125 matches
-
spinare. Michiduță dă cu cornul când ți-i lumea mai dragă. Și cum noi avem mereu ordin să zgândărim în cuibarul de viespii, putem avea ghinionul să fim înțepați rău de tot. Cum s-ar zice, tu ai scăpat de tăvăleală. Numai că pentru asta am plătit un preț prea mare. Mai bine nu scăpam, dar rămâneam întreg. Așa însă, cu un picior strâmb și cu o durere de-ți vine să urli la fiecare pas, nu-i nici o bucurie. La
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
fără atingeri. Ajunseseră la vârsta la care frustrarea oferea mai mult decât satisfacerea. Respectarea asta a fidelității formale însemna ceva. Trădarea venea mai târziu, când se întorcea fiecare la partenerul lui. Făcu o descoperire surprinzătoare: dacă avea de ales între tăvăleală și discuție, ar fi ales discuția. Asta-i trebuia în primul rând de la el, în momentul ăsta. Mintea lui era atât de brutal de diferită față de a lui Daniel sau față de propria ei minte. Era o extensie uriașă, calculată, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
tărăgănat, expirând zgomotos fumul de țigară. Ce vrei de data asta? — Ce te face să crezi că vreau ceva? — Pentu că nu mă suni absolut niciodată dacă nu vrei ceva. Nu-i adevărat, spuse Henry, chiar dacă era. În afară de o regretabilă tăvăleală la petrecerea de Crăciun de la Christie’s, relația lor nu fusese legată decât de ceea ce putea Henry să obțină de la ea. Asta incluzând poate și regretabila tăvăleală. Dacă s-ar gândi la asta, la fata care, în anii de colegiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
nu vrei ceva. Nu-i adevărat, spuse Henry, chiar dacă era. În afară de o regretabilă tăvăleală la petrecerea de Crăciun de la Christie’s, relația lor nu fusese legată decât de ceea ce putea Henry să obțină de la ea. Asta incluzând poate și regretabila tăvăleală. Dacă s-ar gândi la asta, la fata care, în anii de colegiu, fusese o adevărată frumusețe, dar care s-a ofilit rapid, ar fi compătimit-o pe Lucinda. Dar Henry nu se gândea la asta. Din contră, am un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
la un ceasornic de buzunar, un ochi deasupra mâinilor, copil jucându-se cu o himeră, fluture cu cap de copil ținându-se de un stâlp. Carmen Mihail, femeie pozitivă, stăpânind. Singura femeie din pușcărie machiată, cu haine adevărate, nu „de tăvăleală, la serviciu“. Cererile Camera 44X dpv Dle Comandant, Subsemnatul G. E. , condamnat la detenție pe viață, născut pe 1-V-47, fiul lui Vasile și Rafila, vă rog cu respect a-mi aproba copierea la xerox a buletinului de identitate, care îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
sau nu. Lisa pretinde că nu ar fi genul care preferă aventurile de-o noapte, cel puțin de cînd s-a născut Amy. Dar tot ea spune și că nimic nu se compară cu o atracție puternică, Încheiată cu o tăvăleală pe canapea, sau cu un sărut plin de pasiune, dat În pragul ușii, la Încheierea serii. Nu am Înțeles niciodată toate astea. CÎnd l-am cunoscut pe Dan, am fost foarte fericită că nu a existat senzația asta de stînjeneală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
Avenue, zice el. Chiar după colț. Te pot conduce acasă? Dau din cap aprobator. Ce altceva aș putea face? CÎnd intrăm pe strada mea, conversația Încetează. Mă gîndesc la Lisa și la poveștile ei despre sărutări pasionale În prag, la tăvăleli pe canapea și la Dan. Chiar nu sînt pregătită. În timp ce bag cheia În broască, mă Întorc spre Charlie, gata să spun ceva politicos prin care să indic că seara s-a Încheiat, pentru că știu că fantezia e una, iar să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
privire ștearsă anatomia angajatei sale. Buze cărnoase, de culoarea cireșelor, balcoane opulente. Păcat că nu-și dăduse seama mai devreme. Dar poate fusese norocul lui: raporturile personale sunt absolut interzise de regulamentul firmei. Riști să-ți pierzi postul pentru o tăvăleală. — Ceilalți nu vor primi mesajul. Îmi spuneți că mi-am pierdut locul de muncă? Întrebă Emma. Ar fi vrut s-o spună cu o voce dulce, umilă și supusă, dar o spusese pe un ton agresiv, ca și cum ar fi vrut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
lecție. — Perfect de acord, spune Mick și Își apleacă ușor capul, de parcă ar vrea să mă cîntărească din priviri. Foarte drăguță, Îi spune Jemimei. Știi ce mă gîndesc, poate ar fi bine să facem și un interviu separat cu ea. Tăvăleala mea cu șeful cel mare. Ai putea scoate bani frumoși din povestea asta, adaugă către mine. — Nu ! zic Îngrozită. — Emma, nu mai fi așa mimoză ! se rățoiește Jemima. Crede-mă, În adîncul sufletului Îți dorești mult asta. Nu-ți dai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
Întețea din ce În ce, așa că i-am făcut semn să se grăbească. Îi râdeau ochii, netrebnicul. Începu să zică ceva din gât, de parcă era un fel de pasăre. - Ia zi... Îmi făcu el cu ochiul. Cum face Vinas la tăvăleală? Mi-am dat ochii peste cap și am plescăit. - O fi fost tânără Runa asta a ta, măi Enkim, dar Vinas e mare meșteră... Rămase cu gura căscată. Apoi Înghiți În sec. - Meșteră? Hoașca... Ia zi, cum face? Am plescăit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
Și tu ești bun la pat. Își făcu nodul la cravată și apucă haina de pe spătarul scaunului. Uneori îl enerva la culme stilul ei direct, dar enervarea i se topea ca prin farmec atunci când o vedea despuiată și dornică de tăvăleală. Făcu pe intersatul, cu toate că subiectul îl lăsa, pur și simplu, rece. - Și chiar se sinucide prostul ăla cu banii? Ăla din romanul scriitorului tău. - Nu știu, așa ar fi ideea, dar deocamdată meditează îndelung, bea la greu și înjură toate
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
ceva mai stabile. Thomas o privea gînditor pe Helga. „Da“, a zis aceasta, „nu am cum să nu fiu atrasă de un bărbat ca tine“, și asta l-a adus pe Thomas În starea potrivită. Așadar, ce-a mai Însemnat tăvăleala În trei din noaptea ce-a venit? În chiar patul conjugal al cuplului. Nici Maricrisa, chiar dacă nu avea să se mai lege prin cununie cu vreun bărbat - fusese măritată de două ori, destul -, nu ocolea, uneori, pentru dezmorțire, zicea, cîte
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
Și începi s-o cauți pe-a treia. (revenind cu seriozitate la problemă) Păi așa nu se poate. Că dacă rămîi în situația asta, împins și tras și dintr-o parte și din cealaltă, nu cred că ții mult la tăvăleală. Trebuie să ai grijă de tine. Și la urma urmelor, uite zău, nu știu dacă merită tot chinul ăsta. Ascultă-mă pe mine, nimeni nu merită să fie iubit pînă la chin, pînă la sacrificiu. El 1: Dar poate că
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
știi: e chestie de ambiț". Într-o scrisoare către Vlahuță, își va rememora situația de la 20 de ani: "Sunt copil de părinți sărmani și fără nume. [...] Am o educație nu tocmai îngrijită [...] dar am puțin bun simț [...]; duc bine la tăvăleală; dovadă că pot fi, în același timp, și sufleor și copist la teatru, și corector într-o tipografie mare, la două ziare, și dau lecții la niște copii." Mai tîrziu va căuta și alte soluții inclusiv tatonarea unei cariere politice
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
un soi de Zeu care crește de la o zi la alta, hrănit cu creier și energie umană. Spre deosebire de Dumnezeul Dumnezeu, Progresul stă la cheremul omului, crește sau stagnează, se lățește și se tăvălește peste țări și popoare, iar de la această tăvăleală viața în jur prosperă, capacitatea de muncă crește, locurile de muncă tot, femeile se bagă în politică, homosexualii ies liber la paradă, demnitarii nu iau mită, preoții nu au burtă. Totul mulțumită Progresului... Datorită progresului, oamenii sunt mai deștepți, se
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
sili să lupți cu mine! " iritat strigă Sultanul. Își sburli penele-n ceafă și cu furie s-aruncă, 175Luptă crunt, pe când deoparte stă nefericita pruncă, Urzitoarea Iliadei, ce își plânge Don Juanul. Se trântesc, se rup cu ciocul și mănâncă tăvăleală - Obosesc. Se naște-acuma pe-o minută armistiț. Dar curând se-ncaer iarăși. Don Juanul cel pestriț 180Cade-n sânge și Sultanul trâmbiță pe el cu fală. Iară Dona nu trădează, ce-n simțire-i se petrece, Nu trădează de-i durere
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
maxilarul proeminent, eram chipeș numai după standardele unui ring de box dintr-un bâlci. Nu-mi Închipuiam nici măcar pentru o clipă că părul meu blond și ochii mei albaștri m-ar face la modă. Voia ea și altceva decât o tăvăleală și, ajutat de inteligența mea practică, aveam oarecare idee cam ce anume. Problema era că aveam o erecție care, cel puțin temporar, era Într-o manieră foarte fermă la comandă. Înapoi În dormitor, ea stătea Încă În picioare, așteptându-mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
Continuă. — Știm că Betty voia să intre în lumea filmului și că trăia în promiscuitate. În plus, s-a lăudat că a apărut într-un film anul trecut, în noiembrie, așa că aș pune pariu că n-ar fi refuzat o tăvăleală pe canapeaua producătorului. Cred c-ar trebui să stăm de vorbă cu niște producători și regizori, să vedem dacă iese ceva. Millard zâmbi. — În dimineața asta l-am sunat pe Buzz Meeks. A fost polițist, iar acum e șeful pazei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Harșt. Harșt. Harșt. Russ oftă. — Hai s-o luăm de la început, Joe. Ai plecat de la Fort Dix miercuri, pe 8 ianuarie, și ai aterizat la Camp MacArthur în aceeași seară. Tu și cu Johnnie sunteți în L.A., dornici de-o tăvăleală. Unde te-ai dus mai întâi? Pe Hollywood Boulevard? Pe Sunset Strip? Pe plajă? Unde? Dulange își trosni degetele. — La salonul de tatuaj Nathan din North Alvarado, numărul 463. — Ce-ai făcut acolo? Nebunul Joe își suflecă mâneca dreaptă, dezvăluind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
Îi era joasă și gravă, ca o șoaptă ce răzbătea prin sticlă spartă. Eram un afurist de armăsar când eram tânăr. Da, și nu cu mult mai tânăr, să vezi. Femeile se călcau În picioare să aibă parte de puțină tăvăleală În stilul lui Doug. Femeile, să vezi. Femeile. Nu ca târfele astea. Logan Îl privi pe Doug În timp ce tușea: un zgomot ud, ca un zornăit, se termină cu un glob de flegmă Întunecată scuipat Într-o ploscă. — Am auzit că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
dispară ca nimeni altcineva. - Să știi că majoritatea se pricep să dispară și singuri, încercă Sachs să o consoleze. - Majoritatea tipilor pe care i-am cunoscut pe când lucram la revistă erau de două feluri. Cei ce nu voiau decât o tăvăleală de o noapte și cei deloc preocupați de asta, adică cei care se preocupă prea mult de dragostea platonică și nu fac decât să te amăgească. Ți s-a întâmplat? - Să fiu amăgită? Firește. Nu e deloc plăcut. - Bineînțeles că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
decât să te amăgească. Ți s-a întâmplat? - Să fiu amăgită? Firește. Nu e deloc plăcut. - Bineînțeles că nu e. Nu-mi convine niciuna din aceste două ipostaze. Cu mici excepții, de pildă când am și eu chef de o tăvăleală fără complicații. Să fim serioși. Cine nu are nevoie câteodată? - Dar bărbații din branșă? - Așa, deci ai observat că i-am exclus din teoria mea cu cele două categorii. În ceea ce-i privește pe ceilalți magicieni... nu prea sunt interesată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
ton belicos-vesel, despre calvinism ca mamă adoptivă a capitalismului. Cel care mai târziu avea să fie rege a râs. Montaigne a citat din Tit Liviu sau Plutarh. Cel mai vârstnic dintre frații Mann a ironizat laitmotivele atât de rezistente la tăvăleală ale fratelui său mai tânăr. Eu am lăudat arta citatului. Oaspetele meu dintâi, însă, caporalul hârșit, povestea despre ruinele templelor în insulele grecești, despre frumusețea fiordurilor norvegiene, despre pivnițele de vinuri din castelele franțuzești, despre munții cei mai înalți din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Helen, dar, în același timp, eram departe de a fi indulgentă. O, existențialism, numele tău e Claire! Abordarea mea obișnuită ar fi fost să spun ceva de genul „Eu și Adam am făcut sex fiindcă amândoi aveam chef de-o tăvăleală. N-a existat nici un alt motiv“. Dar, oricât aș fi încercat, pur și simplu nu puteam să fiu cinică și dură. Sigur, chestia asta era extrem de îngrijorătoare, dar ce puteam să fac? Însă asta însemna că zăcutul în grădina din spatele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
calde.) „Martir nu al momentului, nici al anului, ci al Întregii perioade post-revoluționare, a cărei durată doar istoricii o vor stabili.” (Urlete.) „Această propunere, pînă la ora actuală, nu a fost semnată decît de mine. Rog secretariatul să o arhiveze.” (Tăvăleli, sufocări, tropăit. Camera se zgîlțîie de rîs. Preopinentul coboară, demn, de la tribună.) Azi am Întîlnit-o pe Fairuza Balk În autobuzul 137. Ei, și a venit frigul, frunzele mor, iar voi, copii, tot aia ați votat, ba chiar mai mult decît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]