243 matches
-
cu școala, a replicat cu un aer încurcat Culiță. Simțise că atinsese o coardă sensibilă a colegului nostru. La căminul cultural. Când venea caravana ne duceau. Iar învățătorul nostru, transnistrean de obârșie, ne vorbea apoi despre Armata Roșie și despre tătuca Stalin, oteț narodov ... Klesch mai scuipase încă o dată într-o parte, fără să mai zică nimic. Culiță n-avea încă habar că după război părinții colegului nostru fuseseră deportați la muncă silnică în URSS. Mama îi murise acolo iar tatăl
IMITATORUL DE PĂSĂRI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348454_a_349783]
-
mărunte, albe. Florile alea albe, adunate ciorchine, pot fi mâncate. Mănânci până nu mai poți și tot ai mai mânca, pentru că nu prea țin de foame. Florile de salcâm le plac și albinelor. Am un unchi, fratele mai mare al tătucăi, care e prisăcar. Stă toată ziulica aplecat peste stupi ca un călugăr în mătăniile lui. Când mă mai duc pe la el, îmi dă să mănânc miere. E atât de dulce, că mai mult de două linguri nu pot mânca. De
IMITATORUL DE PĂSĂRI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348454_a_349783]
-
cum stăteau lucrurile. - Au fost pe la noi lupte grele, continuase Culiță, trăgând cu ochiul la prietenul nostru, căruia, evident, discuția începuse să-i displacă. Dar nu o întrerupsese. Curiozitatea îi era prea mare. Au fost lupte cam pe vremea când tătuca era de anii mei. Nemții săpaseră o mulțime de gropi, făcuseră întărituri, da rușii i-au alungat și întăriturile s-au surpat sub ploaia de obuze și bombe. Acolo s-a găsit muniție cu ghiotura ... - Ai găsit și tu cumva
IMITATORUL DE PĂSĂRI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348454_a_349783]
-
nr. 1387 din 18 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului țara mea, a câta oară îi vei primeni pe hoți?! că și ăștia, de ocară, or să mi te facă toți! păstor n-ai avut la oi, nici mămuci și nici tătuci. căruța plină cu nevoi ruginește pe chituci... țară, nu mai ai nici stemă! un sobor de mafioți ne-au lipit o anatemă, de români trândavi și... hoți! Referință Bibliografică: țara mea, a câta oară?... George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
ȚARA MEA, A CÂTA OARĂ?... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349395_a_350724]
-
insuficient ca un popor să-și piardă complet limba, adoptând-o pe cea a cuceritorilor. Exemplu: în Basarabia, românii nu și-au pierdut limba, deși au fost sub ocupație rusească o perioadă similară. Să nu uităm nici măsurile represive ale „tătucului” Stalin, care a strămutat populațiile basarabene în alte zone ale fostei U.R.S.S. La fel, India , care a fost cucerită de englezi, cu o civilizație și cultură pretins superioară celei indiene. Și alte neamuri au fost sub stăpânire romană pe
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
cunoscut ! Sunt la fel ca taximetriștii din Micul Paris. Cu o diferență. Ai noștri te informează doar despre starea internă. Și ce-au făcut echipele de fotbal cu certificate de naștere pe la Kremlin, urmărite de blestemul sovromului și de complexul tătucilor de care nu au cum scăpa până la schimbarea la față. Nu-s internaționaliști ca Pierre, versaillez get-beget. Era cât pe ce să cred că era român, dacă nu vorbea atât de repede. Auzi ! Să nu ne primească ăștia în spațiul
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
au introdus consilieri cu activitate cultural-educativă, cu funcția de ajutoare de comandanți. De asemenea în toate unitățile un ajutor considerabil în munca de politizare o primeau de la fidelii consilieri sovietici, specializați în propagandă comunistă. Așadar, ofițerii care nu aduceau osanale, tătucului roșu, Armatei Roșii „salvatoare” și comunismului „biruitor”, deveneau „reacționari” , erau îndepărtați și apoi arestați. Cu „binecuvântarea” regelui și a guvernului său (Dr. Petru Groza) în ultima săptămână (25-31) din Martie 1945, au fost trecuți în rezervă sau în retragere 46
TEMNIŢA COMUNISTĂ, ULTIMUL DOMICILIU AL MULTOR EROI ROMÂNI AI CELUI DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344328_a_345657]
-
scrisoare, De la un vecin de peste drum Și mamei ca un cod îi scrie, Că Ironim s-a dus în fum. Tristețea s-a lăsat pe casă Și parcă toate s-au distrus, -De ce nu ai venit cu-n cal tătucă, -De ce de la noi te-ai dus? Mi-ai promis c-o să revii Și nu te ții de cuvânt, La mine ochii tăi sunt vii Și te port mereu în gând. Dup-o vreme, bat la poartă, Comandantul cu onor
VETERANI DE RĂZBOI de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348010_a_349339]
-
nu au existat în țara ctitorită de regii Daciei, de voievozii Principatelor și Regii Regatului României, președinți și prezidențialism! Prognozați prin ideologiile și dogmatismul primitivismului ideologic lipsit de adevăr și inteligență, desemnați într-o manieră de organizare tribală, drept stăpâni, tătuci, sori luminători în inima istoriei, de către regimul comunist de la Moscova, președinții de țară ai noștri, compun o gamă diversă de profesii, care nu au nicio afinitate cu funcția de șef de stat: un neuropsihiatru (între 1947-1952), un avocat (între 1952-1958
ARGUMENT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347601_a_348930]
-
să văd pe Alina, Ținută sub braț de Marcel, În tabăra de la Sulina Și dusă în cârcă de el! Întoarce-te, Roată, s-o văd pe mămuca,(Domnica) Cu doi nepoței lângă ea! Zâmbind ,,sub mustață”, să-l văd pe tătuca, Cum spune că viața nu-i grea!. Întoarce-te, Roată și de. . .nu se poate, Întoarce-mă, Doamne, în vis. . . Trăind înc-o dată simțirile toate, Le pot poate-ascunde . . . în scris! = 3 MAI 2004= Referință Bibliografică: Întoarce-te roată / Ionel Davidiuc
ÎNTOARCE-TE ROATĂ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 595 din 17 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365830_a_367159]
-
făceam fel de fel de șotii. Îmi răsună atât de viu în urechi, glasul ei, când striga la mama: Nu-l bate, nu-l bate, Vică, pe Ionel!” Doamne, când au trecut atâția ani?! Bunica se odihnește din 1951 iar tătuca e lângă ea din 1987. Dumnezeu să-i ierte și să-i odihnească în pace! Referință Bibliografică: BUNICA / Ionel Davidiuc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 603, Anul II, 25 august 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ionel Davidiuc : Toate
BUNICA de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 603 din 25 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365824_a_367153]
-
școlarii aproape morți de foame stau cu gura căscată la învățătoarea lor care îi învață să cânte “imnul cartofilor” și, cocoțată pe o grămadă de barabule, le ține discursuri viforoase despre importanța zarzavaturilor și datoria de a le culege, în numele Tătucului și al colhozului, amin. Realitatea însă, nu se rezumă numai la astfel de episoade descurajante. Spre deosebire de personaje din cărți precum O zi din viața lui Ivan Denisovici a lui Soljenițîn, cei din Oranki par că încearcă - și reușesc adesea - să
PĂRINTELE DIMITRIE BEJAN – MUCENICUL, MARTIRUL ŞI MĂRTURISITORUL (1909 – 1995)… FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI IMPRESII ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ... de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/365601_a_366930]
-
loc!, majoritatea eurosceptici, văzuți ca un ghimpe în coasta Uniunii, optînd împotriva scutului antirachetă, împotriva monitorizării statelor sau a unor minorități sexuale. S-a urmărit ca economia Poloniei, singura pe val din Europa, să fie doborîtă, ca să bată în poarta tătucului FMI, pentru îndatorare. Probabil, relațiile tensionate dintre țările implicate se vor ameliora subit într-un viitor apropiat, pentru că așa vor suna deciziile Înaltei Porți, iar masacrarea polonezilor nu va mai fi comemorată, ci doar tragicul accident în care rușii stau
ZBORUL VIP 132 SAU POLITE VECHI SI NOI de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 91 din 01 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350462_a_351791]
-
hotel Pe tavă de-argint Schnitzel; Holdele de grâu, Mărite, Stau pe câmpuri risipite; Mâncăm pâine de la turci, Să-ți faci semnul sfintei cruci! Fetelor noastre divine Să-ți faci, Doamne, șapte cruci! Vin maimuțele străine Să le fie, ce, tătuci?! Mama lor de mameluci! Ce bine le-ar sta în furci, Să-i lași, nația ți-o spurci! Doar noi știm să facem prunci Buni de trudă și războaie Crescuți cu mei și caș de oaie; Nu Danone, nu tu
SCOALĂ, MĂRIA TA! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355822_a_357151]
-
ai patriei-mumi, eroi? Hai, mândrulițî, la tata, cu sapa prin păpușoaie, cî pălănida-i cât poarta șî tăț știulețâi sî-ndoaie! La dracu, mândruțî, di țarnî, cum gemi pământu’ di ploi! di pârcî din șer sî răstoarnî, sub tălchili noastri, noroi. Munșești tătuca șî mama pânî la iarnî disculți; sî vez’ cum sî udî năframa când șterg sudoarea pi frunți. Acuș dă o ploai cu gheațî șî tata-i îngiurî pi toț': “La dracu s-o iei di viațî, cî-i plinî lumea di
LA DRACU, MÂNDRUŢÎ, DI ŢARÎ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355830_a_357159]
-
O copiliță dalbă La râu nălbește-o ie O” este Maricica, Ursita lui soție . . . Duioasă, ca o doină S-aude dinspre casă, O voce de mămucă: ,,Ionele, hai la masă!” . . . În poarta casei, învechită, Stă de veghe, Smerit și trist, tătuca, Albit de zile negre . Dar visul se destramă . Ionel tresare-n pat; Feeric a fost totul Să fie-adevărat . Condeiul stă să-i cadă Dar muza e prezentă; Mai scrie două versuri, Cu o mișcare lentă . . . E-aproape miezul nopții, La
DORESC de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 593 din 15 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355064_a_356393]
-
avut loc.” (Dacian Cioloș) Partidele nu au vrut să se reformeze! Țineți minte ce-a spus lelea Safta: „Vor plăti scump ignorarea răgazului acordat.” Deja, liberalii au plătit scump! Nici PSD nu se simte prea bine! Cine urmează? * Jean-Claude Junker, tătuca de la Bruxelles, aflat într-o vizită oficială, de curtoazie (!), la poale de Carpați, ne amintește din start că suntem francofoni! De fapt, franceza este limba diplomației mondiale. Văd că i-a mângâiat pe toți ai noștri pe creștet, îndemnându-i
TABLETA DE WEEKEND (195): MUTĂRI SINUCIGAŞE! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2326 din 14 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/368867_a_370196]
-
rezultate spectaculoase, prin urmare, pesemne că i-o fi făcut pe greii din umbră ai celor două partide unite prin ură și năzuințe să creadă că s-au înșelat în previziunile lor, căci pentru o clipă au uitat de sfatul tătucului Stalin și s-au lăsat cuprinși de dulcea amețeală provocată de succes. Doar pentru o clipă. Pentru că pe capul plecat al „celui mai cinstit guvern din Decembrie '89 încoace”, nu și pe capul prezumțios și miștocăresc al proaspătului premier Ponta
POLITICA ROMÂNEASCĂ – O SURSĂ INEPUIZABILĂ DE RUŞINE ŞI INDIGNARE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369734_a_371063]
-
Câți mai știu cum a fost destructurat PSDR-ul lui Cunescu? Adevărata stângă democratică românească? Au vrut să radă și PNL-ul, inventând formațiunea artificială PD-L. O parte din cei infiltrați, din timp la liberali, au explodat la comanda tătucului. Manevra nu a reușit decât parțial și pe termen scurt și atunci acum s-a trecut, pe față, la distrugerea dreptei românești reale. De ce trebuie distrus Partidul Național Liberal? Răspunsul e foarte simplu. Pentru că este singurul partid ce nu face
SINISTRA ROMÂNEASCĂ TOT MAI... SINISTRĂ ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354045_a_355374]
-
bună. . .destui bani. . . Iar la măicuța mea cea mult iubită, Să-i dai o bătrânețe liniștită Și fă-i amurgul vieții însorit Că prea mult a muncit și suferit ! Și mulți, ani mulți ea pensia s-o primească Iar pe tătuca, să-l tot pomenească ! Pe tata socru, eu Te rog fierbinte, Nu-l fă mai fericit ca înainte. Cât stă lângă a doua lui soție, Păstrează-i amintirea mamei vie ! La frați, surori, cumnați, nepoți, Să le-mplinești dorințele, că
O, DOAMNE! de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 552 din 05 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358202_a_359531]
-
unde fusese grâu, și unde încă nu se arase, se zărea un cârd de gâște păzite de câteva colectiviste grase, cu pântecul rotund, de parcă erau niște butoaie îmbrăcate în ii ca de sărbătoare. Câmpia, pe deasupra căreia plutea duhul primordial al tătucului Stalin, cu țărăncile acelea ce se vedeau în depărtare pe miriște, era parcă una din fotogramele produse pe bandă rulantă la celebrul studio Mosfilm. Cu neântrecutul lor entuziasm proletar noii colectiviști ridicaseră fluierând primele saivane și grajduri pentru animale, fără ca
CARTEA CU PRIETENI XXIV- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358977_a_360306]
-
norocul, trece vremea, așa-i jocul” ... Într-o noapte de iarnă cu viscol și ger năprasnic, în zorii zilei de 12 ianuarie 1948, am venit pe lume, într-o casă săracă unde sta cu chirie, mămuca mea, Viorica (Costiug) și tătuca, Mihail Davidiuc.Ursitoarele, din câte își amintește mămuca, mi-au pus un creion și o carte în mână, să iubesc cartea și au prezis că voi fi mereu neliniștit, neastâmpărat, isteț, bun la inimă și cu o sensibilitate deseori exagerată
UN CĂLĂTOR, PRIN VIAŢĂ TRECTOR... de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340489_a_341818]
-
născut, au copilărit și au trăit pe aceste meleaguri. N-au avut o viață ușoară. Copii mulți, lipsuri și griji, boli și apoi războiul cu nemții care au trecut peste sat și s-au întors cu rușii după ei. Și tătuca meu s-a întors după șapte ani de război și lagăr la ruși, (prin Crimeia, Sevastopol), rănit la un picior și cu un jurnal intim cu însemnări și câteva poezii. S-a căsătorit și au pregătit drumul meu pe pământ
UN CĂLĂTOR, PRIN VIAŢĂ TRECTOR... de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340489_a_341818]
-
acele clipe cu candoarea și farmecul lor irepetabil. În această oază de dragoste și lumină, a vrut Dumnezeu să mai am pe lume încă trei surori și un frate. Greu a mai fost cu un salar pe care-l câștiga tătuca la Fabrica de încălțăminte ,,Străduința” din Ițcani. Abia reușea mămuca să umple burțile celor cinci iezi. Trebuia din zori în seară să muncească, să alerge ca furnicuța. Când era în grădină la prășit, când la războiul de țesut (stative), cînd
UN CĂLĂTOR, PRIN VIAŢĂ TRECTOR... de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340489_a_341818]
-
un material ieftin, cusut de o nemțoaică, Efia, croitoreasă vestită pe atunci, o cravată și câteva poezii în geantă, pe niște saci de sare goi, în lada unui camion care aducea sare la tăbăcăria din Ițcani, am mers până la București. Tătuca meu a aranjat cu un șofer care, după ce am plecat din Suceava, lua persoane la ocazie în cabină iar pe mine m-a expediat în lada camionului. Cum am călătorit o zi întreagă pe saci, nu mai spun ... bine că
UN CĂLĂTOR, PRIN VIAŢĂ TRECTOR... de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340489_a_341818]