366 matches
-
Berzovia este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Caraș-Severin, Banat, România. Localitatea Berzovia este menționată ca cetate dacică în Tabula Peutingeriana, sub denumirea de "Berzobia". Numele său apare în singurul fragment care a supraviețuit al împăratului Traian în Dacia: “vom merge spre Berzobis și apoi spre Aizizis”. Se presupune că în Evul Mediu a fost centrul politico-administrativ al unui district
Berzovia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301071_a_302400]
-
succese. Între anii 1602-1603 trupele lui Basta au cucerit orașul și au dat foc atât caselor oamenilor, cât și Bisericii Reformate. Balanța din aur cu talgerele în echilibru reprezintă rolul pe care l-au avut unele instituții, cum ar fi Tabula Regia, prima dată în sistemul judiciar din Scaunul Mureș, apoi cel din Transilvania. Coroana murală din argint cu șapte turnuri crenelate simbolizează rangul de reședință de municipiu. Steagul municipiului este alcătuit din trei dungi paralele de culoare albastră și albă
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
și prin aceasta și măsurătorile, permiteau construcția formidabilă a drumurilor, podurilor și tunelurilor, cât și a orașelor sau a sistemelor de canalizare. Cel mai reprezentativ produs al acelor timpuri care a ajuns până în zilele noastre sub formă de copie este Tabula Peutingeriana. Această hartă de 6,75 × 0,34m este realizată pe pergament și prezintă lumea cunoscută de romani dinspre Insulele Britanice (la vest), până la fluviul Gange (la est). Pe hartă sunt evidențiate șoselele Imperiului Roman, fiind marcate și distanțele dintre
Istoria geodeziei () [Corola-website/Science/333025_a_334354]
-
500 - 2.200 î.C. și 2.200 - 1.200 î.C.) primele urme de locuitori. Sec.I î.C. - este posibilă existența unei cetăți dacice în zonă. 100 - Se construiește (pe malul opus) drumul roman din Defileul Dunării (cu Tabula Traiana) și canalul roman de la Sip. 101 - Cucerirea romană; se înființează localitatea Dierna, printre primele centre daco-romane din noua provincie a Imperiului Roman. Centru meșteșugăresc și punct vamal. 157 - o inscripție atestă prima dată epigrafic numele orașului sub numele de
Orșova () [Corola-website/Science/297034_a_298363]
-
cu trei rânduri a câte 12 puncte, iar piesele erau mutate pe toate cele trei rânduri, în funcție de numărul dat prin rostogolirea zarului. O variantă ulterioară a jocului a redus masa de joc la doar două rânduri și a purtat numele "Tabula" (care înseamnă „tablă” sau „masă”), un joc similar celui modern, în care obiectivul era eliminarea tuturor pulurilor proprii înaintea adversarului. Erau folosite trei zaruri, iar pulurile adverse erau mutate în sens opus. În secolul XI, poetul persan Ferdowsi îl declară
Table () [Corola-website/Science/316852_a_318181]
-
secolul X sau XI, bizantinii construiesc aici o cetate. Cu toate că este atestată din punct de vedere istoriografic în majoritatea documentelor antichității romane și romano-bizantine (Καρσουμ-Carsum, mijlocul secolului al II-lea, la Ptolemeu din Alexandria; Carsio,secolul al III-lea, în Tabula Peutingeriana; Carso, secolele III-V, în Itinerarium Antonini; Καρσω-Carso-Carsus, mijlocul secolului V, la Priscus Panaites; Καρσος-Carsos, prima parte a secolului VI, la Hierocles; Καρσω-Carso, mijlocul secolului VI, la Procopius; Carsion, secolul VII, la Geograful din Ravenna; Καρσος-Carsos, în secolul X
Castrul roman Carsium () [Corola-website/Science/314436_a_315765]
-
nu le-a dezvoltat (în sens cartografic). Mai mult decât atât, hărțile romane pierd proiecția cartografică (baza matematică) devenind mai puțin precise. Cel mai reprezentativ produs al acelor timpuri, care a ajuns în zilele noastre sub formă de copie este Tabula Peutingeriana (după numele descoperitorului său C. Peutinger). Păstrată la Biblioteca Națională a Austriei din Viena, această hartă (de 6,75 × 0,34m), este realizată pe pergament și ne prezintă lumea cunoscută de romani dinspre Insulele Britanice la vest, până la Gange
Istoria cartografiei () [Corola-website/Science/320390_a_321719]
-
cei care vorbeam și care puteam să nu fim agreați în ceea ce spuneam, începusem să avem în spatele nostru o operă, care lor le folosea. Nu le folosea la modul direct, dar nu puteau s-o ignore, nu puteau să facă tabula rasa de cultura română care renăștea atunci. Pe de altă parte, categoric, a fost un laborator de democrație, fiindcă acolo s-au spus, cu destul curaj, foarte, foarte multe lucruri, și dacă n-ar fi existat, deși... nu știu să
Ștefan Aug. Doinaș în dialog cu Mircea Iorgulescu (1997) - "În Cercul literar de la Sibiu m-am născut a doua oară" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Memoirs/11655_a_12980]
-
de cultul particular roman al lui Jupiter (Baal) Dolichețianul la Drobeta, este citată Cohorta a III-a "Campestris", pe care cercetători francezi o asociază miticei Cohorte a "III-a Dacice", prezentă în Castru în anul 179 d.C. Placa memorială romană „Tabula Traiana”, 4 metri lungime și 1,75 metri înălțime, ce comemorează finalizarea drumului militar roman al lui Traian, este amplasată pe partea sârbească cu fața spre malul românesc. Pe ea este inscripționată următoarele: Textul în limba latină a fost tradus
Podul lui Traian () [Corola-website/Science/297983_a_299312]
-
Descoperirile arheologice au relevat că în această perioadă, romanii și geto-dacii trăiau separați unii de alții, la o distanță de 400-500 m. Erau practic, două Pelendave, una geto-dacă și cealaltă romană. Localitatea a fost atestată documentar, pentru prima oară, pe Tabula Peutingeriana, o hartă a Imperiului Roman din anul 225 d.C. După indicațiile de pe hartă, distanța dintre Drobeta și Ad.Mutriam este XXXVI mii de pași romani, iar dintre Ad Mutriam și Pelendava de XXXV mii de pași. Deci, în total
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
de rotație, pe care l-a descris în "Novæ cœlestium orbium theoricæ congruentes cum observationibus N. Copernici" (Veneția, 1589). În lucrarea "De Planis Triangulis" (1592), el a descris utilizarea de cvadrantelor în topografie și astronomie. În 1592 Magini a publicat "Tabula tetragonica", iar în 1606 a conceput tabele trigonometrice extrem de precise. De asemenea, el a studiat geometria sferei și aplicațiile trigonometriei, pentru care a inventat metode de calcul. A cercetat problema oglinzilor și a publicat studii despre teoria oglinzilor sferice concave
Giovanni Antonio Magini () [Corola-website/Science/336678_a_338007]
-
devine cunoscută în anii lui Ioan Viteaz ca un centru de mare importanță al culturii renascentiste. Aici și-a înălțat observatorul astronomic vestitul fizician al Universității Vieneze, Georg von Peuerbach, folosind locația Oradiei drept meridianul de 0 în lucrarea sa "Tabula Varadiensis", publicată în 1464. Toate hărțile terestre și maritime ale lumii din acea vreme menționau acest fapt. În prezent numai unele hărți maritime mai păstrează acest reper. În 1514 are loc în Transilvania răscoala condusă de nobilul covăsnean Gheorghe Doja
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
Eseu asupra intelectului omenesc), 1689-1690. Combătând teoria idealistă a ideilor înnăscute, Locke afirmă în această operă că toate cunoștințele provin din experiența senzorială. După el, mintea omului este la naștere ca o foaie nescrisă ("white paper, void of all characters") ("tabula rasa"): "În intelect nu există nimic fără să fi fost înainte în simțuri". Locke a făcut totuși unele concesii idealismului, admițând, alături de experiența internă, ca un izvor de sine stătător al cunoașterii și formulând teoria calităților secundare, după care calitățile
John Locke () [Corola-website/Science/298807_a_300136]
-
Kant distinge între obiectele ce apar în fața unui observator și obiectele în sine. El mai spune că nu putem aborda ""ul, ca „lucru în sine” () fără propria noastră lume mentală. El adaugă că mintea nu este o tablă nescrisă, o "tabula rasa", dar vine echipată cu categorii pentru organizarea impresiilor senzoriale. În primul volum al operei "Parerga și Paralipomena", Schopenhauer își scrie propria „schiță de istorie a doctrinei idealului și realului”. El definește idealul ca imagini mentale ce constituie cunoaștere subiectivă
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
Germania. este situat la 70 km de Köln și la 60 km de orașul Aachen. In localitate se află "Eifelhöhenklinik" o clinică medicală de reabilitare a unor bolnavi handicapați. Marmagen este amintit deja în timpul romanilor sub numele de "Marcomagus" în „Tabula Peutingeriana”. Edificii din perioada evului se poate aminti biserica „ St. Laurentius” care este pentru prima oară amintită în anul 1308 în „Liber valoris”. Din Marmagen provine Gustave Eiffel cel care a conceput Turnul Eiffel și Statuia Libertății din New York.
Marmagen () [Corola-website/Science/311254_a_312583]
-
(după numele latin) este situl arheologic încă neidentificat cu certitudine al unui fost "Castrum" din epoca romană din Dobrogea, situat, după "Tabula Peutingeriana", pe coastă, la 22 de mile de Callatis și 12 mile de Tomis, ceeace corespunde astăzi cu bazinul lacului Techirghiol, în Județul Constanța. În Antichitate, coasta era diferită de cea de acum, multe dintre limane fiind golfuri deschise ale
Stratonis () [Corola-website/Science/334651_a_335980]
-
Hermes-Thot); la greci devine "Hermes Trismegistul". Se pare că zeul ar fi scris 42 de cărți ce acopereau toate domeniile cunoașterii, printre care și alchimia. Simbolul lui Hermes era caduceul, care devine unul din principalele simboluri alchimiste. "Tabla de smarald" („Tabula Smaragdina”) a lui Hermes-Trismegistul, cunoscută numai prin traduceri grecești și arabe, este considerată baza pentru filozofia și practica alchimistă. Aici se află celebra formulă care sugerează legătura dintre ermetism și alchimie: În istoria Greciei alexandrine, alchimia a cunoscut trei faze
Alchimie () [Corola-website/Science/310969_a_312298]
-
vărsării Siretului în Dunăre. În urmă cu cinci ani, un gălățean pasionat de istoria orașului, Dumitru Săndel, autorul monografiei “Galațiul, așa cum mi-l amintesc”, a descoperit, în cursul documentării pentru monografia sa, că Galațiul este menționat, sub numele ”Galatie”, în „Tabula Peutingeriană”, o hartă întocmită în secolul al 2-lea e.n. Din cauza nepăsării autorităților locale, Galațiul rămâne în continuare cu atestarea documentară de aproape jumătate de secol, deși așezarea daco-romană de la confluența Dunării cu Siretul este confirmată de existența a numeroase
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
România dispare după aceea, până în 1996, când vin în vacanțe, ca supus britanic, la București. Dar totul era exact așa cum trăiești o vacanță, nu înțelegeam mai nimic din ce se întâmpla aici. Chiar când am revenit în țară definitiv, eram tabula rasa, nu înțelegeam nimic din ceea ce se întâmpla. Cam asta e povestea, tot ce pot spune astăzi sunt lucruri legate de manipulare, de lipsa unei culturi politice, dar mă tem că lucrurile astea nu pot fi adresate cu adevărat. Mă
„S-a scandat de multe ori lozinca „singura soluție, înc-o revoluție”, care i-a și adus pe mineri la București. Această lozincă este mai actuală astăzi ca oricând!” () [Corola-website/Science/295770_a_297099]
-
legatus Augusti pro praetore, votum solvit libens merito”. Ca atare, monumentul a fost ridicat în timpul împăratului Hadrian de Marcus Statius Priscus, care avea rangul "legatus augusti pro praetore". Pe altarul zeiței Nemesis „patroana justiției și răzbunării divine” se află inscripția: Tabula Peutingeriana, hartă romană unde apar orașele din Dacia, atestă faptul că orașul se afla la 7,12 miliare romane de Apulum adică . Cărămizile romane ștampilate (probabil cu însemele Legiunii a XIII-a Gemina), de care amintește Adalbert Czerni, drumul roman
Descoperiri arheologice din Stremț, Alba () [Corola-website/Science/314351_a_315680]
-
cuvinte sunt proprii limbii osce și probabil ieșite dintr-un substrat neindo-european (de exemplu, „templu”: în oscă, "caila", iar în latină "templum"). Comparativ cu celelalte limbi italice, numeroase texte în oscă ne-au parvenit, între care faimosul Cippus Abellanus și Tabula Bantina. Oscii utilizau un alfabet inspirat din alfabetul etrusc, iar acesta fusese inspirat din alfabetul grec.
Limba oscă () [Corola-website/Science/322599_a_323928]
-
popasuri, lungimea etapelor, obstacole și locurile remarcabile (capitale de provincie, sanctuare), ceea ce era important pentru un călător din acea epocă. "Itinerarul lui Antonin", în , este un catalog indicator unde sunt enumerate, pentru toate drumurile, etapele și distanțele. Se inspiră din Tabula Peutingeriana și a fost redactată, mai întâi, sub domnia lui Caracalla (Marcus Aurelius "Antoninus"), apoi, în mod plauzibil, remodelat în epoca Tetrarhiei, la sfârșitul secolului al III-lea, întrucât este evocat Constantinopolul. A fost, fără îndoială, realizat pornind de la o
Drum roman () [Corola-website/Science/329380_a_330709]
-
Aurelius "Antoninus"), apoi, în mod plauzibil, remodelat în epoca Tetrarhiei, la sfârșitul secolului al III-lea, întrucât este evocat Constantinopolul. A fost, fără îndoială, realizat pornind de la o hartă murală. Documentul cel mai cunoscut care a ajuns până la noi este Tabula Peutingeriana, sau Tabula Theodosiană. Este copia făcută de un călugăr alsacian în secolul al XIII-lea, a documentului realizat la începutul secolului al III-lea de Castorius. Acest document ar putea fi și o copie a hărții Imperiului lui Agrippa
Drum roman () [Corola-website/Science/329380_a_330709]
-
în mod plauzibil, remodelat în epoca Tetrarhiei, la sfârșitul secolului al III-lea, întrucât este evocat Constantinopolul. A fost, fără îndoială, realizat pornind de la o hartă murală. Documentul cel mai cunoscut care a ajuns până la noi este Tabula Peutingeriana, sau Tabula Theodosiană. Este copia făcută de un călugăr alsacian în secolul al XIII-lea, a documentului realizat la începutul secolului al III-lea de Castorius. Acest document ar putea fi și o copie a hărții Imperiului lui Agrippa destinată socrului său
Drum roman () [Corola-website/Science/329380_a_330709]
-
putea fi și o copie a hărții Imperiului lui Agrippa destinată socrului său, împăratul Augustus. Donată umanistului Konrad Peutinger, ea este astăzi la biblioteca din Viena, în Austria. În 11 file (6,80 m pe 0,34 m în total), Tabula Peutingeriana reprezintă lumea cunoscută în epocă, din Anglia în Africa de Nord și de la Atlantic în India. În secolul al XIX-lea, aproape de Roma, în lacul Bracciano, au fost găsite patru pahare de argint. Paharele de la Vicarello, numite așa de la toponimul descoperirii
Drum roman () [Corola-website/Science/329380_a_330709]