237 matches
-
profitând de expunerea spre sud a pantelor și de ariditatea solului. Alte soiuri cultivate în Pietroasele sunt Fetească albă, Fetească regală, Cabernet Sauvignon, Grasă de Cotnari și Merlot, suprafața totală a podgoriilor de la Pietroasele fiind de 150 ha. Vinurile din Tămâioasă românească de la Pietroasele au fost premiate la mai multe expoziții internaționale, cum ar fi cea de la Budapesta din 1972 sau cea de la Frontignac, Franța din 2007. În ce privește alte ramuri economice, în comună funcționau în 2008 trei gatere pentru prelucrarea lemnului
Comuna Pietroasele, Buzău () [Corola-website/Science/310275_a_311604]
-
(sau "Muscat de Hambourg" și "Tămâioasă Hamburg") este o varietate de struguri rezultată din încrucișarea varietăților Muscat d'Alexandrie și Trollinger (soi cunoscut și cu numele Frankenthal). Însă confirmarea prin analize ADN încă nu a fost făcută. Încă nu este clar dacă includerea numelui orașului Hamburg
Muscat de Hamburg () [Corola-website/Science/306564_a_307893]
-
de afaceri de 2.686.507 de lei în 2012. Firma deținea 20 de hectare de viță-de-vie în 2012.Vinul cu eticheta "Casa Isărescu" poate fi cumpărat la prețuri între 30 și 85 de lei sticla. Crâmpoșie, Negru de Drăgășani, Tămâioasă Românească, Sauvignon Blanc, Cabernet Sauvignon sunt câteva din soiurile produse în 2012. " Articole biografice "
Mugur Isărescu () [Corola-website/Science/297337_a_298666]
-
piață. Din punct de vedere al soiurilor, vinul preferat al românilor, în 2007, a fost Grasă de Cotnari, care a înregistrat o cotă valorica de 6,6%, urmat de Pinot Noir, cu 5,4%, Sauvignon Blanc, cu 4,8% și Tămâioasa Românească, cu 4%. Din punct de vedere al segmentarii pe podgorii, românii au preferat, în special, vinurile din Podgoria Murfatlar (21,7% în valoare), Târnave (14,7%), Cotnari (13%) și Podgoriile Vrancei (5,1%). Piața de băuturi alcoolice din import
Industria alimentară în România () [Corola-website/Science/318769_a_320098]
-
pentru copt pâine și la bucătărie fl. 12 d. 50; 6 f[onti] piper fl. 10 d. 50; 1 1/2 f[onti] cuisoare fl. 4 d. 50; 1 f[ont] scorțisoară fl.3; 1 f[ont] floare de nucă tămâioasă ("szerecsendiovirág") fl. 4; 15 f[onti] migdale fl.10. Vinuri; 313 eitel á d. 12 ... fl. 33 d. 47 . Lui Mihail Székely și celorlalte persoane conducătoare 148 eitel á d. 12... 17 d. 76. Vin roșu pentru conducători 45 eitel
Istoria Clujului () [Corola-website/Science/306610_a_307939]
-
județul Mehedinți (1868) sunt prezentate foarte sumar soiurile Braghină, Bășicată, Coarnă albă, Coarnă neagră, Coarnă roșie, Fetița, Gordina etc. Pentru județul Putna, în 1869 în lucrarea "Agricultura română", menționează soiurile Galbenă, Plăvaie, Grasă, Creață, Neagră-Vârtoasă, Verdea, Fetească sau Păsărească și Tămâioasă. Multe din aceste soiuri se întâlnesc și astăzi la nivel local, în colecții ampelografice, iar unele alcătuiesc sortimentele viticole tradiționale pentru unele podgorii renumite (de exemplu pentru podgoria Odobești, soiurile Galbenă și Plăvaie). Primele lucrări mai specializate cu caracter ampelografic
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
multe dintre ele au o reală valoare științifică. Chiar în anul apariției filoxerei, N.R. Danielescu, publică un studiu referitor la cele mai productive soiuri românești și anume Coarnă neagră, Coarnă albă, Razachie roșie, Bășicată, Gordin, Mischet, Negru moale, Negru vârtos, Tămâioasă etc. În anul 1896, se editează "Revista viticolă și horticolă", care începând cu anul 1900 se va numi "Revista viticolă, horticolă și agricolă" și care funcționează până în anul 1915. Aici se vor publica majoritatea scrierilor depre soiurile de viță de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
G. Mîntulescu, publică un studiu comparativ al soiurilor din podgoria Odobești, făcând referiri și la conținutul în zaharuri. Tot în același an, V.D. Gheorghiu publică o monografie asupra principalelor soiuri din podgoria Huși (Zghihară, Busuioacă, Plăvaie, Frâncușă, Coarnă neagră și Tămâioasă) concluzionând că predomină Zghihara vedere bătută și Bălaia sau Plăvaia). De asemenea, I. Dodun des Perriers descrie un număr de șase soiuri din zona Muscelului (Gordan negru, Gordan alb, Bășicată, Braghină și Ovis). În anul 1897, Dobre Rădulescu elaborează o
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
româneasc Fetească albă se întâlnește sub mai multe sinonime: Păsărească în Moldova, Leancă în Ardeal sau Leönyka pentru maghiarii din Transilvania; Coarnă albă se întâlnește sub numele de Copăceană, Corniță (Muntenia), Coniciola bianca (Italia), Cornichon blanc (Franța) sau Puhliakovschi (Rusia); Tămâioasă românească: Tămâioasă de Moldova, Busuioacă de Moldova, Tămâioasă de Drăgășani (România), Muscat blanc de Frontignan, Muscat de Lunel, Muscat blanc a petits grains, Muscat de L'Alsace (Franța), Moscatel galego, Moscatel de Douro (Portugalia), Moscatel Castellano, Moscatel fino, Moscatel menudo
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
albă se întâlnește sub mai multe sinonime: Păsărească în Moldova, Leancă în Ardeal sau Leönyka pentru maghiarii din Transilvania; Coarnă albă se întâlnește sub numele de Copăceană, Corniță (Muntenia), Coniciola bianca (Italia), Cornichon blanc (Franța) sau Puhliakovschi (Rusia); Tămâioasă românească: Tămâioasă de Moldova, Busuioacă de Moldova, Tămâioasă de Drăgășani (România), Muscat blanc de Frontignan, Muscat de Lunel, Muscat blanc a petits grains, Muscat de L'Alsace (Franța), Moscatel galego, Moscatel de Douro (Portugalia), Moscatel Castellano, Moscatel fino, Moscatel menudo blanco, Moscatel
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
sinonime: Păsărească în Moldova, Leancă în Ardeal sau Leönyka pentru maghiarii din Transilvania; Coarnă albă se întâlnește sub numele de Copăceană, Corniță (Muntenia), Coniciola bianca (Italia), Cornichon blanc (Franța) sau Puhliakovschi (Rusia); Tămâioasă românească: Tămâioasă de Moldova, Busuioacă de Moldova, Tămâioasă de Drăgășani (România), Muscat blanc de Frontignan, Muscat de Lunel, Muscat blanc a petits grains, Muscat de L'Alsace (Franța), Moscatel galego, Moscatel de Douro (Portugalia), Moscatel Castellano, Moscatel fino, Moscatel menudo blanco, Moscatel de grano pequeno, Moscatel comun, Moscatel
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
și în altul, iar forma frunzelor este diferită: orbiculară la Coarnă albă, tronconică la Berbecel, orbicular reniformă la soiul Fetească regală și orbicular cuneiformă la Grasă de Cotnari. Cea mai mică contribuție la definirea factorului 2 a avut-o soiul Tămâioasă românească (-0,4545) el fiind situat în apropierea originii axelor în cadranul III. 2.7.2. ANALIZA CLUSTER (AC) 2.7.2.1. Bazele teoretice Metoda a fost propusă pentru statistică de către Sokal și Sneath (1963), dar aplicarea ei a
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
sortogrupuri bine cunoscute în literatura de specialitate au condus la elaborarea următoarei histograme a clasificării ierarhizate (Liliana Rotaru, 1999) Din analiza acestora se constată că din punct de vedere fenotipic al arhitecturii frunzei mature, cele mai asemănătoare soiuri au fost: Tămâioasă românească cu Busuioacă de Bohotin, Galbenă de Odobești cu Mustoasă de Măderat, Fetească regală cu Grasă de Cotnari la care valoarea indicelui de disimilaritate a fost, de asemenea, mică. De altfel, cu excepția grupului Galbenă de Odobești și Mustoasă de Măderat
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
zimogramele rezultate după developare în cadrul unui grup de soiuri în funcție de sortogrupuri, eventualii genitori sau pe baza presupunerilor existente deja despre originea lor s-au putut verifica ipotezele deja cunoscute ale înrudirii dintre soiurile: Fetească albă - Fetească regală - Grasă de Cotnari; Tămâioasă românească - Busuioacă de Bohotin și Galbenă de Odobești - Zghihară de Huși - Bătută neagră. Afost infirmată înrudirea dintre soiurile Coarnă albă și Coarnă neagră, ca făcând parte din același sortogrup (Liliana Rotaru, 1999). În cel de al doilea caz (electroforeză prin
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
mine acasă la o cafea. Era o zi umedă de noiembrie. În casa de curând aranjată era foarte cald și plăcut. Lângă ceștile de cafea a apărut o farfurie cu semințe uriașe de floarea soarelui și vin nou din struguri tămâioși. Ne simțeam bine în această mică și amuzantă neascultare. N-a trecut nici o jumătate de oră și telefonul a început să sune neîntrerupt. Nu răspundem la telefon, a spus hotărâtă primărița. După câteva minute Aro-ul de la Consiliul Unic a
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
se distinge prin personalitatea viței de vie și versanții bine însoriți, prin finețea vinuril or albe obținute aici și mai ales pentru dragostea tradițională a locuitorilor pentru cultura vinului. Podgoria, atestată din secolul al XV lea, cultivă Fe teasca Alba, Tămâioasa, Frâncușa și Grasa de Cotnari, vinul ʺemblemăʺ al podgoriei. Acesta a fost descris ca fiind ʺamărui, precum coaja de nucă, cu un parfum puternic, un vin c are tinde spre perfecțiune, dacă este lăsat sa se învec heascăʺ. în anul
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de secole pe plaiurile vestite ale p odgoriei Cotnari. Originalitatea și secretul acestui vin stau în recoltatul târziu al strugurilor, când mustul din boabe se concentrează foarte mult datorită putregaiului nobil. Un vin aromat ce se recomandă la servirea deserturilor. Tămâioasa Românească (dulce). Taâmâioasa Românească este un vin alb de înal tă ținut ă, puternic aromat, cu o savoare inegalabilă. Ar oma sa i negalabilă îngemănează parfumul de busuioc și fân cosit în soare. Generos, înviorător, vitalizant, plin de sevă și
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de pere busuioace și fragi de pădure și un post-gust lung, de înaltă clasă. Asa ne glasuiește slova Că te-ai avut cu lumea bine Și prin popor ai stins suspine Cotnar, vin de la Moldova E plină cronica de tine. Tămâioasa Românească ( dulce). Soi aromat, din care, în toamnele lungi și însorite ale podgoriei Cotnari, se obține un vin de înaltă ținută: Tămâioasa Românească. Senzualitatea rafinată a gustului se armonizează fericit cu mirosul inconfundabil, conferind vinului distincție prin vigoare și personalitate
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
cu lumea bine Și prin popor ai stins suspine Cotnar, vin de la Moldova E plină cronica de tine. Tămâioasa Românească ( dulce). Soi aromat, din care, în toamnele lungi și însorite ale podgoriei Cotnari, se obține un vin de înaltă ținută: Tămâioasa Românească. Senzualitatea rafinată a gustului se armonizează fericit cu mirosul inconfundabil, conferind vinului distincție prin vigoare și personalitate. Parfumul său deosebit, asemănător busuiocului , este c el care i-a inspirat pe localnici să denumească acest soi și Busuioaca de Moldova
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
a fost transmisă copiilor celor două surori măritate cu frații Arapu, respectiv Camille Arapu, Margareta Arapu, Maria Colette. Documentele i storice arată că pe moșia Arapu cât și pe moșia Vlădoianu, pe lângă soiurile tradiționale de la Cotnari (Grasa de Cotnari, Frâncușa, Tămâioasa Românească, Feteasca Alba) erau cul tivate ș i soiurile negre autohtone, Feteasca Neagră și Băbeasca. Soiuril e negre au fost afectate însă grav de atacurile filoxerei (boală a viței de vie) de la începutul secolului 20, dispărând treptat. Soiurile tradiționale albe
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
finețea vinurilo r albe obținute aici și mai ales pentru dragostea tradițională a locuitorilor pentru cultura vinului. Podgoria este atestată din secolul al XV-lea. Experții au apreciat dintotdeauna principalele varietăți de vinur i obținute din această podgrie: Feteasca Alba, Tămâioasa, Frâncușa, Grasa de Cotnari. Vinul ʺemblemăʺ al podgorie i este c onfirmat de însuși Dimitrie Cantemir, care îl menționa în ʺDescrierea Moldoveiʺ despre ʺpodgoriile sfinteʺ. Atuurile Companiei Cotnari în primul rând o distanțează de celelalte podgorii numele, cu rezonanțe istorice
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
guvernului. Foarte talentat în arta modelării lemnului, cochetează și cu poezia pe care o găsim frecvent în site-urile diferiților întreprinzători. Redăm mai jos două din creațiile sale pe tema abordată în această lucrare. Poezioară de toamnă O boabă de Tămâioasă Și un bob de Otonel, Ea și mândră și voioasă, El Muscat, așa nițel, Jos la cramă se-ntâlniră Lângă teascul nesătul, Cicătelea auziră Că nu ar fi must destul : “Dacă anu-i secetos”, Zise badea Ottonel, “Mustul iese și
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
și voioasă, El Muscat, așa nițel, Jos la cramă se-ntâlniră Lângă teascul nesătul, Cicătelea auziră Că nu ar fi must destul : “Dacă anu-i secetos”, Zise badea Ottonel, “Mustul iese și el gros, De asemeni puțintel” Da’ și lelea Tămâioasă : “De e ploaie multă n vară, Iese lungă și-aia Grasă De Cotnari, ca apa chioară !” “Asta nu cred cî se poate !” Supărat nea’ Zingfandel, “Viile sunt pline toate, Să n avem noi tulburel ?!” Sare friptă : Ce e oare ?! Și
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de ani Visa, uitându-se n pahar Că s-a născut la Drăgășani Și că murise la Cotnar. * Cotnarul când îl faci cu „Grasă”, „Fetească”, țârțără, să-i pui, Spre a-l ridica în rangul lui, Și cinci la sută „Tămâioasă” Cotnarul dacă nu-l iubești, Ca tot ce-i moldovean din fire, No, hai la Milcov cu grăbire Și să ciocnim un Odobești. De știi ce-i sticla, doaga și paharul Păzind ale podgoriei lozinci, Și dacă vrei să înțelegi
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Ca orice român, înalță și el osanale vinului de la Co tnari: Prin țara românească am umblat Și-am degustat la vinuri pe-ndelete, Cum e Cotnariul meu ca să-mbete, Niciunul, eu declar că n-am aflat. Cotnari, licoare-elixir de zei: Fetească, Tămâioasă, Frâncușă, Grasă, Plutești în al nouălea cer când o bei Pe la banchete cu ținută simandicoasă. HORIA ZILIERU (n.21 mai 1933, Racovița Argeș) Poet, traducător, eseist. Membru al Uniunii Scriitorilor din România (1962), al PEN Club din România (2000) și
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]