338 matches
-
și comuna Teiu din circumscripția Judecătoriei Costești, județul Argeș, trec în circumscripția Judecătoriei Topoloveni, județul Argeș. Județul Bacău Comunele Dealu Morii, Gaiceana, Glavanesti, Motoseni, Podu Turcului, Stanisesti și Vultureni din circumscripția fostei Judecătorii Parincea și comunele Huruiesti, Oncesti, Rachitoasa și Tătărăști din circumscripția Judecătoriei Bacău, județul Bacău, trec în circumscripția Judecătoriei Podu Turcului. Comunele Horgesti, Parincea, Pancesti, Tamasi și Ungureni din circumscripția fostei Judecătorii Parincea, județul Bacău, trec în circumscripția Judecătoriei Bacău, județul Bacău. Comună Balcani din circumscripția Judecătoriei Buhusi, județul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/121084_a_122413]
-
Parava, Drăgușani, Rădoaia, Teiuș Comuna Pâncești Sate: Pâncești, Chilia Benei, Dieneț, Fulgeriș, Fundu Văii, Motoc, Petrești, Soci Comuna Răcăciuni Sate: Răcăciuni, Ciucani, Fundu Răcăciuni, Gheorghe Doja, Gâșteni, Răstoaca Comuna Sascut Sate: Sascut, Berești, Contești, Pâncești Sascut-Sat, Schineni, Valea Nacului Comuna Tătărăști Sate: Tătărăști, Cornii de Jos, Cornii de Sus, Drăgești, Gherdana, Giurgeni, Ungureni Comuna Urechești Sate: Urechești, Cornățel, Lunca Dochiei, Satu Nou, Slobozia Comuna Valea Seacă Sate: Valea Seacă, Cucova B. Colegii uninominale pentru alegerea Senatului Colegiul uninominal pentru alegerea Senatului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Rădoaia, Teiuș Comuna Pâncești Sate: Pâncești, Chilia Benei, Dieneț, Fulgeriș, Fundu Văii, Motoc, Petrești, Soci Comuna Răcăciuni Sate: Răcăciuni, Ciucani, Fundu Răcăciuni, Gheorghe Doja, Gâșteni, Răstoaca Comuna Sascut Sate: Sascut, Berești, Contești, Pâncești Sascut-Sat, Schineni, Valea Nacului Comuna Tătărăști Sate: Tătărăști, Cornii de Jos, Cornii de Sus, Drăgești, Gherdana, Giurgeni, Ungureni Comuna Urechești Sate: Urechești, Cornățel, Lunca Dochiei, Satu Nou, Slobozia Comuna Valea Seacă Sate: Valea Seacă, Cucova B. Colegii uninominale pentru alegerea Senatului Colegiul uninominal pentru alegerea Senatului nr. 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Buceș-Vulcan, Dupăpiatră, Grohoțele, Mihăileni, Stănija, Tarnița Comuna Bucureșci Sate: Bucureșci, Curechiu, Merișor, Rovina, Șesuri Comuna Bulzeștii de Sus Sate: Bulzeștii de Sus, Bulzeștii de Jos, Giurgești, Grohot, Păulești, Rusești, Stănculești, Ticera, Tomnatec Comuna Burjuc Sate: Burjuc, Brădățel, Glodghilești, Petrești, Tisa, Tătărăști Comuna Crișcior Sate: Crișcior, Barza, Valea Arsului, Zdrapți Comuna Dobra Sate: Dobra, Abucea, Bujoru, Făgețel, Lăpușnic, Mihăiești, PanC, Panc-Săliște, Roșcani, Rădulești, Stretea, Stâncești, Stâncești-Ohaba Comuna Gurasada Sate: Gurasada, Boiu de Jos, Boiu de Sus, Câmpuri de Sus, Câmpuri-Surduc, Cărmăzănești, Dănulești
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Nina, cu domiciliul actual în Austria, 1190 Viena, Glatzg. 9/19, cu ultimul domiciliu din România, București, Str. Marinărilor nr. 23-25, bl. 5/ll, sc. B, ap. 27, sectorul 1. 14. Furtună Rodica, născută la 22 mai 1956 în localitatea Tătărăști, județul Bacău, România, fiica lui Crimu Vasile și Ioana, cu domiciliul actual în Austria, 2551 Enzesfeld Lindabrunn, Industrieg. 748, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Soveja, județul Vrancea. 15. Furtună Vasile, născut la 9 martie 1952 în Bacău, județul Bacău
EUR-Lex () [Corola-website/Law/119351_a_120680]
-
le ducă acasă la copii. Într-o zi vine tata acasă cu o veste bună. Ne spune că a doua zi va pleca de dimineață la obor de unde, cu un tătar care avea căruță, se va duce prin câteva sate tătărăști din Dobrogea, unde va cumpăra zece tone de fasole. Tata era poliglot, pe lângă limbile balcanice vorbea engleza, franceza, germana, rusa și turca. Ne spune că a primit bani de la un angrosist grec (Frangopol) din Constanța ca să cumpere zece tone de
Editura Destine Literare by George Sarry () [Corola-journal/Journalistic/85_a_468]
-
satul de reședință al comunei cu același nume din județul Hunedoara, Transilvania, România. Comună Burjuc găzduiește 2 biserici de lemn în satul Tisa și Glodghilesti. Este străbătut de răul Mureș. Ocupația populației este apicultură și agricultură în special. În satele Tătărăști, Burjuc și Tisa se păstrează cu sfințenie toate obiceiurile. Burjucul este un sat așezat într-o zonă cu dealuri unde este străbătut de răul Mureș. Satul se află așezat la aproximativ 40 km de municipiul Deva, în județul Hunedoara.
Burjuc, Hunedoara () [Corola-website/Science/300541_a_301870]
-
poate trage concluzia că primele case și gospodării din partea de nord a comunei sunt ulterioare anului 1602, când domnul Țării Românești - Radu Vodă, are o strălucită biruință în bătălia de la Ogrețin - Teișani, din 13-14 septembrie 1602, împotriva oștilor moldo - polono - tătărăști conduse de Simion Movilă și de hanul tătar Ghirai. Referitor la această bătălie, se arată că o puternică armată moldo-polono-tătară pătrunde în țară la începutul lui septembrie 1602. Pe 13 septembrie ajunge în Ogrețin, unde este întâmpinată de armata munteană
Comuna Ștefești, Prahova () [Corola-website/Science/301738_a_303067]
-
vara, tot acolo era cândva derdelușul copiilor, iarna, numit " La Păducel" sau Valea Păducelului. "Pârâul Calmatuiu izvorăște din câmpia înaltă a Boianului, adună câțiva afluenți intermitenți, captează Urluiul, apoi se varsă în Lacul Suhaia." Stepa - Pajiști stepice Stejarul brumăriu Arțarul tătărăsc Pagina FACEBOOK:https://www.facebook.com/groups/calmatuiudesus/ Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Călmățuiu de Sus se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94
Comuna Călmățuiu de Sus, Teleorman () [Corola-website/Science/301790_a_303119]
-
Tătărești este o localitate-centru de comună în raionul Strășeni, Republica Moldova. La Tătărăști este biserică de lemn în numele Sfinților Apostoli Mihail și Gavril. Denumirea satului În lucrarea lui Eremia „Nume de localități" găsim următoarea explicație: „Tătărești se trage de la un nume de familie Tătaru cu sufixul- ‚ești". În lucrarea lui Gh. Bezviconi"Fapte
Tătărești, Strășeni () [Corola-website/Science/305881_a_307210]
-
1491, atunci când domnitorul Moldovei Ștefan cel Mare face mai multe cumpărături în jurul orașului Vaslui, printre care și "...un sat pre Bârlad, din sus de Vaslui, anume Mărișeanii unde au fost Mareș-judele" pe care l-a cumpărat cu "200 de zloți tătărăști". Pe 4 aprilie 1617, satul era nelocuit fapt atestat cu ocazia daniei făcute de domnitorul Radu Mihnea Marelui Armaș Pârvan. Satul va rămâne numai ca toponim până la sfârșitul secolului al XVIII-lea când va fi repopulat (parțial) cu ucraineni (ruteni
Mărășeni, Vaslui () [Corola-website/Science/301892_a_303221]
-
, întâlnit și sub formele Tatar-Bunar și Tătărăști (în , în , în , transliterat i) este orașul raional de reședință al raionului Tatarbunar din regiunea Odesa, Ucraina. În afara localității principale, nu cuprinde și alte sate. Este situat la o distanță de 165 km sud-vest de orașul Odesa și la 33
Tatarbunar () [Corola-website/Science/309330_a_310659]
-
în granițele Basarabiei, incluzând și localitatea Tatarbunar. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, sătul Tatar-Bunar a făcut parte din componența României, ca localitate de reședință a Plasei Tatar-Bunar a județului Cetatea Albă. Ulterior, prin reorganizarea județului, sătul Tătărăști (nouă denumire a localității) a fost inclus în plasă Sărată, pierzându-și rolul de reședință de plasă. În perioada interbelică, au funcționat aici un azil de bătrâni și o societate pentru ajutorul săracilor . Pe atunci, majoritatea populației era formată din
Tatarbunar () [Corola-website/Science/309330_a_310659]
-
case, nici vreun izvod din care să se poată afla cu siguranță de cine a fost zidită. N-au mai rămas în picioare decât ziduri de pământ; bănuiesc că au fost ridicate odinioară de către locuitorii țării pentru a stăvili năvălirile tătărăști”. Reformele administrative introduse în secolul al XVII-lea de Constantin Mavrocordat a împărțit ținuturile în ocoale, numind în fruntea lor un pârcălab și un ispravnic. Pârcălabul avea atribuții administrative și fiscale, în timp ce ispravnicii aveau atribuții judecătorești și polițienești. Numărul ocoalelor
Ținutul Tutova () [Corola-website/Science/335469_a_336798]
-
supusă patriarhului din Constantinopol, să fie desființată. În perioada sa de maximă expansiune, eparhia Mitropoliei Proilaviei era mare. Sub administrația și autoritatea sa se aflau toate regiunile supuse turcilor de pe țărmul stâng al Dunării: ocolul Brăilei, Basarabia sudică sau Bugeacul tătărăsc, în care intrau Renii (sau Tomarova) Ismailul, Leova, Cetatea Albă, Tighina (sau Benderul), Căușanii cu toate satele din împrejurimi, malurile drept și stâng ale Nistrului cu regiunea dintre Nistru și Bug (care pe atunci se numea „Ucraina Hanului” sau Edisan
Mitropolia Proilaviei () [Corola-website/Science/328105_a_329434]
-
vest, comunele Miroși și Căldăraru, având ca limită linia fierată Roșiori-Costești. Ca forme de relief predomină câmpia ( câmpia Găvanu-Burdea) și dealurile Bucovului și Teleormanului. În partea de est se află dealurile Teleormanului, care vin dinspre Costești și se pierd dincolo de Tătărăști, atingând în unele locuri 200 m. înălțime.; la nord, dealurile Bucovului șiPiscului; la vest- dealurile Strâmbei și în interior dealurile Barbeșului și Purcarului. Câmpiile mai importante sunt: Coșcovele, Izvoarele, Strâmba și Tudoria. Dintre ape, râul cel mai apropiat de sat
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
s-a aflat localitatea Râca până la 1830, se găsește la vest de sat, pornind din Câmpia Burzii și trecând prin comuna Siliștea-Gumești. Râul Bucov izvorăște din Humele și trece prin sat despărțind satul Bucov de Râca, vărsându-se în dreptul satului Tătărăști în râul Teleorman. Mai menționăm Barbeșul care pleacă din dreptul morii și se varsă în pârâul Bucov și Purcarul care străbate Râca, despărțind-o în două: Râca -Veche și Râca -Nouă și se varsă tot în Bucov.Aceste ultime două
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
care și el la rândul lui prevăzuse în testament să o lase ca danie Mânăstirii Pasărea după moartea lui. La 1840 hotarele moșiei erau următoarele: La răsărit moșia Izvorul a lui Tache Budișteanu și moșila lui Aga Costache Bellu din Tătărăști. La apus moșia Ciocești și Băbeni- Negoiu, moșnenească. La miazăzi se învecinează cu moșia Râculeasa a răposatului medelnicer 1 Tudorache Serdarul și cu moșia Chelească moșnenească. La miază noapte din Valea Bucovului până în Valea Burdea cu moșia Strâmbeni, moșnenească. Moșia
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
nr.8339 din 15 aprilie 1894.> cu următorul conținut: <În ziua de 18 august, anul 1894, susnumitul inginer hotarnic citează un număr de 21 de autorități administrative pentru a se stabili vecinii moșiei. Au fost citați: Ștefan Bellu pentru moșia Tătărăști, Nicolae Butculescu pentru moșia Mândra, Elena Maco, născută Bălăceanu ( urmașă a familiei lui Constantin Aga Bălăceanu) pentru moșia Miroși: colonel Petru Maco pentru a da autorizație susnumitei soții, Ioan Chitu pentru moșia ce se hotărăște acum, obșea moștenilor Diaconești ce
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
Adunați, comuna Strâmbeni pentru moșia lor, Adunați ( nn. cătunul Adunați este comuna Căldăraru?), obștea locuitorilor din comuna Bucov-Adunați pentru terenurile cu care au fost împroprietăriți la 1864 din moșia Râca-Pasărea, obștea locuitorilor din cătunul Purcărești, comuna Popești-Palanga, împroprietăriți pe moșia Tătărăști a lui Ștefan Bellu, obștea locuitorilor din cătunele Betegi și Ciucilești, împroprietăriți la 1864 pe moșia Burdea-Căldăraru, obștea locuitorilor cu terenuri cumpărate de stat din aceeași moșie, obștea locuitorilor din cătunul Căldăraru, comuna Strâmbeni, împroprietăriți pe moșia Burdea-Căldăraru, Primarul comunei
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
moștenilor Diaconești ce se trag din Râculești, primarul comunei Buco-Adunați ca reprezentant legal al obștei locuitorilor împroprietăriți la 1864 pe moșia Râca-Pasărea, proprietatea domnului Ioan Chițu, primarul comunei Popești-Palanga ca reprezentant legal al obștei locuitorilor împroprietăriți la 1864 pe moșia Tătărăști, primarul comunei Bucov-Adunați reprezentant legal al obștei locuitorilor pentru Strâmbeni, reprezentant legal al obștei locuitorilor ce au terenuri cumpărate din moșia statului Burdea-Căldăraru. În ziua de 18 august, anul 1894 definită de subsemnatul prin citațiuni și publicată și prin Monitorul
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
de acolo..., si Toader Cârlan ot Dumbrăvița, precum iau vîndutu Beribace a lui ocina partea lui din satu Hărcestii și din vii din satul Hărceștii și cu pomîntul de acolo, și din moară din Ichil drept 80 și 8 taleri tătărăști; precum arată mărturie de la acei oameni buni. Noi însăși iam întărit ca să aibă el a stăpini acea ocina, ace parte care este mai sus scrisă și nimeni altul să nu să amestece piste aciastă carte a domniei mele." La începutul
Condrătești, Ungheni () [Corola-website/Science/305251_a_306580]
-
mincinoase, sunt iscodiri răutăcioase. Eu nu voiesc să disprețuiesc bunătatea pe care mi-ai arătat-o, dar nu pot să mă lepăd de Hristos "lumină lumii"", l-au maniat pe eparh ce a considerat asta drept o insultă la credință tătărască. De aceea a poruncit că Ioan să fie supus unor munci groaznice. Însă caznele la care a fost supus Ioan i-au întărit întreaga ființă, a dobândit "cunună" vieții veșnice. Pentru aceasta i s-a luminat față de o lumină strălucitoare
Sfântul Ioan cel Nou () [Corola-website/Science/316581_a_317910]
-
III-lea "Gură Strâmba", prin care Polonia a fost împărțită între fii acestuia, a desemnat Sandomierzul că și capitala a unuia dintre principatele rezultate, Ducatul Sandomierzului. În cursul secolului al XIII-lea orașul a suferit cumplite stricăciuni în urmă raidurilor tătărăști din 1241, 1259 și 1287. Clădirile de lemn ale orașului au fost complet distruse, orașul fiind ocupat de tătari în anul 1260. Ca urmare, în 1286 Leszek al II-lea cel Negru, Mare Duce al Poloniei, a refondat efectiv orașul
Sandomierz () [Corola-website/Science/297842_a_299171]
-
documentară a satului provine din 1 martie 1493 când Ștefan cel Mare dăruiește unui credincios slujbaș al său, Ion aprodul, ""...satul Scanțirești pe Bârlad"" pe care-l cumpărase de la "Ivul Mândrea și nepoții săi" cu suma de "100 de zloți tătărăști". Nu peste mult timp Ion aprodul moare așa că, neavând copii, frații săi Lupul și Marușca se prezintă din nou în fața judecății domnitorului pentru succesiune. În secolul XVI satul a dispărut ca așezare umană, dar a rămas ca toponim ce desemna
Cănțălărești, Vaslui () [Corola-website/Science/301870_a_303199]