121 matches
-
prieten Nicu Ureche, mai mare decât mine cu un an, amândoi elevi pe vremea acea. Era cam sfârșitul lunii martie, zăpada era topită de mult în Victoria, dar trona masiv pe crestele munților. Ne-am hotărât să urcăm pe muchia Tărâța, ca să vedem până unde putem urca. Dacă la început poteca era foarte bună, uscată, treptat a apărut zăpada, care a crescut rapid în grosime, pe măsură ce urcam în altitudine, iar noi am ajuns la un moment dat să ne scufundăm în
Muchia Tărâța. In: Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1097]
-
departe nu am putut urca. Am făcut cale întoarsă și ne-am dat seama cât de puternică este natura precum și de faptul că mai avem multe de învățat de la ea. Ca să nu rup firul logic al excursiei mele pe muchia Tărâța, reiau excursia spre creasta Făgărașilor, urcând abrupt în amonte de Șipote, izvorul cu o apă rece și reconfortantă. După ce se ocolește vârful Boldanu, poteca ajunge într-o zonă unde brazii sunt lăsați în urmă, și se circulă printr-un platou
Muchia Tărâța. In: Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1097]
-
câțiva ani la rândul și îmi pare rău că acea cabană nu a fost reconstruită, ar fi fost de un real folos pentru turiștii pe care îi prindea vremea rea pe munte. Închei aici paranteza și reiau urcușul pe muchia Tărâța, ajungând după platoul cu plante mereu umede și exotice, la „altar”, un punct de belvedere superb, de unde se vede foarte bine tot orașul Victoria ca și o bună parte din satele existente pe o rază de vreo 20 de km
Muchia Tărâța. In: Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1097]
-
poze în acest loc, dar din păcate în prezent nu mai am nici una la îndemână pe care să o pot posta în această carte. „Altarul“ rămâne ca un punct de referință pe traseul de la Victoria către cabana Podragu peste muchia Tărâța pentru faptul că este un punct de belvedere minunat, atât spre Țara Făgărașului, cât și spre crestele munților. Îmi aduc aminte de faptul că de multe ori stăteam la „Altar” cu ochii închiși și ascultam departe în vale susurul păraielor
Muchia Tărâța. In: Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1097]
-
nu le pot uita niciodată. Până la „Altar” faci cam 4 ore din orașul Victoria, iar după o pauză binemeritată acolo, mai ai circa 3 ore până la cabana Podaragu. Traseul până acolo merge la început pe partea stângă a crestei muchiei Tărâța, iar după vreo 500 de metri trece pe partea dreaptă și continuă să urce treptat, având în dreapta valea Arpașului. La un moment dat se ajunge la un loc mai periculos numit „la custuri”, unde se urcă circa 30 de metri
Muchia Tărâța. In: Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1097]
-
îmi pierde chiar viața. Una dintre aceste amintiri se leagă de o altă urcare spre cabana Podragu, pe care am făcut-o cu încă doi prieteni. Am dorit să ajungem la Podragu de pe muchia Gărdomanului, care se învecinează cu muchia Tărâța în stânga. Am găsit o potecă de vânătoare care s-a înfundat la un moment dat, iar în zona golului alpin a trebuit să ne abatem de la muchia crestei în dreapta și să coborâm în valea dintre Girdomanul și Tărâța, deoarece pereții
Muchia Tărâța. In: Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1097]
-
escaladat până ce am ajuns sus pe muchia Tărâței, undeva după punctul „la custuri”. Am ajuns la cabana Podragu după 12 ore, frânți de oboseală dar extrem de mândri că am reușit să facem ce ne-am propus. De la Altar, de pe muchia Tărâța mai există de asemenea o potecă prost marcată care coboară spre cabana Turnuri, am mers și eu pe acolo pe vremuri, eram cu verii mei Nichi și Doru. Poteca merge lin la început și după un timp coboară tot mai
Muchia Tărâța. In: Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1097]
-
că există un obicei, atunci când chemi vreun amărăștean să-ți măture prin curte, să-ți cioplească via sau mai știu io ce altă treabă din asta să-ți facă, nu-i dai doar o bancnotă, să nu i se-ncingă tărâța că l-ai fraierit. Ăla nu știe valoarea banilor. Îi dai mai multe bancnote mici. Ca să aibă impresia că l-ai umplut de bani. Că acea cărămidă de firfirici corespunde cu munca prestată. În cele din urmă, cartea a apărut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
De fapt, problema lui nu era că nu i-am dat bună seara. Problema lui era că n-avea pe moment cu cine să se certe. Și, blocat așa, îngăima: păi, bine, mă, idiotule, io speram să ți se-ncingă tărâța. Nu așa trebuia să reacționezi! Stai, mă, că nu asta era intenția mea! Io muream să mă cert cu careva. La ăștia nevorbiți, nu tu, ci chiar ei sunt propria lor problemă. Vorba ceea: ce caut eu în viața mea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
și film. Prof. univ. dr. Mihai Stoian, șeful Clinicii a III-a Chirurgie a Spitalului „Sf. Spiridon“ din Iași (1998-2005) a trecut la cele veșnice în ziua de 4 septembrie 2008 și a fost înmormântat în cimitirul mănăstirii „Piatra Sfântă“ - Tărâța, Iași. STRAT, LUCIAN (1933-2007) INGINER CONSTRUCTOR și PROFESOR Ca dascăl și om de știință, prof. univ. dr. ing. Lucian Strat și-a consacrat întreaga sa viață profesiunii de slujitor al școlii, cu dăruire și devotament, cu pasiune și meticulozitate. S-
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
E jidovul rătăcitor, strigă unul din suită. Gârbov și obosit, nu vedea pe nimeni și se Încuraja pe sine mestecând un cântec de drum lung. Un cântec suspect. Cântec din România Mare. La Moară la Hârța[-Pârța/ Un’ se macină tărâța]” (Contimporanul, nr. 63, 1925) <endnote id="(903, pp. 181-182)"/>. În adolescență, la Iași fiind, Fundoianu a publicat În revista evreiască Hatikvah traducerea dramei Ahasverus, compusă de olandezul Herman Heijermans (1864-1924) <endnote id="(691, p. 75)"/>. Pentru F. Brunea-Fox, „prietenul blond
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
plimbau și umblau de colo-colo. C. I.: Așa spunea și domnul Dumitru Bazon, președintele AFDPR Iași, că în Insula Mare a Brăilei deținuții au făcut sute de kilometri de diguri ca să aibe acum ce terenuri exploata Triță Făniță sau Culiță Tărâță. G. S.: Și câștigă mulți bani, domnule! Dacă de acolo, din ce se câștigă, dacă ne-ar da 0,01 %, nouă, celor 3000 de foști deținuți politici, care am mai rămas... Dar acum cei de la putere sunt toți o apă
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
jurisdicția Interpolului. }i-ai găsit! Dacă ești cât de cât atent, vei descoperi că, unul câte unul, se reîncolonează la spatele lat al lui Năstase, gata de noi expediții glorioase, întru eterna slavă a pesedismului. Tiptil-tiptil, alde Vanghelie ori Culiță Tărâță reapar pe generic afișând zâmbete largi, de proaspăt revirginizați de către aspiratorul de pete numit PNA. Or, dacă oamenii sunt curați ca lacrima, de ce să nu-i repunem pe moile perne catifelate de unde i-am coborât până să treacă uraganul campaniei
Nu da șagă dă tunuri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12552_a_13877]
-
de atletism. Corina Gh. Tifrea, componența a lotului universitar de atletism. Liodor I. Pescaru, component al lotului universitar de atletism. Ion C. Zamfirache, component al lotului universitar de atletism. Gheorghe C. Buruiana, component al lotului universitar de atletism. Elenă E. Tărîța, componența a lotului universitar de atletism. Steluța N. Vintilă, componența a lotului universitar de atletism. Ibolya Gh. Korodi, componența a lotului universitar de atletism. Stela P. Manea, componența a lotului universitar de atletism. Ioan I. Pop, component al lotului universitar
DECRET nr. 44 din 2 martie 1982 privind conferirea de distincţii ale Republicii Socialiste România unor Sportivi şi antrenori din domeniul educaţiei fizice şi Sportului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152186_a_153515]
-
județul Mureș, România, cu domiciliul actual în Germania, 78604 Rietheim-Weilheim, Eisenbahnstr. 19, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Reghin, Str. Pomilor nr. 11, bl. 11, sc. 2, ap. 56, județul Mureș. 129. Schuster Ladislau, fiul lui Albu Ladislau și Tărîță Ileana, născut la 14 februarie 1967 în localitatea Mediaș, județul Sibiu, România, cu domiciliul actual în Germania, 51643 Gummersbach, Gimbornerstr. 60 A, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Mediaș, str. 1 Decembrie nr. 39, ap. 15, județul Sibiu. 130
HOTĂRÂRE nr. 1.288 din 4 noiembrie 2003 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153950_a_155279]
-
șef tura T, SNTFM "CFR Mărfi" Depoul Pașcani - Iași; 42. domnului Sofron L Radu-Virgil, Șef stație I, SNTFC "CFR Călători" Stația CF Cluj Napoca; 43. doamnei Stanescu Eugenia, Contabil A, Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România; 44. doamnei Tărîță Ghe.Elena, Operator III, SNTFC "CFR Călători, Aparatul central al Regionalei de transport feroviar de călători Constanța; 45. doamnei Toader C.Veronica, Tehnician specialist, SNTFC "CFR Călători" Stația Brașov; 46. domnului Toth Ghe.Vasile, Revizor regional SC, SNTFC "CFR Călători
DECRET nr. 1.103 din 10 decembrie 2004 privind conferirea unor decoraţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163596_a_164925]
-
născut la data de 16 octombrie 1955 în localitatea Okteabriskoe, raionul Șortandinsk, Kazahstan, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Cricova, str. Dimitrie Cantemir nr. 1. (14.639/2003) 27. Buciumaș Igor, fiul lui Vasile și Iulia (fiica lui Tărîță Ilie și Leomida, născută în anul 1911 în localitatea Geamăna), născut la data de 9 iulie 1974 în localitatea Zîmbreni, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Cuza Vodă nr. 21, bl. 1, ap.
ORDIN nr. 1.134/C din 7 aprilie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210163_a_211492]
-
localitatea Trușeni) și Victoria, născut la data de 6 octombrie 1965 în localitatea Trușeni, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Trușeni, str. Dacia nr. 7, județul Chișinău. (3.505/2003) 37. Bulai Luminița, fiica lui Tărîță Feodor și Emilia (fiica lui Mascaliuc Ion, născut la 2.04.1927 în localitatea Glodeni, și Maria), născută la data de 22 iunie 1972 în localitatea Hîjdieni, județul Glodeni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Hîjdieni, raionul
ORDIN nr. 648/C din 24 februarie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/208410_a_209739]
-
Munteanu Alexandru, născut la 23.03.1932 în localitatea Mîndrești, raionul Telenești), născut la data de 3 august 1984 în localitatea Mîndrești, județul Telenești, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Mîndrești, raionul Telenești. (4.254/2008) 207. Tărîță Elena, fiica lui Tudor și Nadejda (fiica lui Efrem Iosif, născut la 18.10.1910 în localitatea Geamăna), născută la data de 11 aprilie 1978 în localitatea Geamăna, raionul Anenii Noi, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea
ORDIN nr. 2.196 din 6 august 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/214353_a_215682]
-
moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Durlești, str. D. Cantemir nr. 35, localitatea Chișinău. (11.128/2003) Copii minori: Tanas Anatol, născut la data de 16.12.1998, și Tanas Andreea, născută la data de 1.03.2007. 115. Tărîță Elena, fiica lui Vasile (născut la 28.06.1931 în localitatea Gura Galbenei, raionul Cimișlia) și Agripina, născută la data de 2 octombrie 1980 în localitatea Gura Galbenei, raionul Cimișlia, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Gura
ORDIN nr. 1.783/C din 1 iulie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213406_a_214735]
-
Pripiceni Răzeși) și Maria, născut la data de 24 ianuarie 1955 în localitatea Gordinești, județul Rezina, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, bd. Cuza Vodă nr. 18, ap. 92. (2.106/2003) 155. Pascaru Larisa, fiica lui Tărîță Vladimir (născut la data de 27.04.1933 în localitatea Hîjdieni, raionul Glodeni) și Tărîță Lidia, născută la data de 13 iulie 1961 în localitatea Hîjdieni, raionul Glodeni, județul Ungheni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Bălți
ORDIN nr. 2.491/C din 26 septembrie 2008 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203394_a_204723]
-
Rezina, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, bd. Cuza Vodă nr. 18, ap. 92. (2.106/2003) 155. Pascaru Larisa, fiica lui Tărîță Vladimir (născut la data de 27.04.1933 în localitatea Hîjdieni, raionul Glodeni) și Tărîță Lidia, născută la data de 13 iulie 1961 în localitatea Hîjdieni, raionul Glodeni, județul Ungheni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Bălți, str. Decebal nr. 172, ap. 72. (1.324/2003) 156. Petrov Oleg, fiul lui Ștefan
ORDIN nr. 2.491/C din 26 septembrie 2008 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203394_a_204723]
-
Surdu-Soreanu Raul-Victor - Grupul parlamentar al PSD+PC 7. Domnul deputat Antochi Gheorghe - Grupul parlamentar al PSD+PC 8. Domnul deputat Steriu Valeriu-Andrei - Grupul parlamentar al PSD+PC 9. Domnul deputat Mocanu Vasile - Grupul parlamentar al PSD+PC 10. Domnul deputat Tărâță Culiță - Grupul parlamentar al PSD+PC 11. Domnul deputat Banu Mihai - Grupul parlamentar al PNL 12. Domnul deputat Tăbugan Ion - Grupul parlamentar al PNL 13. Domnul deputat Horj Pavel - Grupul parlamentar al PNL 14. Domnul deputat Beres Ștefan-Vasile - Grupul parlamentar
HOTĂRÂRE nr. 31 din 24 iunie 2009 pentru înfiinţarea unei comisii parlamentare de anchetă privind situaţia sistemelor de irigaţii, precum şi a altor sectoare de îmbunătăţiri funciare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212833_a_214162]
-
lui Xenia, născută la 25.06.1924 în localitatea Pitușca, raionul Călărași), născut la data de 8 martie 1971 în localitatea Pitușca, raionul Călărași, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Pitușca, raionul Călărași. (3.065/2008) 254. Tărîță Olga, fiica lui Tudor și Nadejda (fiica lui Efrem Iosif, născut la 18.10.1910 în localitatea Geamăna, județul Chișinău), născută la data de 21 februarie 1983 în localitatea Geamăna, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova
ORDIN nr. 1.782/C din 1 iulie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213585_a_214914]
-
-intravilan, Suprafață teren = 510 mp, Parter + etaj, Suprafață construită = 210 mp, Suprafață desfășurată = 420 mp, N - Tăbăcaru Valeria, S - Barcan Maria, E - drum sătesc Băsăști, V - Parfeni Adela"; - la poziția nr. 83, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Cămin cultural Tărâța", iar coloana 3 va avea următorul cuprins: "Pârjol/Tărâța, Teren aferent - intravilan, Suprafață teren = 763 mp, Parter, Suprafață construită = 294 mp, N - Racheru Maria, S - stație E-ON, E - stație E-ON, V - DJ156A"; - la poziția nr. 84, coloana 2
HOTĂRÂRE nr. 302 din 11 aprilie 2012 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 1.347/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Bacău, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Bacău. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/240991_a_242320]