236 matches
-
parcurgerea mottoului: “Mi-e sufletul mereu dorința vie,/ Plin de speranță și de bunătate,/ Adun în vers curat, de poezie,/ Iubirea-mi toată și seninătate./ În nebunia unei vieți furate/ De-o lume-n nesfârșita hărțuire/ Încerc să-mi iau tain de libertate,/ Ma-nfrupt din stih, scriindu-l cu iubire” (Când scriu), iar dacă aruncăm o rapidă privire asupra titlurilor poeziilor sale, desprindem crezul ei de viață, un adevărat mănunchi de frumuseți și doruri, întoarcerea spre trăirile interioare, protest împotriva
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]
-
Aș ști s-adun din unduirea ierbii Doar adierea blândului zefir Privind la râu cum se adapă cerbii Să-nlătur spini din rug de trandafir Înmiresmat, în sângeriu veșmânt De taine prinse-n trena nopții slute Apoi să-mi iau tainul din cuvânt Îngenunchind în clipele durute Pe lacrimi reci din roua dimineții Cu pumnii strânși dar sufletul deschis Strivind în gând amărăciunea vieții Dar pribegind prin colțul meu de vis... Limassol, Cipru, 19/20 iunie 2012 Referință Bibliografică: De-ar
DE-AR FI... de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357660_a_358989]
-
nu mai scapă di ea cât trăiește, băiete ... Și eu, cu fata me', n-am să pățesc asta, nici dac-aș fi prostu' satului!... Horele la Delenii de Sus începeau după-amiaza, cam după ce vitele cele mari, îndată ce-și primeau tainul din miezul zilei, s-apucau de rumegat. Încet-încet, tinerimea gătită în haine de sărbătoare se aduna la semnalul cântecelor împrăștiate de vânt din scripcile ori din frigoanele muzicanților. Aceștia și flăcăii care-i tocmeau erau primii care se înfățișau la
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
lacrima din muguri Când vița plânge-n pârguiri de struguri, Tu rătăcești sub teiul singuratic Și numeri clipe-n tâmpla orei mute; Săruți în treacăt palele de vânt Iar din grandoarea zorilor cernute - Filoane de lumină-n legământ - Îți iei tainul de visări durute Iar pacea se așterne-ntr-un cuvânt... Limassol, Cipru, mai 2012 Referință Bibliografică: Sonete / Georgeta Resteman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 505, Anul II, 19 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Georgeta Resteman : Toate Drepturile
SONETE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 505 din 19 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358686_a_360015]
-
drumul anodin din cărți, Prin puful fumuriu și orb al bătrânei nopți. Gemeau în geamantan visele frumoase, Iar viscolu-mi creștea în carne și în oase. Cu fiecare zi mai mor câte nițel, Cum moare neștiutul, blândul porumbel, Și ca un tain ce nu s-a consumat, Pe stânca mă așez, unde valurile bat. 04-02-11 Mi-e dor de iarna casei mele Mi-e dor de iarna casei mele, de focul jucăuș scrâșnind în sobă, de țurțurii trosniți în dinți- copilăria mea
NUMĂRĂ-ŢI IZVOARELE! de STELIAN PLATON în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350743_a_352072]
-
Aș ști s-adun din unduirea ierbii Doar adierea blândului zefir Privind la râu cum se adapă cerbii Să-nlătur spini din rug de trandafir Înmiresmat, în sângeriu veșmânt De taine prinse-n trena nopții slute Apoi să-mi iau tainul din cuvânt Îngenunchind în clipele durute Pe lacrimi reci din roua dimineții Cu pumnii strânși dar sufletul deschis Strivind în gând amărăciunea vieții Dar pribegind prin colțul meu de vis... MI-E DOR Mi-e dor de-un colț de
POEME DE DOR de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359351_a_360680]
-
împart dreptatea în numele adevărului. Ei împart adevărul lor mutilat și pus pe ghilotină, ori de câte ori câte un sărman sau câte o mulțime, nu se închină în fața justiție sculptată de ei, cu mâini mânjite de vieți, doamnă sculptată din întunericul sufletului lor. Tainul sau darul de sacrificiu pe care nu mai vor să-l dea, le transformă viața în închisoare pe străzile și cărările vieții. Cine are dreptul să pretindă în numele acestei domne a întunericului, sculptată de ei, mai multe adevăruri și în numele
OAMENII CARE NE-AU FURAT CERUL. de VIOREL MUHA în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360669_a_361998]
-
ruleze, nepoatele ne făceau cu mâna ca semn de „La revedere!” I-am petrecut cu privirea, până au cotit la dreapta, să ia- să la șoseaua principală. Noi le-am mai dat iezilor câte o sticluță de lapte, întregindu-le tainul. De data asta am avut o mare satisfacție, pentru că iezii n-au mai făcut mofturi. Sugeau cu capul ridicat, cu ochii închiși, dând mărunt din codițe ca o mulțumire de masa primită. În fiecare zi, după ce dam hrană la porc
PARTEA A II-A de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360009_a_361338]
-
Harul divin al creației poetice păstrează, în „vers curat, de poezie” din volumul Descătușări - Fărâme de azimă - versuri vechi și noi - (Editura Armonii culturale, Adjud, 2011), aparținând poetei Georgeta Minodora Resteman, mireasma iubirii din „Cântarea Cântărilor” din care „picură” în „tainul de libertate”, „sufletul mereu dorință vie/ Plin de speranță și de bunătate”( Când scriu) al autoarei. Eminescienele „versuri vechi și noi” par a fi metafore ale stihurilor de „mir”, care, prin înțelepciunea harică, sugerată de „fărâmele de azimă” rememorează, poetic
POETICA SIMFONIEI IUBIRII DIN STIHURI – COMORI DE MIR de CRISTINA MARIA NECULA în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359153_a_360482]
-
condițiilor natural-climatice care semănau mai degrabă cu cele ale deșerturilor din Asia Centrală, contemporanii au numit regiunea de stepă din sudul Basarabiei - „Pusta Getică”, după numele locuitorilor autohtoni. Aceste condiții vitrege favorizau invadatorii nomazi obișnuiți cu lipsa de apă și un tain cît se poate de auster. Tradiția istorică și datele arheologice confirmă faptul că Pusta Getică a făcut parte din statul dac al lui Burebista care și-a extins hotarele pînă la Bugul de Sud în cursul său de mijloc și
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] () [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
a cântat „ Ciocârlia” cu mult har. Repertoriul său este forte bogat de altfel. Probabil că de aceea ne putrezesc recoltele pe câmpuri... și ne încurcă dacă se face prea mult grâu, porumb și legume. Morții îngropați fără cruce își cer tainul jertfei lor. Poate cândva se vor găsi banii necesari și pentru un monument dedicat acelor soldați peste care timpul a așternut uitarea și din păcate... alte morminte. Am fost o singură dată în Chișinău, în toamna anului 2003 cu o
ŞI IARĂŞI OARZĂNE VOR PUTREZI-N LIVEZI (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341596_a_342925]
-
bun deslușitor de semne... Sătenii erau nemulțumiți... nici tu țiței, nici tu ceva aur folositor, doar tinichele vechi și oase fără foloase! Parcă nu era plin țintirimul lor! Dar, cel mai nemulțumit fu căluțul care, de-atunci, avu parte de tainul de boabe de porumb doar în amurg, fără nici o abatere de la obiceiul muncilor câmpului... Referință Bibliografică: VOCILE / Angela Dina : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1294, Anul IV, 17 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Angela Dina : Toate Drepturile
VOCILE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341689_a_343018]
-
Pierit și-l poartă, nicăieri anume. Pe ucigași să-i lase să aleagă Din cea rămas din maldărul de vise, Iar nodul gordian dacă'l dezlegă, Să-i ierte de păcatele comise. În urmă, din rămasa jumătate, Să-și ia tainul, cina lor umilă, Vestale decăzute, desfrânate, Răsplată pentru viața lor futilă. A mai rămas ceva? Ah! Tenebroșii Au porția rămasă spre deliciu ... Ascunde-ți-o! Iar astfel, mincinoșii, Afla-vor amăgirea ca supliciu. Atât a fost! Amară utopie, Să cred
DEAL PESTE NIMICNICIE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1683 din 10 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/340224_a_341553]
-
reproducției și calitatea carcasei. ... – Hrana trebuie să fie adaptată vârstei, greutății și categoriei de producție a animalului, de o calitate omogenă și în cantitate suficientă, pentru evitarea oricărei competiții. ... – În cazul în care bovinele sunt hrănite ad libitum sau în tainuri, toate animalele din boxă trebuie să poată mânca în același timp. Ca urmare optimizării rațiilor furajere pentru menținerea capacității de producție a animalului și creșterea în condiții de bunăstare, proteina brută din furaj trebuie să aibă valoarea cuprinsă între 10%-20%
ANEXE din 15 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296931]
-
calitatea carcasei. [v] Hrana trebuie să fie adaptată vârstei, greutății și categoriei de producție a animalului, de o calitate omogenă și în cantitate suficientă, pentru evitarea oricărei competiții. [v] În cazul în care bovinele sunt hrănite ad libitum sau în tainuri, toate animalele din boxă trebuie să poată mânca în același timp. Ca urmare optimizării rațiilor furajere pentru menținerea capacității de producție a animalului și creșterea în condiții de bunăstare, proteina brută din furaj trebuie să aibă valoarea cuprinsă între 10%-20%
ANEXE din 3 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283279]
-
calitatea carcasei. [v] Hrana trebuie să fie adaptată vârstei, greutății și categoriei de producție a animalului, de o calitate omogenă și în cantitate suficientă, pentru evitarea oricărei competiții. [v] În cazul în care bovinele sunt hrănite ad libitum sau în tainuri, toate animalele din boxă trebuie să poată mânca în același timp. Ca urmare optimizării rațiilor furajere pentru menținerea capacității de producție a animalului și creșterea în condiții de bunăstare, proteina brută din furaj trebuie să aibă valoarea cuprinsă între 10%-20%
ANEXE din 16 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283094]
-
țarc îngrădit pentru mieii de astă primăvară. Erau frumoși mieii, lânoși, albi, jucăuși. De bună seamă, toată gospodăria era strașnic păzită de un câine alb, cam stufos, care încă dormea în cușca lui cu botul pe labe, așteptând și el tainul de mâncare de dimineața. Bunica avea multe alte treburi prin gospodărie, iar Ionuț era foarte curios să vadă și să înțeleagă toate. De aceea, bunica îl luă cu ea, să vadă cum se mulg vacile. După ce mulse vacile, mai dădu
PISOIUL MOTOCEL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2223 din 31 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377426_a_378755]
-
venerăm pe S'ânt Vasile Ce-a ajutat bătrâni, copile ! (Din banii Sfinției Sale) Construind Școli și Spitale Iar persoanelor uitate, Aziluri și orfelinate ! Școli de Meserii și Arte Pentru fetele lăsate Socialele cantine Cu cotidiana pîine ! Dar, pe lîngă tot tainul Le-a dat Pîinea și cu Vinul-Jertfa : Pe DOMNUL MESIA, Când Săvârșea Liturghia ! Cei ce-aveți frumosu-i nume, Fiți ca el modele-n lume ! Ajutând pe necăjiți, Veți fi sigur Mântuiți ! Scoțînd frați din sărăcie Ajungeți în Veșnicie ! În Fericirea
DE ANUL-NOU , CE AVEM DE VENERAT ? de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374392_a_375721]
-
închei numărul cu mâna la glezna cuvântului. o mișcare greșită. o alegere strănutând prostie. viața desfășoară încă un ghem în ghearele pisicii nebune. jocul reîncepe la infinit, între două paranteze pătrate. punctele de suspensie înghit rima. curge doar veninul din tainul dimineților fără sens. Referință Bibliografică: desen / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 427, Anul II, 02 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Anne Marie Bejliu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
DESEN de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 427 din 02 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/374517_a_375846]
-
a visa în roz. Și-adună hergheliile verzi Pierdute prin mlaștini, Prin cântec de flaut, Necunoscut străvechilor băștinași. Întorc pe toate fețele Paleta, penelul, Căutând o nuanță Care să picteze Cât mai real meiul. Au nevoie, hergheliile mele De acest tain, Altfel ar rămâne Pentru vecie rebele, Îngropate în pustiul hain. Când zorii își deschiseră geana Și ploile roșii Își opriră înghețul, Aflai secretul. Și, iată cum, căluții mei Învățară să caute, În chemare, răsfățul! ÎNCENUȘARE Îmi curge lavă peste amintiri
VERSURI (2) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373395_a_374724]
-
tâmple, pe creștet, pe față, Începem...E iar dimineața Și vremea ne-alungă de-acasă. Nu-i vis împlinirea, mit nu e Ei gârbovi așteaptă la ușă : Acestea-s bunica, mătușa, Din care uitarea se suie! Căci curgerea-și cere tainul; Părinții sunt glas și cuvânt: O parte sunt vară, pământ, O parte-i tăcerea, destinul... (PREMIUL ÎI la Concursul Internațional de poezie și proza scurtă organizat de redacția MEMORIA SLOVELOR, ediția I / 2015 / Râmnicu Vâlcea sub egida Ligii Scriitorilor Români
PREMIUL II LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373403_a_374732]
-
crengi de măr făcu un adăpost, și dispăru ca praștia din post ! Veni din nou după ani buni de chin, al mărului tânjind dup-un cămin, Cu-al lui prieten, de joacă și vecin, ce ani de zile-n mere-avea tain. Îmi trebuie o barcă, n-ai tu una, să merg la pescuit când iese luna? Nu am, dar negreșit tu poți tăia, trunchiu-mi să-ți construiești tu una, El trunchiul i-a tăiat precum vroia și-a dispărut ca dimineața
MĂRUL de NELU PREDA în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371304_a_372633]
-
plătească ’aracan de ea dările?! Mai an, o ajutase Părintele. Nu mai putea nădăjdui la mila bisericii și-acum! Da’ de unde creițari?! Milogul aude bolboroseala maicii azi, o aude mâine. Nu dă semn că pricepe oftaturile femeii. El își primește tainul, soarbe încetinel din dulceața laptelui, necruțând nici o picătură, iar cu boțul de mălai fuge încurcat, îndemnând către ușa grajdului. Muica Lina îl vede. Nu-i zice ni’ca, lăsându-l în treaba lui. Iar când dau față-n față, o
ŞARPELE CASEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371544_a_372873]
-
lumea aceasta în care banul a devenit împărat tiranic, perfid și ucigaș, în numele căruia omul își vinde uneori până și sufletul. Un bun prilej de a mai alunga anxietatea, spaima, toate măruntele mizerii porționate zilnic, cu grija de a nu depăși tainul; un prilej de reflecție asupra a ceea ce suntem și nu a ceea ce avem, o plăcută stare de grație. O “Intrare în muncile de primăvară” - cum ar spune Nichita - în starea de confort relativ pe care ți-o aduce doar muzica
UN OM FASCINANT ŞI LEC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347816_a_349145]
-
foc. Ce stranie mi-e iarna! În loc de fluturi albi pe coapsa-i fină Sau fulgi gingași din picuri de lumină Prin situri zei amorfi își sună goarna... Mă biciuie cu stropi mirați de ploaie Un vânt neiertător ce-și ia tainul De răvășire... și sporește chinul Când chiparoși în coama lui îndoaie. Pe țărmul mării, plini și ei de-ocară, Triști pescăruși sosiți din larga zare Privesc cu nostalgie-n depărtare Gândind la iarna noastră... insulară. PLECĂM DIN NOI ÎN FIECARE
POEME DE IARNĂ INSULARĂ de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 744 din 13 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345176_a_346505]