89 matches
-
ani. Jocul era organizat de doi chizeși care angajau muzicanți în Vinerea Mare sau pe la Crăciun. Aceștia erau răsplătiți cu bucate și cu bani. Muzicanții erau primași (care cântă la vioară), contrabași și gordonași. Unii cântau din fluier iar alții din taragot. Dintre muzicanți anunțăm pe: Moldovan Alexa, Boca Pilaș, Cinca Gheorghe, Cinca Alexandru. După anul 1918 s-a cântat și din acordeon. Cei mai buni jucători au fost considerați următorii: Cămărășan Vasile, Cătană Andrei, Cătană O. Ioan, Cătană Dănilă, Cătană Gavrilă
Silivașu de Câmpie, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300891_a_302220]
-
tulnic, cobză, buhai, tamburină, steag, solz de mesteacăn și alte instrumente. Acestor instrumente care puteau fi folosite în cadrul unui ansamblu drept conducătoare de melodie, li s-au adăugat apoi treptat steagul cu clopoței, două tamburine, țitera și încă o cobză, taragotul, cavalul, fluierele fără dop. Acestei formații instrumentale i s-a alăturat din anul 1969 grupul de chiuitoare care fie cântau melodia cu trișcașii, fie strigau pe melodia interpretată de aceștia. Din acest grup au făcut parte: Înființată în anul 1953
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
cunoscuți meșteri ai viorii cu goarnă. Iată două linkuri spre modelele create de Stroh: E probabil ca vioara cu goarnă să fi fost folosită în Transilvania înainte de 1900. După unele relatări, la joc în sat lăutarii veneau cu "duba, taragoata (taragot și nu clarinet) și vioara cu goarnă (sau "cetera" cum i se spune în zona Munților Apuseni)". Un alt nume local al instrumentului: „higheghe cu tolcer” (higheghe = vioară, tolcer = pâlnie) În Europa Centrală și de Vest vioara cu goarnă nu
Vioară cu goarnă () [Corola-website/Science/298796_a_300125]
-
să-i dobândească o foarte mare popularitate în Banat. Cântă cu acest nou instrument la Caransebeș, Orșova și Reșița, pe la nunți, „rugi” (serbări de hram) și petreceri. În Primul Război Mondial, pe frontul italian, reușește să oprească lupta cântând la taragot „La Paloma” și câteva cântece românești. A fost aplaudat și ovaționat de ambele părți. Vine la București, împreună cu familia, în 1923. Aici cântă mulți ani, la început în restaurantul-hotel „Regina” (vis-a-vis de Tribunal), apoi în Piața Amzei. S-a bucurat
Luță Ioviță () [Corola-website/Science/307307_a_308636]
-
Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, în cadrul Facultății de Interpretare, la clasa de oboi. Fărcaș i-a ascultat în înregistrări difuzate la radio pe taragotiștii Luță Ioviță, Ion Murgu Bănățeanu, Iosif Milu etc. După absolvirea academiei clujene, învață autodidact taragotul, împrumutând unele tehnici din cele specifice oboiului. și-a început cariera profesională în 1960, când s-a angajat ca instrumentist al Ansamblului „Maramureșul” din Baia Mare. În 1962 a preluat Ansamblul „Mărțișorul” al Casei de cultură a studenților din Cluj-Napoca, împreună cu
Dumitru Fărcaș () [Corola-website/Science/303381_a_304710]
-
dată pe o scenă, interpretând la acordeon cântecul celebru ”Prin pădurea bradului”, iar la Căminul Cultural, cântând și la chitară, într-un spectacol de sfârșit de an școlar. În familie au mai primit instrumente și cei 2 frați, Gheorghe un taragot și Sandu un set de tobe, singurul care cântă alături de artist și acum, fiind Gheorghe.Trairile de la țară din copilărie au avut impact asupra a ceea ce a urmat, atât în comportament, cât și în compunerea pieselor muzicale. Din anul 1976
Aurel Tămaș () [Corola-website/Science/302419_a_303748]
-
anume muzica ușoară (stilul vocal; în muzica românească, cântărețul și naistul Fănică Luca surprinde trăsături atât ale folclorului, cât și din muzica ușoară la modă) și muzica de jazz. Acesta din urmă a fost decisiv pentru aducerea de noi instrumente (taragotul, adică saxofonul sopran și alte saxofoane, clarinetul, contrabasul ș.a.) și pentru stabilirea structurii secției ritmice (în mod deosebit „mersul” contrabasului din muzica swing a inspirat dezvoltarea unui nou stil la contrabas). Interesant este de remarcat cum aceste trăsături sunt redate
Muzică populară () [Corola-website/Science/312342_a_313671]
-
căluș a fost retezat, pentru se putea trage arcușul simultan pe toate corzile) sau un violoncel. Cele mai multe instrumente soliste sunt monofonice (nu pot produce sau nu practică interpretarea pe mai multe voci), între care: vioara, mandolina (mai rar), bouzouki, clarinetul, taragotul, specii diverse de flaute și fluiere, saxofonul (alto sau tenor), naiul, trompeta ș.a. După cum s-a mai spus, și instrumentele polifonice de acompaniament pot susține momente solistice: țambalul (cel mai adesea, în introducerea pieselor), acordeonul, chitara și pianul (foarte rar
Muzică populară () [Corola-website/Science/312342_a_313671]
-
În afara repertoriului cult, clarinetul s-a bucurat de o apreciere largă în muzicile de consum. Belgianul Adolphe Sax a inventat saxofonul în anii 1840 ca replică a clarinetului, căutând să construiască un instrument asemănător. Clarinetul, alături de rudele sale saxofon și taragot, a fost adoptat de folclorul muzical al multor popoare. La începutul secolului XX, clarinetul și-a început cariera în muzica de jazz, bucurându-se de atenție în stiluri diferite ale genului (New Orleans, cool jazz). Genurile rock și pop l-
Clarinet () [Corola-website/Science/313470_a_314799]
-
și tot ce sună frumos și ne încântă sufletul. Lucian cântă la vioară, claviaturi, instrumente populare și face aranjamente orchestrale, inclusiv înregistrări și masterizare în studio. Laurențiu interpretează cu succes la saxofon, clarinet, instrumente populare (fluier, ocarina, nai, caval) și taragot. Cătălin este solistul vocal principal al grupului și cântă deasemenea cu trompeta și familia alămurilor de fanfara.
Frații Reuț () [Corola-website/Science/322989_a_324318]
-
o notă care se calculează ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire, din notele acordate separat. Notă: Pentru specializarea orgă clasică, candidații pot opta pentru susținerea probelor I și a II-a la pian. B. Instrumente populare - nai, țambal, taragot, acordeon Proba I Recital instrumental: a) o piesă folclorică autentică, la alegerea candidatului, din zona de proveniență a acestuia, cu sau fără acompaniament; ... b) două piese, alese prin tragere la sorți, de către candidat, din patru piese pregătite de acesta, în
ANEXE din 29 august 2014 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.432/2014 privind organizarea şi desfăşurarea admiterii în învăţământul liceal şi profesional de stat pentru anul şcolar 2015-2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265834_a_267163]
-
mai dificilă decât la alte filme, din cauza faptului că a trebuit să se apropie de realitatea țărănească descrisă. Muzica a fost interpretată de Orchestra simfonică a Radioteleviziunii Române dirijată de Ludovic Bács (creditat pe generic ca Ludovic Baci), interpretul la taragot fiind Dumitru Fărcaș (creditat Dumitru Fărcașu). Rolul lui Ilie Moromete i-a fost oferit inițial de regizor lui Gheorghe Dinică, un actor care interpretase roluri negative în cele mai multe filme. Dinică a acceptat în prima fază, dar a renunțat ulterior la
Moromeții (film) () [Corola-website/Science/318586_a_319915]
-
scena Casei de Cultură a Sindicatelor. La Casei de Cultură a Sindicatelor începeau să vină să concerteze ansambluri renumite, de exemplu, Corul Filarmonicii din Cluj-Napoca a concertat în comun cu Corul Clubului Tineretului din Zalău, avându-l ca solist la taragot pe maestrul Dumitru Fărcaș. Sub bagheta dirijorului Ioan Chezan această formație corală a avut o evoluție rapidă, în scurt timp Zalăul fiind recunoscut ca un centru reprezentativ pentru mișcarea corală din România. De-a lungul anilor, din formație au făcut
Camerata Academica Porolissensis () [Corola-website/Science/329763_a_331092]
-
unora dintre cei mai reprezentativi muzicieni de gen din România. Pentru cei care-l cunosc mai puțin, amintim că Nicolas Simion, format pe băncile Conservatorului bucureștean, unde s-a pregătit temeinic în domeniul marii muzici, a devenit poli-instrumentist (saxofoane, bass-clarinet, taragot) autodidact, debutând în jazz în anii ’80. Definitorie pentru perioada afirmării sale a fost activitatea în grupul „Opus 4” (formula a doua) pe care el însuși l-a alcătuit, cu pianistul Mircea Tiberian, bass-istul Cătălin Rotaru, bateristul Eugen Nichiteanu
Dreams records - un deceniu de activitate by Florian LUNGU [Corola-website/Journalistic/83465_a_84790]