376 matches
-
umilințele și teroarea la care au fost supuși basarabenii, nord-bucovinenii și herțenii, deportările și alte chinuri ale populației băștinașe provocate de către autoritățile sovietice, foametea și refugiul. Mesaje de salut au adresat celor prezenți și membrii Comitetului organizatoric al conferinței, Mihai Tașcă, directorul Institutului de Studiul Arhivelor, și prof. univ. dr. hab. Anatol Petrencu, președintele Institutului de Istorie Socială „Pro Memoria” (USM), opinând că este de datoria noastră de a lua atitudine, de a spune adevărul despre cel mai odios pact care
BASARABIA SÂNGERÂND ŞI DUPĂ 75 DE ANI DE LA ANEXIUNEA SOVIETICĂ de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365913_a_367242]
-
12-13 iunie 1941 în Kazahstan / Karlag. Studiu de caz”, autor Viorica Olaru-Cemârtan (Chișinău); „Anul 1940 în memorialistica basarabenilor: trăiri, reflecții, demistificări” de conf. univ. dr. Lidia Pădureac (Bălți), „Calvarul clerului din Basarabia în primul an de ocupație sovietică” (dr. Mihai Tașcă, Institutul de Cercetări Juridice și Politice, AȘM). „Săptămâna Roșie” a Basarabiei - din 1940 până azi” este intitulată sugestiv incursiunea scriitorului Vlad Pohilă. Pornind de la eseul-document al scriitorului Paul Goma, martor al refugiului basarabean și al dramei provocate de pierderea Basarabiei
BASARABIA SÂNGERÂND ŞI DUPĂ 75 DE ANI DE LA ANEXIUNEA SOVIETICĂ de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365913_a_367242]
-
fixa la spate cu acul de siguranță, înfipt în țesătură exact acolo unde urma să fie folosit. Așezându-se pe taburet, moșu Klesch rostea de fiecare dată: „Tuns și frezat cu cărare la dreapta.” Frizerul își scotea instrumentele dintr-o tașcă de piele scorojită cu încuietori galbene, își potrivea ochelarii rotunzi pe nasul împânzit de vinișoare albăstrui, alegea o oglindă cu mâner și ramă albă de lemn, aducând-o cu un gest aproape grațios în dreptul obrazului clientului său. Îi ridica o
UMBRĂ PE TULPINA UNUI NUC de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356680_a_358009]
-
Sibla a putut evita abia în ultima clipă o tăietură greșită. În seara aceea frizerul n-a plecat devreme acasă. Moșu’ Klesch l-a reținut lângă sine. „Știi, Sibla, mai rămâi”, i-a spus după ce acesta își reintrodusese instrumentele în tașca de piele scorojită. „Mai am un șnaps, dacă vrei... Pentru Petrescu!...” Se duseseră în bucătăria de vară, iar noi, tiptil, ne-am strecurat în încăperea de alături. Îi vedeam bine printre scândurile peretelui despărțitor, cu tencuiala pe alocuri desprinsă. Moșu
UMBRĂ PE TULPINA UNUI NUC de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356680_a_358009]
-
mi riduce la settimana În pezzetti che cucio șu un lembo di veste bianca. Di chi può esser la sagoma che și profila tra noi Come foglio lucido di carta stagnola ? Un cumulo di stelle e vecchie bottiglie Strepita nella tașca del mio soprabito. -Le odi? Interrogo l'orecchio ove L'orecchino con numero di matricola tintinna senza muoversi. FERESTRELE MELE Cu coțka de zahar ascunsă în pumn Și furioasă că mașinăria perfectă de luptă Merg cu mâini tremurânde, Cu ochii
POEME BILINGVE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370429_a_371758]
-
ortacule ? Mergea în patru labe. De fapt mai mult se târâia din pricina arsurilor de pe brațe și picioare. - Mă Ghiorghiță, răspunde odată mă, unde ești ? Galeria era cufundată în cel mai negru întuneric. Își pierduse lampa de miner, masca de salvare, tașca cu suplimentul nemâncat, în momentul în care suflul exploziei îl aruncase cu câțiva zeci de metri înapoi. Norocul lui fu o nișă cu cofrete electrice în care se adăposti atunci când a doua bubuitură zdruncină din plin pereții armați cu fier
NOROC BUN ORTACUL MEU ! de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352980_a_354309]
-
Eram o gașcă de copii, Vili, Toli, Gică, Viorel, Tache..., uniți, ca orice gașcă.În bune și în rele. Ar fi fost invidios chiar și celălalt Ion. Din Humulești. Poznele noastre fiind mai rafinate. Deh, ca la oraș! Numai domn Tașcă, săracul, știe de câte ori i-am vandalizat frumoasa livadă! Oricum, erau fructe pentru toți, de mai vindea, bietul om și la piață. Sau atacul, de toamnă, la viile din Crâng. Învățam repede la antrenamentele nocturne, de neuitat, cu soldații din multele
BUCURIA GOLULUI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357191_a_358520]
-
cu zeci de probleme cotidiene. Prin urmare am rămas tot cu strada „Principală”, strada „Culturii”, străzi, străduțe și ulițe ale nimănui. De ce? Simplu. Pe unii chiar nu-i interesează iar pe alții, îi dor urechile când aud de Eminescu, Cuza, Tașcă, Procopiu, Ghimuș, Sf. Rafail etc. Au auzit ei că, Eminescu n-ar mai fi la modă! E naționalist! Și de când cu integrarea în U.E. nu mai merge. Cum să înlocuiască ei denumirea actuală a străzii „Culturii” cu strada „Alexandru Ioan
„Au uitat” () [Corola-blog/BlogPost/339943_a_341272]
-
prețuire și respect pentru munca înaintașilor noștri dacă, în orice localitate, obiectivele culturale, străzile și străduțele(asfaltate, pietruite, ulițe) ar purta nume onorante ale neamului nostru. La Bălăbănești am putea să vorbim de Căminul Cultural „Mihail Kogălniceanu” și Biblioteca „G.F. Tașcă” pe strada „Alexandru Ioan Cuza”, de Dispensar „Prof. Dr. Ion Chiricuță” pe strada „Prof. Dr. Nicolae Paulescu” - cercetător a cărui descoperire(insulina), a salvat milioane de vieți omenești sau pe strada „Prof. Dr. Carol Davila” - cercetător român(de origine italiană
„Au uitat” () [Corola-blog/BlogPost/339943_a_341272]
-
de Bălăbănești, pe Jeravăț, pentru a se înfățișa la judecata domnească. Cercetări, studiu și analiză: Florin Munteanu / Nicolae Pământ / Anca Munteanu Surse: „Monografie - Bălăbănești un sat de răzăși” - Nicolae Pământ / Florin Munteanu / Delia Elena Guță(Pământ) , „Răzeșii de Bălăbănești” - G.F. Tașcă, „Documenta Romaniae Historica” A. Moldova Vol I- Academia de Știinte sociale și politice a R.P.R.
Mărturii de pe Jeravăț () [Corola-blog/BlogPost/339945_a_341274]
-
Nu putem avea angajați ai Primăriei numai inginieri și personal de birou. 3. Înființarea unor posturi specializate și a unei echipe de profesioniști pe domeniul cultural care să asigure funcționarea Centrului Cultural Bălăbănești (Căminul Cultural „Mihail Kogălniceanu”, Biblioteca comunală „G.F. Tașcă”, punct muzeistic), a bibliotecile școlare și organizarea tuturor evenimentelor cultural-artistice la nivel communal. Înițial se va porni cu o echipă alcătuită din două persoane (Manager Centru Cultural și bibliotecar), urmând ca în funcție de dezvoltarea centrului să se facă angajări ulterioare. Se
Șah la Primărie – Crearea de locuri de muncă (1) () [Corola-blog/BlogPost/339958_a_341287]
-
T. Balaban are rădăcini adânci în comună, tătăl domniei sale, Teodor Balaban, fiind născut la Bălăbănești. După cum ne-a mărturist chiar domnia sa, Bălăbăneștiul este leagănul străbunilor. „Despre străbunii mei din Bălăbănești (bunicul Gheorghe Balaban, învațător în comună și soția lui, născută Tașcă), a scris în repetate rânduri Geo Tașcă în Arhiva Genealogică apărută la Iași. Acolo a publicat două articole despre Capitanul Gheorghe Balaban din secolul 19, căruia era vorba să i se facă o statuie, dar nu mai știu ce s-
Confesiuni, Academician Alexandru T. Balaban () [Corola-blog/BlogPost/339959_a_341288]
-
tătăl domniei sale, Teodor Balaban, fiind născut la Bălăbănești. După cum ne-a mărturist chiar domnia sa, Bălăbăneștiul este leagănul străbunilor. „Despre străbunii mei din Bălăbănești (bunicul Gheorghe Balaban, învațător în comună și soția lui, născută Tașcă), a scris în repetate rânduri Geo Tașcă în Arhiva Genealogică apărută la Iași. Acolo a publicat două articole despre Capitanul Gheorghe Balaban din secolul 19, căruia era vorba să i se facă o statuie, dar nu mai știu ce s-a decis. Pământul pe care l-am
Confesiuni, Academician Alexandru T. Balaban () [Corola-blog/BlogPost/339959_a_341288]
-
T. Balaban - C.V. - fișă de prezentare rubrica Destine - XpressBălăbănești Studii. Este născut la Timișoara în 2 aprilie 1931. Este fiul lui Teodor Balaban din Bălăbănești. Bunicul Gheorghe Balaban a fost învațător în comună. Soția bunicului Gheorghe este descendentă a familiei Tașcă. În copilărie, vacanțele de vară și le petrece printre dealurile Tutovei(Odaia Bursucani, Bălăbănești). Anii de liceu și-i petrece la București și Petroșani. Este absolvent al Facultății de Chimie Industrială a Politehnicii din București, 1953. Doctorand cu frecvență 1953-1956
Confesiuni, Academician Alexandru T. Balaban () [Corola-blog/BlogPost/339959_a_341288]
-
Nu știm. Primăria Bălăbănești nu dorește să clarifice situația deși am cerut acest lucru în scris. Această decizie desființează complet terenul de sport al școlii Gheorghe și Maria Tașca din Bălăbănești, clasele de elevi fiind scoase în parcarea din fața școlii sau pe strada pentru a-și desfășura orele de educație fizică. Vom reveni cu un articol amplu despre acest subiect. Secretarul comunei Bălăbănești are obligația să asigure transparența și
De ce s-a turnat fundaţia grădiniţei pe terenul de sport al şcolii?!!! () [Corola-blog/BlogPost/340005_a_341334]
-
de zile de când am făcut cerere scrisă, propunerea de proiect (sau expunerea de motive) realizată și înaintată de fostul și actualul primar Dorin Codreanu Consiliului Local Bălăbănești privind construcția unei grădinițe pe terenul de sport (!!!!) al școlii Gheorghe și Maria Tașca din Bălăbănești. Vă invit să respectați art. 5, 6, și 7 ale Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public: Art. 5. (1) Fiecare autoritate sau instituție publică are obligația să comunice din oficiu următoarele informații de
De ce s-a turnat fundaţia grădiniţei pe terenul de sport al şcolii?!!! () [Corola-blog/BlogPost/340005_a_341334]
-
de frate. Satul Rânzești, satul copilăriei mele, nu este la fel de vechi ca satul Bălăbănești cu descendenți din “Descălecați”. Nu spun aceasta nici cu tristețe, nici cu mândrie pentru că în satul meu nu s-a aflat până în prezent nici un G.F Tașcă cu minte luminată și inimă mare care să scormonească după tezaurul istoric al acestor locuri și oameni. Se pare, din câte am auzit și citit, că satul meu s-a format din familii aduse la munca pământului pe moșiile care
De la manșă la altar – un interviu memorabil cu părintele Petru Moraru () [Corola-blog/BlogPost/340028_a_341357]
-
puternică, care le provocă arsuri pe față, mâini și picioare. Istrate se trezi despărțit din pricina suflulu de celălalt miner. Nimerise, fără să vrea, într-o nișă electrică. Întunericul îl înconjura din toate părțile. Își pierduse lampa, masca de salvare și tașca cu suplimentul încă nemâncat. - Ghiorghiță ..., unde ești mă Ghiorghiță ? strigă cu glasul sufocat. În clipa aceea se auzi o a doua bubuitură, mult mai puternică decât prima, iar limba de foc pătrunse adânc și pe galeria unde se găseau cei
NOROC BUN ORTACUL MEU ! (PARTEA A TREIA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377387_a_378716]
-
de inspectat boii care ne vor însoții și trusele sanitare individuale. Deși mai erau vraci prin acele timpuri care prescriau zeama de varză murată drept panaceu universal, protecția muncii, care pe atunci se respecta, cerea ca fiecare să aibă în tașcă o fașă, tinctură de iod și chiar pastă de penicilină. Deșii la punctul de lucru exista echivalentul unui mini dispensar, se lucra dispersat, în echipe de minim 2 oameni care trebuiau să se ajute reciproc la nevoie. Luni, înainte de răsăritul
AMINTIRI DIN PĂDURI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378895_a_380224]
-
tipar. SPINE M'avete acconciato Come fiore rubato al giardino Getsemani. E un vaso di porcellana s'è rotto Nel deposito di carcasse del giovane bestiame. Îl pingue vitello și è palesato magro E confondo le mie dita Tra i tăști del sanguigno clavicembalo. Di cosa nutrire le genți, Riunite alle nozze Di sette volte sette venti? Îl ristorante di famiglia ha fallito Ed uno dopo l'altro Affamati ed assetati, Estraiamo spine da sotto l'unghie Con cui Siam pronti
MONADE (2) – POEME BILINGVE de MELANIA CUC în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374941_a_376270]
-
acea vreme și centenarul nașterii marelui satiric (1952), pentru că împreună cu sora mai mică, Tincuța, am fost selectați să jucăm pentru scena căminului cultural, în schița “Vizită”, dar și în actul IV al “Scrisorii pierdute”: regizoare era, de data aceasta, Dra Tașcă, de fizică. Am reîntâlnit-o câțiva ani mai târziu la liceu laBârlad și nu mă uitase;vă închipuiți; în schița“Vizită” eu eram Ionel cel obraznic, iar Tincuța madam Popescu, dar în actul “Scrisorii pierdute”, Tincuța fiind, firește, Zoe, mie
INTERVIU CU SCRIITORUL ION MURGEANU de LUCREŢIA BERZINŢU în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344940_a_346269]
-
sociale, între acestea și la o nouă expropriere. În ziua de 12 decembrie 1943, problema a fost dezbătută de național-țărăniști, în Comisia de reformă agrară a Cercului lor de studii, întrunită în casa moșierului Nicu Penescu, sub președinția prof. Gh. Tașcă. Cu acel prilej, aripa stângă a prezentat, prin Anton Alexandrescu, un lung și complex proiect de reformă agrară, care preconiza exproprierea, în folosul statului, prin despăgubire, pentru cauză de utilitate națională, socială și politică, a tuturor proprietăților rurale, de orice
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Barbu 406. Știrbeț, Luca 405. Ștrempel, Gabriel 152. Șușman, Leon 434. Tabaki, Anna 129. Tachiaos, Anton-Emil N. 48. Tacitus 176. Talleyrand 149, 294, 295, 299-301. Talpaș, colonel 429. Tappe, E.D. 94, 100, 101. Tarasevici, Lev Alexandrovievici 402. Tarnavschi, Vasile 364. Tașcă, Gh. 254. Tataki, A.B. 470. Taylor, A.J.P. 337, 338, 340, 342, 344. Tănăsescu, Constanța 499. Tănăsescu, Gabriela 493. Tărăsescu, Nicolae 435, 440-442, 444, 448, 449. Tătărescu, Gheorghe 191, 192, 194, 195, 252, 269, 270-272. Teixidor, J. 474. Tejral
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Mișcarea gandhistă (Marioara Alexandrescu), Tagore și Gandhi (sub inițialele Y. I.), sunt prezentați scriitori români (Mihail Kogălniceanu, Mihail Sadoveanu) sau străini (Sigrid Undset, Marcel Proust ș.a.). Cu versuri figurează Cornelia Buzdugan, Lucia Scurtu, Alexandrina Crăciun Fostini, Elena Cruțiu, Ana G. Tașcă, Elena Nour, iar cu proză Martha Bibescu, Elena Văcărescu, Sandra Tzintzu. Se traduce din Giovanni Papini, Fr. Hackett și Gh. Tzocopolos. M. Pp.
ZIARUL NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290735_a_292064]
-
inițiativa lui se recurge tot mai frecvent la interviuri și anchete, a căror miză crește progresiv. Astfel, dezbaterea „Politica” și abecedarul, referitoare la reforma învățământului, reunind opiniile lui C. Rădulescu- Motru, Gh. D. Mugur, Mircea Djuvara, Apostol D. Culea, G. Tașcă, Tudor Vianu, D. Gusti, Petre Andrei, Ion Petrovici ș.a., e urmată de Oratoria a murit? (care în subsidiar ridică și problema „neoclasicismului”), cu participarea lui C. Rădulescu-Motru, I. Petrovici, N. Iorga, E. Lovinescu, Mihail Manoilescu, Mihail Dragomirescu, I. Valjan, I.
POLITICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288875_a_290204]