
lege, nu mai era Dumnezeu!... Colac peste pupăză, foametea, ciuma, lingoarea, frigurile negre bântuiau într-o veselie, că nu mai pridideau popii cu slujbele de îngropăciune. Un blăstăm cumplit se abătuse asupra Moldovei! Nădușeau sfinții monahi prin mănăstiri cu slujbele, tămâierile, aghezmuielile, doar-doar s-o îndura Cerul de vreun ajutor, de ceva, că de altunde nici o nădejde... Blăstămu' a bântuit sălbatic un pătrar de veac și mai bine. Țara risipită se ducea de râpă... O așa scârbă cuprinsese țara, de-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
fiu duhovnic, spovedește-te fiule... Îngăduie întrebarea: oare n-ai cutezat prea mult?... Oare n-ai păcătuit printr-o nemăsurată trufie? Nu te-ai hrănit cu deșarte năluciri și vise de mărire? După "Strălucitul Pod Înalt", a vuit Europa. Clopotele! Tămâierea! Osanalele! "Sabia lui Hristos"! Toate aistea te îmbată, ușor-ușor te fac să-ți pierzi capul. Trufia e un păcat ce bântuie în multe capete încoronate și le face să piardă măsura puterii, asemuindu-se unor mici dumnezei, ceea ce pricinuiește multe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
am văzut pe cei șapte îngeri, care stau înaintea lui Dumnezeu și li s-a dat lor șapte trâmbițe". (Apocalipsa 8.1, 2) Aceste versete sunt urmate înde-aproape, după descrierea prealabilă a unui act ritualic propedeutic, în care simbioza dintre tămâiere și rezonanța sfințeniei întru rugăciune sunt elemente centrale, de anunțarea sosirii gestului angelic decisiv: Iar cei șapte îngeri, care aveau cele șapte trâmbițe, s-au gătit ca să trâmbițeze. Și a trâmbițat întâiul înger....." (Apocalipsa 8.6, 7) Unul dintre acele
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
de înțelepciune a organului de partid. În ceea ce ne privește, am fost sprijiniți la modul sincer” etc. Aflat lîngă mine, Al. Grigorescu mi-a împins în față o bucată de hîrtie pe care scrisese: „Tămîie, tămîie, tămîie!” Apoi, după scena tămîierii „organului de partid”, în această „comedie a nesincerității”, a urmat scena conducătorului mușcat de îndoială, dar care supraviețuiește mușcăturii, „personajul”, adică G., „mărturisind” că în urmă cu 2-3 ani și-a pus întrebarea: „Nu cumva duc dracului corabia asta?”, revista
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
să satisfacă complexul maladiv de care suferă cuplul Ceaușescu: lingușirea. Adrian Păunescu o face de la distanță și într-un mod ciudat, care poate însemna propria sa publicitate și contracandidatură la un post de prim rang, și în al doilea rând tămâierea șefului suprem cu sinceritate, iar Eugen Florescu, în ciuda importanței pe care i-o acordă Europa Liberă, rămâne un sclav de mâna a treia, dacă nu a șaptea. Manea Mănescu putea reprezenta o soluție. Dar pentru care dintre problemele deschise? Ceaușescu
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
privește pe Ioan Botezătorul este despre un înger care apăru în fața celui care va deveni tatăl său, Zaharia, a cărui soție nerodnică, Elisabeta, era una dintre fiicele lui Aaron. „Un înger al Domnului îi apăru atunci, stând la dreapta altarului tămâierii. La vederea lui, Zaharia se cutremură și-l cuprinse frica. Dar îngerul îi zise: «Nu-ți fie teamă, Zaharia, căci rugăciunea ta a fost ascultată. Elisabeta, soția ta, îți va naște un fiu și-i vei pune numele de Ioan
Arhanghelul Gabriel () [Corola-website/Science/298585_a_299914]
-
să-ți aduc această veste bună. Iată, pentru că nu ai crezut cuvintele mele, care se vor împlini la timpul lor, vei fi mut și nu vei putea vorbi până în ziua în care acestea se vor împlini»". Luca1:10 În ceasul tămâierii, toată mulțimea norodului se ruga afară.<br> 11 Atunci un înger al Domnului s-a arătat lui Zaharia și a stat în picioare la dreapta altarului pentru tămâiere.<br> 12 Zaharia s-a înspăimântat, când l-a văzut; și l-
Arhanghelul Gabriel () [Corola-website/Science/298585_a_299914]
-
până în ziua în care acestea se vor împlini»". Luca1:10 În ceasul tămâierii, toată mulțimea norodului se ruga afară.<br> 11 Atunci un înger al Domnului s-a arătat lui Zaharia și a stat în picioare la dreapta altarului pentru tămâiere.<br> 12 Zaharia s-a înspăimântat, când l-a văzut; și l-a apucat frica.<br> 13 Dar îngerul i-a zis: „Nu te teme Zahario; fiindcă rugăciunea ta a fost ascultată. Nevasta ta Elisabeta îți va naște un fiu
Arhanghelul Gabriel () [Corola-website/Science/298585_a_299914]
-
puțin de 3 sărbători dedicate lui). Evanghelia după Luca relatează că, în zilele lui Irod Antipa, împăratul Iudeii, un înger îl anunță pe dreptul Zaharia, preot din tată-n fiu și înaintat în vârstă, pe când era în Templul Domnului pentru tămâiere, că rugăciunea sa a fost ascultată: Elisabeta, stearpă și înaintată ei în vârstă, descendentă din preoți, va naște un copil al cărui nume trebuia să fie Ioan. Îngerul îl vestește pe Zaharia astfel: Lui Zaharia nu-i vine să creadă
Ioan Botezătorul () [Corola-website/Science/299282_a_300611]
-
cu tipicele. Proestosul, preot sau episcop, îmbrăcat cu toate veșmintele - stihar, patrafir, brâu, mânecuțe și felon - tămâiază presbiteriul, icoanele și poporul, până în nartex și până la ușa locașului de cult. Tămâind rostește psalmul 51. Duminica, la greci și în Ardeal, această tămâiere se face în timpul doxologiei mari de la sfârșitul utreniei, căci în aceste părți utrenia precede liturghia. Se întoarce la locul unde prezidează. După obiceiurile vechi, acest loc ar trebui să fie la intrarea în naos, un jilț (strană) cu spatele la nartex și
Liturghia ortodoxă (bizantină) () [Corola-website/Science/302130_a_303459]
-
Târgul Argeș-ului, trupul ei a devenit mult mai ușor, iar oamenii au trimis scrisoare lui Radu Vodă, cel poreclit Negru (care zidise și biserica). Acesta, de cum a fost înștiințat, a pornit îndată cu mult alai, cu făclii și cu tămâieri, mergând către Dunăre și a adus sfintele ei moaște în Țara Românească. Le-a așezat în Biserica Domnească, în orașul Argeș. Acolo au stat sfintele ei moaște până la zidirea Mănăstirii Curtea de Argeș de către Neagoe Basarab. Aici au fost mutate, iar acum
Sfânta Muceniță Filofteia de la Argeș () [Corola-website/Science/313111_a_314440]
-
în fața episcopului. El face trei mătănii în fața Sfântului Altar și apoi se întoarce spre episcop și îngenunchează în fața lui, iar acestal își pune mâinile pe capul candidatului. Subdiaconii sunt hirotoniți în timpul Sfintei Liturghii, imediat după "Binecuvântată este împărăția Ta", îndată ce tămâierea mare se încheie. După canoane, nimeni nu trebuie să se mai căsătorească după ce a devenit subdiacon, dar practica s-a schimbat peste tot, astfel încât să permită subdiaconilor să se căsătorească după hirotonire. În timpul slujbei de hirotonire întru preoție, un preot
Hirotonire () [Corola-website/Science/318214_a_319543]
-
albe speciale. După ce se aduce sacrificiul ritualic de dimineață, el să ofere un vițel tânăr ca ispășire pentru păcatele sale, pentru că nu putea mijloci pentru păcatele poporului Israel până propriile sale păcate au fost izbăvite. După aceea, el să facă tămâiere în Sfânta Sfintelor, și apoi el se întoarce la altar să ia sânge de la sacrificiu, cu care să ungă linia Chivotului Legământului (Spatele Milei) și de șapte ori pe „pământ” în fața Chivotului. Mai departe, el trebuie să sacrifice o capră
Yom Kippur (mesianic) () [Corola-website/Science/324031_a_325360]
-
urează gospodarilor "Sărbători fericite!". La această sărbătoare, pragul casei trebuie trecut mai întâi de un băiat, pentru că în acea gospodărie să nu fie discordie tot restul anului. În Banat, la micul dejun din prima zi de Paști, se practică tradiția tămâierii bucatelor. Apoi, fiecare mesean primește o linguriță de paști (vin+pâine sfințite). În meniul acestei mese festive sunt incluse ciolanul de porc fiert, ouă albe și mâncăruri tradiționale, după acestea se continuă masa cu friptura de miel. În Țara Moților
Obiceiuri românești de Paște. Tradiții SUPERBE pe teritoriul țării () [Corola-website/Journalistic/102135_a_103427]
-
haine arhierești și legenda circulară Clerul Bisericei Române Ortodoxe. Înțelepciunea și-a zidit sieși casă. Iar în legendara biserică de la Curtea de Argeș, unde își dorm somnul de veci Regii României, amintirea lui Carol I este evocată zilnic în mireasma rugăciunilor și tămâierilor slujitorilor altarului”.
PF Daniel: Mica prințesă a lui Carol I a fost româncă, atât prin religie, cât și prin limbă () [Corola-website/Journalistic/101167_a_102459]