1,599 matches
-
Sophia Loren! Înghiți fâstâcit prezentările: „Radu, băiatul meu, ea e Nina, profesoara care stă la mine în chirie și care mă ajută cu gospodăria”. O mână puternică îi strânse degetele scurt și, în doar câteva minute, pe masă apărură farfurii, tacâmuri... mâncare. Nu își dădu seama dacă mâncase lacom sau dacă reușise să se controleze suficient cât să nu pară prost crescut. Știa doar că aromele îl amețeau imediat ce îmbucăturile îi atingeau cerul gurii. Supa dulce cu găluște mari și pufoase
REVENIREA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1414978702.html [Corola-blog/BlogPost/379865_a_381194]
-
Acasa > Poezie > Credinta > VREI SĂ VORBIM? Autor: Lucica Boltasu Publicat în: Ediția nr. 1518 din 26 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Aștepți o vorbă, un surâs, ce-ntârzie s-apară, Privești tacâmul și suspini, tăcerea e amară, O cină ce-ar fi trebuit să fie de poveste, De bucurii te-a vitregit și timpu-ți joacă feste. Tehnologia ți-a furat pe cel de lângă tine, Facebook, email, whats app, youtube și altele, vezi
VREI SĂ VORBIM? de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1424977422.html [Corola-blog/BlogPost/377240_a_378569]
-
prezintă o aparentă monotonie, datorită aceluiași ton, oarecum elegiac. Această monotonie e fragmentată însă de episoade ironice care dinamizează și „ dinamitează “ limbajul, mai ales in poezia Delta : „ serile de iulie / înotau spre mal / țânțari purtau pe brațe / ... / tu / nu / spălai tacâmuri vase / nu / făceai mămăligă ciorbă salată de ceapă / nu / storceai lamai în apă / nu / puneai mentă în ceai “. Ironia și autoironia pot guverna poezii întregi : Negocieri, Stagiatura, Necroza, Ziarul, Delta, Neliniște, sau pot fi episodice : „ rambursați icarul îndrăgostitului și poetului
„APARENT/ ILLUSORY” O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALA SEMNATĂ DE POETA DACINA DAN de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 by http://confluente.ro//var/www/html/Home/Stihuri/Reflectii/mihaela_gheorghiu_1481520906.html [Corola-blog/BlogPost/360912_a_362241]
-
mult spațiu intre noi. -Rigorile epocii, mi-a replicat glumeț. - E tortură! m-am bosumflat, intrând în joc. A deschis brațele mimând neputința...adică..asta e. „Tu ai vrut un lord!” L-am urmărit pe furiș, cu câtă eleganța mânuia tacâmurile. -Nu ți-e foame, dacă stai, să-mi urmărești toate mișcările. -Milord, ești periculos, mama m-a învățat să nu mă bag în seamă cu necunoscuți! am fluturat din gene, ingenuă. Râdeam amândoi, atmosfera se detensiona ușor. Mă simțeam bine
AMINTIRILE BĂTRÂNEI DOAMNE (II) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 839 din 18 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Amintirile_batranei_doamne_camelia_constantin_1366288106.html [Corola-blog/BlogPost/345725_a_347054]
-
de dragul meu. Iar eu, în tot acest timp, mă perpeleam, mă ascundeam de el și de mine însămi, speriată să nu mă dau de gol. Nici nu știu ce gust a avut mâncarea până atunci. Urmăream pe ascuns cât de elegant folosește tacâmul ori șervețelul, cât de măsurat este în toate gesturile și cât de rafinat în conversație. Îl sorbeam din ochi și îmi era teamă să nu gafez prin gesturi anapoda ori prin vreo vorbă scăpată aiurea... Ei bine, eram la felul
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1394892665.html [Corola-blog/BlogPost/353613_a_354942]
-
avea nasul coroiat. Însă Nefertiti nu te sufoca cu suta de kile (killer !) a Monei ! Deja, presimt, că mi-am făcut noi prietene ! În rest, fibule, mumii, mandibule, sarcofage, inele, brățări, săbii, ciocane, armuri, cărămizi, ziduri întregi, porți, scări ... tot tacâmul. Stop ! Ajung la pergamente și suluri de papirus. Citesc, în diagonală, vreo două-trei, înainte să intru în cea mai mare galerie de artă din lume ! Ați auzit ? S-au descoperit recent, într-o peșteră din Iordania, 70 de cărți de
BERLIN, SCHNELL, SCHNELL! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 115 din 25 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Berlin_schnell_schnell_.html [Corola-blog/BlogPost/342552_a_343881]
-
despre care am auzit că este foarte controversat. Și spunând acestea, îl bătu împăciuitor pe umăr, împingându-l ușor în direcția sufrageriei. Vadim se conformă, iar Florin, cu o dexteritate de picol, debarasă iute masa, așezând în chiuveta farfuria și tacâmurile murdare. Își aprinse o țigară și trase cu sete din ea. Căută din ochi scrumiera - spre nemulțumirea lui Vadim, Lidia mai fuma din când în când - și scutură în ea scrumul. Degetele îi tremurau ușor Pe peretele de deasupra mesei
SUB CERUL MUT de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1471845345.html [Corola-blog/BlogPost/380112_a_381441]
-
comandat fiecare pizza preferată, o bere pentru Sebastian și o cola pentru Minodora. Ar fi băut și ea un pahar cu bere, dar îi era rușine. Nu știa cum ar fi interpretat el dorința sa. În zece minute erau cu tacâmurile în mână și farfuriile pline în față. - Și până la urmă ce ai de gând să faci? Dai curs ofertei Universității? - Nu știu. Posibil. Am să merg acolo să vorbesc, să văd ce avantaje am, cine a făcut propunerea și de ce
ROMAN , CAP. SAPTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1454150920.html [Corola-blog/BlogPost/370135_a_371464]
-
Ai dreptate. Chiar dacă nu am prins prea mult din acea perioadă, tot îmi amintesc câte ceva. Mai ales sărăcia din familia noastră, lipsa banilor și a alimentelor, nopțile petrecute să prinzi rând la schimbarea buteliei, cozile interminabile pentru o pungă cu tacâmuri de pasăre și multe altele. - Și atunci? - Bine, bine, dar nu asta am vrut eu să discutăm. Nu să facem o radiografie a stării învățământului din țara noastră sau a societății, ci a situației noastre sentimentale prezente... - ... care este minunată
ROMAN , CAP. SAPTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1454150920.html [Corola-blog/BlogPost/370135_a_371464]
-
ea? - Ha, ha, ha. Poate pentru că tu nu fumezi. Dacă fumai, cine știe? Doar nu stăteam sub fereastră ca muții. - Nu m-am gândit la asta, poate mă apucam de fumat. Hi, hi, hi. Ce chestie! Minodora mută farfuria și tacâmurile din fața sa, pentru ca ospătarul să debaraseze masa și-i solicită acestuia când veni să ridice farfuria, un pahar cu bere. Fie ce o fi, avea poftă de o bere. Poate așa prindea mai mult curaj, să-l surprindă pe Sebastian
ROMAN , CAP. SAPTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1454150920.html [Corola-blog/BlogPost/370135_a_371464]
-
-i trimită cel mai bun om pe care-l are. L-a trimis pe el. Avea de schimbat faianța în baie, reparații mărunte ca instalator și a descoperit fără voia lui o mare sumă de bani în dolari și, ca tacâmul să fie complet, și un revolver cu câteva încărcătoare. Și când s-a întors gazda, i le-a întins ca un copil. - Vă rog să numărați banii, să vedeți că nu lipsește nimic. Și „jucăria” asta că eu n-am
ÎN CASA TATĂLUI MEU de ION UNTARU în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/In_casa_tatalui_meu_ion_untaru_1331620961.html [Corola-blog/BlogPost/348383_a_349712]
-
știu cînd esdte și cînd nu este deschis robinetul.” Sărim în aprilie! Să crap dacă nu aș putea să citez întregul volum, dar s-ar supără autorul pe mine definitiv și total! (Sic!) Verva este în toi: “Au dispărut și “tacîmurile”, si oasele, si copițelele, “adidașii”. Au ieșit urzicile, dar puține și scumpe, că-i secetă...” Mi-am amintit astfel că intrăm în măcelăria din Piață Dorobanți și întrebăm, timid: “Aveți adidași ?” Răspunsul măcelarului: “Avem, dom scriitor!” Eu: “Mărimea 42 aveți
NONEPOEZIA CRITICII de IOAN LILĂ în ediţia nr. 520 din 03 iunie 2012 by http://confluente.ro/Nonepoezia_criticii_ioan_lila_1338718699.html [Corola-blog/BlogPost/358273_a_359602]
-
pentru șefu’, umfla cantitățile cu adausuri ce lua și pentru casa lui. Masa fusese aranjată ca la restaurant. Blatul era acoperit cu o față din pânză fină de damasc, intens apretată, pe care așteptau stălucind paharele de Boemia, veselă și tacâmuri pentru două persoane. Vesela era lucrată manual la o fabrică din țară, provenită dintr-un lot destinat exportului, iar tacâmurile din oțel inoxidabil, Rostfrei, fuseseră aduse din Germania. Într-o cană de sticlă, Violeta pusese o cantitate suficientă de suc
PARTEA ȘAPTEA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1494939021.html [Corola-blog/BlogPost/372065_a_373394]
-
acoperit cu o față din pânză fină de damasc, intens apretată, pe care așteptau stălucind paharele de Boemia, veselă și tacâmuri pentru două persoane. Vesela era lucrată manual la o fabrică din țară, provenită dintr-un lot destinat exportului, iar tacâmurile din oțel inoxidabil, Rostfrei, fuseseră aduse din Germania. Într-o cană de sticlă, Violeta pusese o cantitate suficientă de suc de portocale proaspăt stoarse, ce aștepta să fie băut. - Bună dimineața, dragă! zise George când întră în bucătăria cu mirosuri
PARTEA ȘAPTEA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1494939021.html [Corola-blog/BlogPost/372065_a_373394]
-
zise ea. Policarp intui primejdia și o zbughi din cabinet rătăcind un timp pe străzi. Urmărit de privirile suspicioase ale trecătorilor și, simțindu-și stomacul hărțuit de foame, intră într-un restaurant. Comandă ceva de mâncare, iar când chelnerul aduse tacâmul și pâinea, îi studie avid mâinile și îl întrebă: „Dumneata îți speli mâinile înainte de a servi clientul?” Chelnerul îl privi nedumerit, continuând să așeze tacâmurile pe masă fără să răspundă. Eroul nostru îi împinse cât colo mâinile de pe fața de
NĂPRASNICA FOBIE A LUI POLICARP RESTEU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1457247762.html [Corola-blog/BlogPost/365983_a_367312]
-
hărțuit de foame, intră într-un restaurant. Comandă ceva de mâncare, iar când chelnerul aduse tacâmul și pâinea, îi studie avid mâinile și îl întrebă: „Dumneata îți speli mâinile înainte de a servi clientul?” Chelnerul îl privi nedumerit, continuând să așeze tacâmurile pe masă fără să răspundă. Eroul nostru îi împinse cât colo mâinile de pe fața de masă, țipând furios: „Pleacă du-te și te spală-te imediat, altfel nu-ți permit să mă servești!” Vecinii de la celelalte mese priveau curioși scena
NĂPRASNICA FOBIE A LUI POLICARP RESTEU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1457247762.html [Corola-blog/BlogPost/365983_a_367312]
-
după ce termin școala! Nu am un răspuns. Acum urmez a doua facultate și nu știu ce o să fac, în vara acestui an, când ajung la finalizarea studiilor. Vânzătoare într-un supermarket nu mă duc! Mai bine merg în altă țară să spăl tacâmuri și vase și să am un venit cât un director de aici! ..................................................................................................................................... - Dar voi, voi cine sunteți? întreabă Victorița. Oprița face câteva precizări care zugrăvesc sumar o viață petrecută de ei doi alături de cel care a fost tatăl lor. Au
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.3 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 by http://confluente.ro/eugen_lupu_1471554520.html [Corola-blog/BlogPost/342753_a_344082]
-
-i va place, că miroase a usturoi, se agită bătrâna, ducându-și mâna la gură a nemulțumire. - Spuneți-mi Adriana. Nu vă faceți probleme, îmi place ostropelul. Fac și eu uneori. - Mă bucur atunci. Radu, ia adu tu vesela și tacâmurile din dulap, până văd eu dacă nu cumva s-a răcit mâncarea, că oprii focul de vreo jumătate de ceas. - Cum să se răcească mamă așa de repede? - Eu știu? Zic și eu așa. - Eu cu ce vă pot ajuta
FINAL DE ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1430636235.html [Corola-blog/BlogPost/379778_a_381107]
-
că oprii focul de vreo jumătate de ceas. - Cum să se răcească mamă așa de repede? - Eu știu? Zic și eu așa. - Eu cu ce vă pot ajuta? Întrebă Adriana. - Taie pâinea dacă poți, dacă nu așează tu farfuriile și tacâmurile, iar Radu că-i bărbat taie pâinea în locul tău. Așa-i normal în casa omului. Bărbatul taie pâinea și mămăliga. Noi așa am pomenit la părinți. Hai moșule, treci la masă. Știi doar unde îți este locul. - M-aș spăla
FINAL DE ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1430636235.html [Corola-blog/BlogPost/379778_a_381107]
-
parțial, dar pentru toți avea să rămână în continuare KEMET. Surpriza avea să se producă acasă la Dinu, unde lui Kemet i se pregătise o mică sărbătoare, cum nu visase vreodată. Masa era pregătită de soția lui Dinu cu tot tacâmul, căci tanti Maria era bucătăreasă la cantina rafinăriei Vega. Lui Kemet i se pregătise un scaun chiar în capul mesei, dar nu cel de onoare, acesta era destinat tovarășului Manole. Familia lui Dinu era strânsă și a sosit și tovarășul
KEMET VA AVEA BULETIN de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 by http://confluente.ro/_kemet_va_avea_buletin_mihai_leonte_1346146610.html [Corola-blog/BlogPost/355295_a_356624]
-
spun unde găsești toate, în timp ce eu pregătesc aperitivele. După ce s-au schimbat, Ștefan îi arătă fața de masă și plecă să aducă bagajele la bucătărie. Ilinca o așeză pe masă și îl așteptă să-i spună de unde poate lua paharele, tacâmurile, farfuriile, șervețelele. - Gata, am venit! Ai și așezat fața de masă? Uite, vezi dulapurile acestea, aici găsești tot ce îți trebuie. Simte-te ca la tine acasă! (va urma) Referință Bibliografică: Poveste la început de primăvară (XIII) / Vasilica Ilie : Confluențe
POVESTE LA ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ (XIII) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Poveste_la_inceput_de_primav_vasilica_ilie_1387213946.html [Corola-blog/BlogPost/363360_a_364689]
-
apa într-un vin veritabil, pe când tu mai aveai puțin și transformai vinul în apă veritabilă, ceea ce nu e miracol, a deslușit părintele tâlcul, provocând veselia mesenilor, în timp ce Mierlan încerca să zâmbească și se scărpina la ceafă a nedumerire. Treptat, tacâmurile au... obosit și doar paharele erau încă în funcțiune. Andrei a încercat să se ridice dar a renunțat, făcând o grimasă de durere și neputință, vorbind de pe scaun: -Am vrut să fiți de față oameni cu respectul întru Domnul, oameni
SFÂRŞITUL LUI ANDREI MURGESCU. Fragment din romanul Îngerii de la Casa Morarului de Ion R. Popa, Ed. Autograf, Craiova, 2011 by http://revistaderecenzii.ro/sfarsitul-lui-andrei-murgescu-fragment-din-romanul-ingerii-de-la-casa-morarului-de-ion-r-popa-ed-autograf-craiova-2011/ [Corola-blog/BlogPost/339663_a_340992]
-
du, durlu du du..... ” Dedicația „ muzicală ” repetată în nenumărate rânduri, înveselindu-i de fiecare dată pe subordonații fruntașului și nu numai pe ei, l-a determinat pe acesta să-i poarte ranchiună până în ultima clipă de armată. * Zgomotul făcut de tacâmuri, la numărătoarea repetată, a devenit enervant. Până acum nu se mai întâmplase să nu iasă la număr. Este drept că nu le mai inventariase de ceva vreme. Zărise, în magazia comandantului de pluton, o furculiță răscăcărată ce îi atrăsese atenția
XVI. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1476869261.html [Corola-blog/BlogPost/365362_a_366691]
-
a lăsat-o spânzurată de capacul de bere de pe tocul ușii, purtător al celui de-al doilea sigiliu. A mai verificat încă odată somnul celorlalți îndeplinind obișnuita datorie a plantonului. Avea calea liberă din toate punctele de vedere. Știa câte tacâmuri îi lipsesc. Cu părere de rău, în locul furculiței ce îi atrăsese atenția a luat o alta gândind că altfel s-ar fi putut deconspira. După ce a încuiat ușa a prins sigiliul la loc cu vârful degetelor apăsând plastilina cu minuțiozitate
XVI. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1476869261.html [Corola-blog/BlogPost/365362_a_366691]
-
că verificarea sigiliului se face numai înainte de a se deschide ușa fără a se cerceta și modul cum acesta se desprinde din lăcașul său. În timp, a fost nevoit să repete acestă operațiune de încă vreo două-trei ori parte din tacâmuri „migrând” către magazia comandantului. Ca să pună capăt jocului, din același loc și-a creat un surplus pe care l-a dosit în depozitul de carburanți, nu înainte de a unge piesele cu vaselină. Cei care îl pauperizau, pe căi neortodoxe, nu
XVI. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1476869261.html [Corola-blog/BlogPost/365362_a_366691]