201 matches
-
abundență de spațiu este brăzdată de fluvii ca: Obi, Enisei, Lena, Amur, Selenga, Amu-Daria și Sâr-Daria, lacuri, adevărate mări, precum Lacul Aral (67.700 km2), Baikal (30.500 km2) și Marea Caspică. Stepe necuprinse, cu vegetație specifică, păduri nesfârșite de taiga, zone deșertice, ținuturi subtropicale, ca cele din sudul Asiei Centrale, climat pronunțat continental, cu temperaturi cuprinse între +550 C și -500 C, o faună bogată, din care nu lipsește peștele, animale cu blană fină, reni și cămile, măgari și calul
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
natură. Astfel, deși populațiile de lupi s-au redus simțitor În unele zone geografice de pe glob, arealul lor de răspândire continuă să cuprindă; Canada, Alaska,Europa de Est, ce include și România, Peninsula Scandinavă, Rusia, Orientul Apropiat, Asia Centrală, Siberia și mai puțin Taigaua, cu toate că În trecut această ultimă zonă, Împreună cu Tundra, au fost printre cele mai populate de specia lupus. După secolul al XVIII-lea aproape că au dispărut din Marea Britanie, Germania, Olanda și Danemarca, după secolul XX din Franța și Elveția, iar
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
1961. Traduceri: A. P. Cehov, Nuvele, București, 1949 (în colaborare cu Val. Cordun); Nikolai Virta, Bătălia Stalingradului, București, 1950 (în colaborare cu Val. Cordun); Antologia poeților decembriști. 1826-1951, București, 1951 (în colaborare cu Claudia Millian și Demostene Botez); V. Matev, În taigaua Narâmului, București, 1953 (în colaborare cu M. Zarie); E. Samuilenoc, Noroc vânătoresc, București, 1954 (în colaborare cu Silvian Iosifescu); K. Simonov, Suvorov, București, 1955; S. N. Sergheev-Țenski, Epopeea Sevastopolului, I -II, București, 1955 (în colaborare cu L. Pop); Alexander Iașin, Aliona
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285436_a_286765]
-
ale sistemului concentraționar*; pe de altă parte, „coloniștii speciali” care și-au pierdut drepturile de cetățeni obișnuiți și sunt afectați din oficiu de către poliția politică* pe lângă un șantier, o uzină sau un kolhoz, sau sunt puși să defrișeze stepa sau taigaua în care au fost deportați. între 1929 și 1953, s-au înregistrat circa 130 de operațiuni de deportare, cuprinzând aproximativ 14.500.000 de persoane. De la colectivizare la Marea Teroare Politica deportărilor punitive apare în cursul războiului civil*. încă din
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
șederea într-o parte a URSS și sunt constrânși la domiciliu forțat în apropierea lagărului, ceea ce le permite, totuși, să obțină un loc de muncă și să ducă o viață de familie, după cum o mărturisește maghiarul Aron Gabor în Strigătul taigalei. Cea mai mare parte a deținuților sunt victime ale faimosului articol 58 din Codul Penal sovietic, care definește „crima contrarevoluționară”, provocând o criminalizare a ansamblului societății. Acești „contrarevoluționari” sunt la cheremul condamnaților de drept comun - blatnoi -, cărora autoritățile oficiale le
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
provocând o criminalizare a ansamblului societății. Acești „contrarevoluționari” sunt la cheremul condamnaților de drept comun - blatnoi -, cărora autoritățile oficiale le încredințează adeseori administrarea lagărului. Acesta este constituit dintr-un perimetru înconjurat de sârmă ghimbată, mergând de la simpla campare în plină taiga până la ansambluri de numeroase barăci din beton, în timp ce gardienii și conducerea sunt instalați în exteriorul perimetrului. Disciplina este riguroasă, delațiunea - permanentă, pedepsele - groaznice, iar gardienii trag fără somație. Viața cotidiană este guvernată de ideea supraviețuirii, care supraviețuire depinde de rația
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
desfășurare a portretelor conducătorilor sau a unor banderole proclamând: „munca dezinteresată ne va reda locul cuvenit în marea familie a muncitorilor” sau „comunismul este viitorul luminos al omenirii”. Evadările sunt rare, într-atât de mari sunt obstacolele - iarna, subalimentația, întinderea taigalei, raziile polițienești. Câteva revolte și greve izbucnesc uneori, ca în 1936, la Vorkuta, unde troțkiștii* reclamă un statut de deținuți politici și intră în grevă. Cele mai cunoscute izbucnesc în 1954, cerând încetarea relelor tratamente și o îmbunătățire a condițiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Pădurea boreală a intrat și ea mai demult în exploatare, la latitudini temperate fiind excesiv utilizat chiar lemnul unor arbori extrem de rari, ca Sequoia. În ultimul secol această pădure este afectată puternic, până la limita cu tundra. Pădurea nord-canadiană, pădurea finlandeză, taigaua siberiană au început prin a fi tăiate masiv pentru gudron, apoi pentru celuloză sau chiar au fost arse, în vederea pregătirii terenurilor pentru culturi. În legătură cu valoarea complexă, uneori excepțională, a asociațiilor arborescente în geosistem, descoperirea recentă, în China, a unei Metasequoia
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
represalii concepute, „pritocite” și puse în aplicare prin ordine directe de către Tartorul Stalin însuși, în mare majoritate aceștia declaraseră că fuseseră „luați cu sila de către armata germană”, deci, nici măcar de armata română! Dintre acești viitori deportați în imensele stepe și taigale rusești sau kazahe (asta, în cel mai bun caz!), îi vom aminti pe următorii, găsiți prin județul Tutova sau chiar în orașul Bârlad: Moscoviciov Andrei (Berdiansk, jud. Rostov, Rusia, cetățean „sovietic” stabilit la Zorleni Tutova). Bărbatul își declarase intenția de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
la Ministerul Învățământului pentru aprobare erau prevăzute o perioadă de vară și un traseu sud-nord care să traverseze toate zonele landșaftice (bio-pedo-climatice) de la cea tropical-subtropicală sudică, prin zona central-asiatică a stepelor și deșerturilor temperate, până în zona rece a pădurilor siberiene (taiga) și cea subpolară a tundrelor. Am solicitat această ambițioasă deplasare nu numai pentru că eram tânăr și doritor a vedea cât mai multe regiuni ale globului ... ci și pentru că mi se încredințase să țin studenților ... între altele ... și acel curs nou
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
China, a stabilit relații cu India; daoismul a pătruns în India, iar budismul a ajuns la înflorire în China. "Drumul Mătăsii'' devenise principala legătură a imperiului Tang cu lumea din afară; mii de comercianți soseau din toate colțurile lumii, din taigaua siberiană, junglele Indiei, lumea elenă, arabă, persană și cea niponă. Porturile imperiului chinez erau puncte de plecare a corăbiilor încărcate cu produse chinezești și de sosire a celor încărcate cu produse din Asia de Sud și Sud-Est, Arabia și Bizanț. Imperiul Tang
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
este acoperită de păduri (mesteacăn, pin, molid), 10% este teren agricol (cultivat cu ovăz, cartofi, secară, sfeclă de zahăr, grâu). Există 16 parcuri naturale și 753 de rezervații de stat și alte rezervații care protejează flora tipică de tundră sau taiga, fauna polară sau de pădure temperată. Suedia este bogată în minereu de fier, cupru, zinc, aur, argint, plumb, wolfram, uraniu și alte minereuri, dar nu are zăcăminte de petrol și cărbune, dispune însă de energie hidroelectrică (are peste 1000 de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
în chip de trofee, unora chiar li s-a dat drumul din elicopter ca să demonstreze că pot zbura, iar mulți alții au fost condamnați la deportare în lagărele de muncă. cu timpul, situația s-a mai schimbat. Cum în adâncul taigalei nu existau medici moderni, i-au lăsat pe șamani să-i îngrijească pe bolnavi, iar la televiziunea sovietică sau la festivalurile de folclor au apărut chiar câțIVa bătrâni păstrători ai tradițiilor siberiene ca reprezentanți ai unei anume identități și ai
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
1973; Klára Jarunková, Singură la părinți, București, 1973; Jarmila Loukotková, Sânge pentru ce?, București, 1974; Miroslav Stingl, Aventura marilor căpetenii indiene, București, 1974 (în colaborare cu Margareta Grosu); Jan Kozak, Mariana, București, 1976 (în colaborare cu Margareta Grosu), Vânător în taiga, București, 1983 (în colaborare cu Sanda Apostolescu), Adam și Eva, București, 1985, Samurul negru. Ursul cafeniu, București, 1985; J. Voskovec, J. Werich, Nord contra Sud, București, 1976; Donát Sajner, Amintirile unui ștrengar, București, 1976 (în colaborare cu Margareta Grosu); Johanna
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287371_a_288700]
-
ELEȘTEU. HELIOCENTRALĂ uzină electrică cu ajutorul căreia se pune în valoare energia solară. HELIU element chimic important care intră în alcătuirea stelelor, alături de hidrogen; este foarte ușor și inflamabil. HERMELINĂ mamifer carnivor, asemănător cu nevăstuica, ce trăiește în pădurea de conifere (taigaua siberiană); blana este foarte prețioasă, de culoare cafenie vara și albă iarna. HIDROCENTRALĂ centrală care utilizează energia apelor, valorificând căderea acestora sau volumul mare de apă, pentru producerea energiei electrice; cea mai mare este hidrocentrala Itaipu (peste 12.600 MW
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
două zone de uscat mai întinse (două continente, două insule, o peninsulă de un continent, ș.a.); exemplu: istmul Suez, care leagă Peninsula Arabia de Africa; cel mai lung istm este Tehuantepec: 210 km (America Centrală). IZBĂ locuință construită din bârne în taiga (pădurea de conifere din Siberia). IZOTERMĂ linia care unește punctele cu valori egale ale temperaturii aerului. IZVOR punctul de ieșire naturală a apei dintr-un strat acvifer, la suprafața scoarței. ÎNGHEȚAT (OCEANUL) oceanul cu apele cele mai reci. ÎNĂLȚIME distanța
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
amestecate, cu predominarea unei esențe (exemplu, șleau de gorun) sau în amestecuri variate. TRANSSIBERIANUL cea mai lungă cale ferată din lume: peste 9.100 km., ce leagă Moscova de Vladivostok (Rusia). TAIFUN denumire a ciclonilor tropicali în Pacificul de Vest. TAIGA pădure boreală de conifere formată din specii de pin, brad, molid, zadă, cu specii diferite în diversele sectoare ale acestei întinse zone (Europa Nordică, Siberia, Canada). TALUZ parte mai abruptă dintr-un versant situată, de obicei, la baza acestuia sau
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
amestecul indienilor (amerindienilor) cu negrii. ZĂNOAGĂ vezi CIRC GLACIAR. ZĂVOI formațiune de arbori și arbuști higrofili (salcie, răchită, plop, anin, simple sau în amestec), în lungul luncilor râurilor. ZIBELINĂ animal carnivor, asemănător cu jderul, cu blană scumpă, ce trăiește în taiga (pădurea de conifere); sinonim: samur. ZIMBRU animal sălbatic mare, din familia bovinelor, cu corpul acoperit cu blană deasă, pâsloasă, cu capul mare și coarne scurte, întoarse în afară; este pe cale de dispariție. ZONĂ ABISALĂ zonă de mare adâncime a fundului
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
ritm de colindă populară: „Colindă, colindă / Poposiră-n tihnă, / Crai înalți de-o șchioapă, / Cu obraji de ceară, / În ajun sub seară / [...] Că în umbra nopții, / Stau la pândă lupii / Slujitorii Morții / Împrejurul stânii / [...] Trădătorii lumii, / Adunați cu lașii, / Din taigaua rece / Și din Kazahstan, / Spre Munceștii noștri, / Își îndreaptă pașii” (La Muncești). După 1945, refugiat în România, M. își schimbă atitudinea de tribun în aceea de filosof-sihastru. Poezia, păstrând însemnul tragicului, devine contemplativă, de un lirism concentrat, metaforei revenindu-i
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288288_a_289617]
-
în linii mari, între Cercurile Polare și Poli, suprapuse celor două zone de climă rece; includ următoarele biomuri: deșeturile glaciare, tundra) 2. Mediile actuale din zona temperată (între Cercurile Polare și Tropice, în zonele cu climat temperat; includ biomurile de taiga, păduri de foioase, stepe, vegetație mediteraneană, deșerturi temperate) 3. Mediile actuale din zona caldă (între Tropicul Racului și Tropicul Capricornului, în zona cu climat cald; includ biomurile de pădure ecuatorială, savană, deșerturi tropicale) Între aceste trei grupe mari de medii actuale
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
de 20 de ori mai mult decât concentrația maximă admisă (vezi subcapitolul VI.1 .3.4.). O mare parte a Siberiei este inclusă în Rusia Arctică, însă prezentarea acestei vaste regiuni, ocupate în cea mai mare parte de biomul de taiga, se va face într-un subcapitol ulterior. IV. MEDIILE ACTUALE DIN ZONA RECE A EMISFEREI SUDICE Spre deosebire de zona circumpolar nordică în care oceanul este plasat în poziția centrală, fiind bordat de o fâșie terestră în sectoarele nordice ale Eurasiei și
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
cele două zone reci ale planetei. Numele de Antarctica vine de la grecescul antarktikos care înseamnă opus Arcticei. Dacă limita sudică a Arcticii era situată în mare parte pe teritorii continentale, marcând întrepătrunderea a două biomuri mari ale Terrei, tundra și taigaua, în regiunea Antarctica limita nordică este plasată pe ocean, fiind astfel mai puțin clară, dar poate și mai puțin importantă din punct de vedere practic. În afara Antarcticii, puține sunt sectoarele terestre situate în limitele climatului rece care, matematic vorbind, este
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
este dependentă de condițiile din întreaga planetă, întrucât această zonă naturală, ca și Arctica, este extrem de vulnerabilă la modificările climatice globale. PARTEA a II-a Mediile actuale din zona temperată Condiții climatice din zona temperată Biomurile terestre din zona temperată Taigaua Studiu regional: Siberia Pădurile de foioase Stepele Biomurile zonei subtropicale Europa Mediteraneană - studiu regional Deșerturile din zona temperată Aralkum - studiu de caz (Lacul Aral) MEDIILE ACTUALE DIN ZONA TEMPERATĂ În linii mari putem localiza cele două zone temperate ale planetei
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
iar limita între zona temperată și zona caldă este dată de izoterma de 20șC a lunii iulie (adică poziția de vară a frontului de aer polar). Varietatea condițiilor climatice se reflectă în peisajele din zona temperată care includ biomurile de taiga, păduri mixte, păduri de foioase, stepă și chiar deșerturi și semideșerturi, la care se adaugă biomurile caracteristice climatului subtropical. Cele mai multe dintre acestea au fost profund modificate de om (prin despăduriri masive, desțelenirea stepelor etc) spațiile astfel create fiind redate în
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
medii termice din ce în ce mai reduse cu cât ne îndepărtăm de influențele oceanice. Precipitațiile atmosferice se remarcă prin cantități anuale destul de reduse, cuprinse între 300-600mm, fiind concentrate îndeosebi în anotimpul de vară. Biomul specific acestui tip de climat este pădurea de conifere (taigaua). 2. Climatul temperat propriu-zis este cel mai bine reprezentat în continentele emisferei nordice unde masele continentale sunt foarte extinse la aceste latitudini, în timp ce în emisfera sudică, la aceste latitudini predomină oceanul, iar continentele prezintă o îngustare considerabilă, ceea ce nu oferă
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]