422 matches
-
întemeiat alte colonii (porturi), ele nu apar în actele Genovei și Veneției. Pe de altă parte, de la centrele comerțului genovez de la Marea Neagră, Caffa, Cetatea Albă, Chilia, se deschid căi pe uscat pentru negustori, dintre care cel mai important era drumul tătăresc, de la gura Nistrului până la Liov, înlocuit la sfârșitul secolului al XIV-lea, de "drumul moldovenesc", Cetatea Albă-Suceava-Liov. Prima mențiune a drumului comercial respectiv datează din 1382, după întemeierea statului. Moldova avea tratate cu Polonia prin care se asigura comerțul internațional
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
comerț erau stabiliți la marginea lumii românești și aveau legături economice cu aceasta prin produsele vehiculate de ei. O înrâurire a comerțului practicat de negustorii italieni nu poate fi subestimată și se dovedește prin mai multe fapte: moneda italiană, zloții tătărești, galbenii de Caffa, apoi prin pătrunderea unor cuvinte (termeni) ca piață, soartă, "venetic"-străin, parvenit , la origine. Un alt aspect: au făcut românii negoț cu venețienii și genovezii, încă din secolul al XIII-lea, înainte de întemeierea statelor? Răspunsul nu poate
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în conflictul dintre regele sârb Ștefan Uroș și țarul bulgar Șișman (cuman), în 1291, în favoarea bulgarilor. Și în felul acesta, practic, el pune stăpânire pe teritoriul românesc de la sud de Carpați, inclusiv pe Banatul ungar de Severin. Coincidența acestei prezențe tătărești neîndoielnice în regiunile de la sud de Carpați, unde se va închega tocmai în acești ani statul Țara Românească, cu data pe care a vehiculat-o tradiția despre "descălecătoare" (întemeiere), 1290, și cu evenimentele de la nord de Carpați (Ungaria) este tulburătoare
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
într-un dezastru: astfel, într-un defileu îngust, cuprins între stânci împădurite, la o posadă (trecere), "ostași cu lungi căciuli țuguiate, sarici întoarse pe dos și opinci prăvăleau bolovani sau trimiteau o ploaie de săgeți, după cel mai bun sistem tătăresc, pentru ca apoi să lovească cu măciucile. Singura cale de retragere era tăiată cu garduri de mărăcini. Se produce o învălmășeală grozavă acolo: multe capete sunt zdrobite, cavalerii se împrăștie în toate părțile, vicecancelarul este ucis și pecetea regală se pierde
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
noiembrie 1330): "a fost o mare luptă a tuturor românilor" (Iorga), deși pe două fronturi deosebite, ungurii amintesc și ajutorul unor "tătari". De fapt, ei sunt români de la est de Carpați, din viitoarea țară, Moldova, asupra căreia se întindea "țara tătărească", aflată mai mult sau mai puțin sub autoritatea hanului, fără ca tătarii să fi locuit într-însa, precum anterior pecenegii și cumanii. Consecințele luptei din 1330 au fost imediate și durabile: noul stat conturat între Carpați și Dunăre a rezistat marii
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
reprezinte forma ungurească a unui Vlaha avem în față, conform informațiilor, două figuri istorice de voievozi, din secolul al XIII-lea, este mărturia neîndoielnică a unui contemporan, document vrednic de încredere. Ducele vlah, întâlnit de misionarul franciscan pe drumul hanului tătăresc, venise pentru a lua (primi) iarlâcul de confirmare și a plăti tributul stabilit de stăpânitorii turanici. Prin urmare, cine era acest voievod din marginea stepei, care s-a închinat împreună cu voievozii ruteni hanului tătăresc? Poate fi un voievod al "valahilor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de misionarul franciscan pe drumul hanului tătăresc, venise pentru a lua (primi) iarlâcul de confirmare și a plăti tributul stabilit de stăpânitorii turanici. Prin urmare, cine era acest voievod din marginea stepei, care s-a închinat împreună cu voievozii ruteni hanului tătăresc? Poate fi un voievod al "valahilor" (românillor) din sudul Poloniei (Galiția), la nord de Carpați, dar și un voievod din partea de nord a viitoarei Moldove. Mici formațiuni existau aici încă din secolele XII-XIII, dar numele lor nu-l cunoaștem. Nimic
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
copii, În frunte cu Ștefăniță, s-a ascuns la pândă Într-o pădurice. Cealaltă, În frunte cu Mitruț, s-a ascuns după un deal, pe unde năvăleau de obicei tătarii cei adevărați. Apoi s-a arătat Mitruț, ca un han tătăresc ce se prefăcea că este , iscodind cu ochii Împrejurimile stejarului. La un chiot al lui, copiii s-au aruncat năvală, umpând valea de veselia strigătelor. A ieșit și ceata lui Ștefăniță din pădure, și săgețile de trestie vâjâiau ușurel, Întrecându
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
oameni de oaste. Cu toate impulsiunile, făgăduințele și pregătirile lui Bela IV, campania ce o avea de gând în contra Romîno-Bulgariei, trăgănată de la-nceput chiar, rămase neîmplinită cu totul, pentru că pe de o parte-l amenința despre Rusia o puternică invaziune tătărească, pe de alta, dând voie cumanilor să imigreze, pentru a-i avea aliați contra mongolilor, lucrul acesta era împreunat cu mulțime de greutăți și de neajunsuri. C-un cuvânt, Bulgaria și Macedonia nu s-au mai cucerit pentru catolicism, nici
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
adecă acelei mănăstiri dreptul esclusiv al pescuirii în râul Tismana și al pășunării între satul Tagora și munte. În hrisovul dat pentru aceasta Mircea [î]și zice lui-și: "Mare voievod și autocrat preste toată țara ungro vlahică, transcarpatină și tătărească, duce de Amlaș și Făgăraș, domn al Banatului de Severin, singur despuitor peste ambii țărmi ai întregei Dunări până la marea cea mare și preste orasul Silistria". Daca răposă egumenul Nicodim, stătu în locu-i proistos mănăstirii ieromonahul Agathon. Mircea iar se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
evenimentelor narate, nu predispun la entuziasm. Ceremonia înscăunării fanariotului (remanierea divanului domnesc, slujba de la Mitropolie și ospățul tradițional) ori, dimpotrivă, sosirea firmanului de mazilire a domnului alcătuiesc laturile unui ritual ce exclude orice element de surpriză. Tarele vremii - războaie, năvăliri tătărești, biruri abolite prin anatema Bisericii, dar reînființate sub alt nume (văcăritului i se substituie, în domnia lui Ioan Teodor Callimachi, fumăritul), se înscriu ca într-o ordine naturală alături de alte calamități - epidemii, invazia lăcustelor, seceta. Arătarea pe cer a unei
LETOPISEŢUL ANONIM AL MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287785_a_289114]
-
numărul anilor de domnie atribuiți câtorva dintre voievozi). Partea a doua, ce se deschide cu un titlu aparte, Țarii Moldovei, de la Alexandru cel Bun până la anul 1457, oferă știri mai detaliate în special despre urmașii acestuia, rivalitățile dintre ei, incursiunile tătărești, desigur pe baza unor însemnări preexistente. Partea a treia, cea mai amplă, a fost alcătuită în mai multe etape, pe măsura desfășurării principalelor evenimente, de la urcarea pe tron a lui Ștefan cel Mare, în anul 1457, „luna aprilie 12, marțea
LETOPISEŢUL DE LA BISTRIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287788_a_289117]
-
SĂLĂJAN, Vasile (27.I.1947, Tătărești, j. Satu Mare), prozator. Este fiul Amaliei (n. Tămaș) și al lui Traian Silaghi, țărani. Învață întâi în satul natal și din 1954 urmează liceul la Abrud. Între 1965 și 1970 frecventează Facultatea de Filologie la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj. În
SALAJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289441_a_290770]
-
al țării, după ce Zodia Cancerului îi prezentase ticăloșirea. E vorba de lunga domnie a lui Ștefan cel Mare, când acesta izbutește să pună rânduială în toate, să asigure înflorirea ținuturilor pe care le stăpânește și să le apere împotriva invaziilor tătărești și turcești. Frații Jderi ar fi aparent un roman de aventuri, asemănător Celor trei mușchetari de Al. Dumas, unde feciorii boierului Manole Păr Negru primesc rolurile unor Athos, Porthos, Aramis și D’Artagnan, ba chiar anumite trăsături ale eroilor lui
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
grele țesute cu „sârmă”, cumașurile, concurente ale postavurilor italienești cunoscute sub numele de drappi d’ori, catifelele, atlazul, barhetul, taftaua, serasirul, un soi de mătase cu urzeală din fir de aur. Confirmate și de cercetările arheologice, aceste „mărfuri de pe mare”, „tătărești” sau „turcești”, țesute la Alep, la Brusa sau la Damasc și pline de motive vegetale, încep să sosească în spațiul românesc cam din prima jumătate a secolului al XVI-lea și acoperă cele două veacuri ce urmează, când dominația economică
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fi singura soluție, dar și căile de scăpare erau împânzite de soldații năvălitori. Și rezultatele erau aceleași, pentru că evitarea năvălitorilor nu era sigură 565. Un călător străin remarca ineficiența adăpostirii în locuri întărite: „la ivirea neașteptată a acestei furtuni [năvala tătărească de la sfârșitul anului 1727] doamna și toate jupânesele din țară s-au pus la adăpost în cetatea Hotin [...]. Orășenii s-au retras în anumite mănăstiri înconjurate de ziduri puternice, unde au de gând să se apere cât vor putea mai
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
turci, la asediul Vienei), de cete de briganzi de frontieră, mereu active și destul de compozite din punct de vedere etnic, de militarii demobilizați dintr-o armată poloneză care despresurase capitala Austriei. „Poghiiazurile” - fie de leși, fie de cazaci - și cetele tătărești atacau în valuri. Polonezii par să fi fost preponderenți. Ei „umblau de strica în țară”, nu se sfiau să atace chiar ceairul domnesc și să fure caii. Nobilii leși de margine sau boierii moldoveni se aflau uneori în fruntea cetelor
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pastă foarte subțire, cretoasă, un Balcic patriarhal, cu migdali, smochini, duzi, piersici, sarcofage preistorice, fântâni, turci cu măgari, cadâne șezând pe pietre ori ducându-se să ia apă în vase de aramă. O remarcabilă pânză e cea înfățișată în Cimitir tătăresc, cu râpe văroase și cu pietre sure, printre care umblă asini cu urechile pleoștite, unde „Țigăncușe cu basma și în șalvari / Vișinii, portocalii, de-un roșu mat, / Joacă-n pântec pe un viers tărăgănat / Și aleargă și se bat pentru
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
diametru; era cam zburdalnic, deși trupul lui nu părea să-și fi revenit încă din poziția aceea incomodă ocupată pînă mai adineaori în placenta maternă, placentă în care fătul de balenă zace de la coadă la cap, îndoit ca un arc tătăresc, gata de saltul final. Aripile-i laterale, foarte gingașe, precum și ramificațiile cozii, încă mai păstrau aspectul mototolit și zbîrcit, pe care-l au urechile unui prunc proaspăt sosit pe lumea asta. Ă Sania sau la! strigă Queequeg, privind peste copastie
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
zâmbitoare; chiar dacă ar fi trebuit să se supere, nu l-am auzit niciodată repezind pe cineva. Fusese student în anul II la Medicina din București. De fel era din Mahmudia, Tulcea, și spunea glumind că mama sa avea ceva sânge tătăresc în vine, cum sunt amestecate neamurile pe la ei2. Gheorghe Calciu s-a născut pe 23 noiembrie 1925 în Mahmudia, județul Tulcea. Arestat ca student la Medicină, a fost condamnat în lotul Frățiilor de Cruce București, în toamna lui 1949, și
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
dă inventarul alfabetic al subiectelor narative ale jurnalului oral românesc, indexul tipologic și de motive și antologia de texte. A cules folclor din douăzeci de localități cu populație turco-tătară din Dobrogea, alcătuind și o arhivă fonogramică a graiurilor turcesc și tătăresc din România. În studiul Românii și otomanii în folclorul românesc, publicat în 1998, după un capitol de considerații istoriografice, examinează, în două ample secțiuni, relațiile românilor cu preotomanii și cu otomanii, reflectate în cântecele bătrânești și în proza populară. În
CALIN-BODEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286038_a_287367]
-
U. e un bun povestitor, sfătos și molcom, înclinat mereu spre sentințe și moralizări, de obicei în spirit creștin. Unele descrieri sunt vii, respiră autenticitate, în vreme ce în notațiile portretistice (Mavrocordat, Carol al XII-lea, patriarhul Ierusalimului Hrisant Notara, Brâncoveanu, hanul tătăresc) surprind nu atât trăsăturile fizice, cât cele morale. Letopisețul e întocmit într-o limbă destul de fluentă, cu vădite reminiscențe din textele biblice, cu care A.U. era familiarizat. SCRIERI: A doua domnie a lui Neculai Alecsandru Mavrocordat V. V. în Moldova
AXINTE URICARIUL (c. 1670. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285510_a_286839]
-
Medgidia. După distrugerea acesteia de către armata rusă, în anul 1829, hanul tătar și-a mutat reședința la Ceatal-Orman, dar și aceasta este distrusă în cursul războiului ruso-româno-turc din anii 1877-187838. După încheierea războiului Crimeii, "un număr de 2 225 familii tătărești veniră să colonizeze Dobrogea, căreia îi deteră numele de "țara tătarilor""39. În aceste condiții, "numărul populațiunii tătărești era în 1860 de 60 000 de suflete"40. Tătarii s-au așezat în bazinul râului Casimcea, până la capul Midia și pe
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
dar și aceasta este distrusă în cursul războiului ruso-româno-turc din anii 1877-187838. După încheierea războiului Crimeii, "un număr de 2 225 familii tătărești veniră să colonizeze Dobrogea, căreia îi deteră numele de "țara tătarilor""39. În aceste condiții, "numărul populațiunii tătărești era în 1860 de 60 000 de suflete"40. Tătarii s-au așezat în bazinul râului Casimcea, până la capul Midia și pe valea Carasu până la Cara-Harman. Spre sud s-au așezat până la Cocargea și Tatlageac. Aceștia au fost instalați de către
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
-lea, Ion Ionescu de la Brad întocmea o statistică pentru sangeacul Tulcea și cazalele: Kustendge (Constanța), Mangalia, Balcic și Bazargic din sangeacul Silistra însumând 15 764 de familii din care: 4 800 familii turcești, 3 656 familii românești, 2 225 familii tătărești, 2 214 bulgărești, 1 092 căzăcești, 747 lipovenești, 300 grecești, 212 țigănești, 145 arabe, 126 armenești, 119 evreiești și 59 germane 86. Într-o statistică din anul 1849 ce redă componența etnică a 53 de sate situate pe Dunăre, dar
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]