97 matches
-
își restabilesc numărul de perișori pierduți și regenerează membrele desecate. Chiar dacă au o reputație înfricoșătoare, tarantulele au și ele inamici. Larvele viespelor din familie Pompilidae, în special reprezentanții genului "Pepsis", prazitează tarantulele. Cu ajutorul receprtorilor olfactvi, viespele pot găsi vizuina unei tarantule. În timpul luptei, viespea înțeapă tarantula în partea ventrală a prosomei, folosindu-se de membrana subțire dintre articolele bazale ale picioarelor. Înțepătuara paralizează păianjenul și viespea îl aduce în vizuina sa și, apoi, depune ouălele în opistosoma victemei. După eclozare, larvele
Theraphosidae () [Corola-website/Science/318404_a_319733]
-
pierduți și regenerează membrele desecate. Chiar dacă au o reputație înfricoșătoare, tarantulele au și ele inamici. Larvele viespelor din familie Pompilidae, în special reprezentanții genului "Pepsis", prazitează tarantulele. Cu ajutorul receprtorilor olfactvi, viespele pot găsi vizuina unei tarantule. În timpul luptei, viespea înțeapă tarantula în partea ventrală a prosomei, folosindu-se de membrana subțire dintre articolele bazale ale picioarelor. Înțepătuara paralizează păianjenul și viespea îl aduce în vizuina sa și, apoi, depune ouălele în opistosoma victemei. După eclozare, larvele se hrănesc cu conținutul intern
Theraphosidae () [Corola-website/Science/318404_a_319733]
-
folosindu-se de membrana subțire dintre articolele bazale ale picioarelor. Înțepătuara paralizează păianjenul și viespea îl aduce în vizuina sa și, apoi, depune ouălele în opistosoma victemei. După eclozare, larvele se hrănesc cu conținutul intern al păianjenului. Pe lângă chelicerele puterinice, tarantulele posedă și perișori iritanți răspândiți pe opistosomă. Perișorii sunt proiectați în inamic. Acești perișori sunt mai numeroși la speciile terestre. Cei arboricoli nu le proiectează, ei irită numai la atingere. Perișorii lipsă cresc la năpârlirea următoare. Perișorii pot fi letali
Theraphosidae () [Corola-website/Science/318404_a_319733]
-
pot fi letali pentru animale mici, cum ar fi rozătoare. La om, aceste fire pot provoca reacții alergice, erupții cutante, inflamații. Cele mai sensibile organe la aceste fire sunt ochii și căile repiratorii. De obicei simptimele dispar peste câteva ore. Tarantulele folosesc aceste fire de păr și în alte scopuri, cum ar fi marcarea teritoriului său. Unele specii au anumite fire, mai ales pe chelicere, care la frecare pot produce un sunet asemănător șuieratului. Aceste fire cel mai des sunt întâlnite
Theraphosidae () [Corola-website/Science/318404_a_319733]
-
care la frecare pot produce un sunet asemănător șuieratului. Aceste fire cel mai des sunt întâlnite la păianjenii din America de Sud și America de Nord. Cei din Europa și Asia și vor ataca. Ei au un potențial veninos mai înalt. Înainte de a mușca, tarantulele dau semnal când au intenția de a ataca prin luarea posturii de amenințare. Și anume, ridică prosoma și membrele anterioare. Apoi, se aruncă cu picioarele din față asupra dușamnului. Dacă nu reușește să descurăjeze inamicul, tarantula se va retrage sau
Theraphosidae () [Corola-website/Science/318404_a_319733]
-
înalt. Înainte de a mușca, tarantulele dau semnal când au intenția de a ataca prin luarea posturii de amenințare. Și anume, ridică prosoma și membrele anterioare. Apoi, se aruncă cu picioarele din față asupra dușamnului. Dacă nu reușește să descurăjeze inamicul, tarantula se va retrage sau îl va ataca. Pentru oameni, mușcăturile nu sunt fatale. În general, efectele mușcăturii de tarantule nu sunt bine studiate. Exista specii de păianjen periculoși, care sunt confundate cu tarantule. O legendă urbană susține că specii de
Theraphosidae () [Corola-website/Science/318404_a_319733]
-
anume, ridică prosoma și membrele anterioare. Apoi, se aruncă cu picioarele din față asupra dușamnului. Dacă nu reușește să descurăjeze inamicul, tarantula se va retrage sau îl va ataca. Pentru oameni, mușcăturile nu sunt fatale. În general, efectele mușcăturii de tarantule nu sunt bine studiate. Exista specii de păianjen periculoși, care sunt confundate cu tarantule. O legendă urbană susține că specii de tarantula cu mușcături mortale există undeva în America de Sud, numit "Tarantula-banană". Această afirmație este făcută fără a se identifica păianjenul
Theraphosidae () [Corola-website/Science/318404_a_319733]
-
dușamnului. Dacă nu reușește să descurăjeze inamicul, tarantula se va retrage sau îl va ataca. Pentru oameni, mușcăturile nu sunt fatale. În general, efectele mușcăturii de tarantule nu sunt bine studiate. Exista specii de păianjen periculoși, care sunt confundate cu tarantule. O legendă urbană susține că specii de tarantula cu mușcături mortale există undeva în America de Sud, numit "Tarantula-banană". Această afirmație este făcută fără a se identifica păianjenul dat. Un candidat probabil pentru identitatea reală a acestui păianjen este "Phoneutria nigriventer", din
Theraphosidae () [Corola-website/Science/318404_a_319733]
-
se va retrage sau îl va ataca. Pentru oameni, mușcăturile nu sunt fatale. În general, efectele mușcăturii de tarantule nu sunt bine studiate. Exista specii de păianjen periculoși, care sunt confundate cu tarantule. O legendă urbană susține că specii de tarantula cu mușcături mortale există undeva în America de Sud, numit "Tarantula-banană". Această afirmație este făcută fără a se identifica păianjenul dat. Un candidat probabil pentru identitatea reală a acestui păianjen este "Phoneutria nigriventer", din familie Ctenidae, deorece este găsit ascuns în plantațiile
Theraphosidae () [Corola-website/Science/318404_a_319733]
-
făcută fără a se identifica păianjenul dat. Un candidat probabil pentru identitatea reală a acestui păianjen este "Phoneutria nigriventer", din familie Ctenidae, deorece este găsit ascuns în plantațiile de banane i se mai spune "Păianjen banană". Aceasta nu este o tarantulă, dar este destul de mare (4 - 5 cm în lungime), puțin păros și foarte veninoase la om. Un alt exemplu de păianjen periculos confundat cu tarantulele este australianul "Atrax robustus". El este un păianjen foarte agresiv și veninos, și (înainte de dezvoltare
Theraphosidae () [Corola-website/Science/318404_a_319733]
-
ascuns în plantațiile de banane i se mai spune "Păianjen banană". Aceasta nu este o tarantulă, dar este destul de mare (4 - 5 cm în lungime), puțin păros și foarte veninoase la om. Un alt exemplu de păianjen periculos confundat cu tarantulele este australianul "Atrax robustus". El este un păianjen foarte agresiv și veninos, și (înainte de dezvoltare antidotului în anii 1980) a fost responsabil pentru numeroase decese în Australia. Familia Theraphosidae este împărțită în 12 subfamilii, care conțin peste 100 de genuri
Theraphosidae () [Corola-website/Science/318404_a_319733]
-
este o familie de păianjeni din subordinul Mygalomorphae. Se deosebesc prin chelicerele masive. Masculii au o colorație vie, femele sunt de culoare roșie sau brună. Păianjenii (numiți și tarantule atipice) construiesc vizuini cu o adâncime de cca 8 cm. Pereții sunt tapetați cu mătase care continuă, în formă de tub, deasupra vizuinii până la înălțimea de 20 cm. Tubul este mascat cu particule de sol sau resturi vegetale, de aceea
Atypidae () [Corola-website/Science/318410_a_319739]
-
și 75% carbonat de calciu. În 1821 francezul Henri Bracon (Braconnot), directorul grădinii botanice din Nancy, a găsit în ciuperci o substanță insolubilă în acid sulfuric, pe care a numit-o "fungin". Chitina a fost prima dată izolată din carapacea tarantulei. Termenul chitină a fost propus de către omul de știință francez A. Odio în 1823, în timp ce investiga carapacea insectelor. vine din cuvantul χιτών din greaca veche, semnificând "tunică", derivat în limba greacă modernă în "chitōn" - moluscă. Alte surse pot fi cuvântul
Chitină () [Corola-website/Science/322967_a_324296]
-
bogată, asemănătoare celei australiene. Cuprinde peste 650 de specii de păsări, cum ar fi pasărea Paradisului, cazuarul, pasărea umbrar și cca 222 de specii de mamifere(în special rozătoare și marsupiale), majoritatea nocturne. În categoria artropodelor se remarcă fluturi și tarantule uriașe. Reptilele sunt și ele numeroase(Crocodilul de Nouă Guinee). Este densă, cu adevărate fluvii(Fly, Purari, Sepik), mai ales că debit. Cele mai importante sunt aurul, argintul, cupruul, gaze naturale, cherestea, pescuitul. Papua Nouă Guinee este împărțită în 20
Papua Noua Guinee () [Corola-website/Science/298135_a_299464]
-
Infraordinul include păianjenii cunoscuți sub numele de "tarantule". În prezent el cuprinde 15 familii ce reunesc 301 genuri și 2456 de specii. Din acest infraordin fac parte și păianjenii care sunt capabili să vâneze păsări - reprezentanții familie Theraphosidae. Denumirea provine din limba greacă : μυγαλέη (mygalei) - "șoarece" și μορφή
Mygalomorphae () [Corola-website/Science/318112_a_319441]
-
câțiva kilometri. Cercetătorul William H. Isbell le-a grupat în următoarele categorii: linii lungi și drepte, figuri largi, geometrice, desene de plante și animale, grămezi de roci și figuri care decorează laturile colinelor din jur. Printre reprezentări se numără maimuțe, tarantule, condori, iguane și multe forme geometrice cum ar fi cercuri, linii perfect paralele sau trapezoide - unele întinzându-se pe 14 km. Oamenii de știință au constatat că geoglifele au fost realizate prin îndepărtarea rocilor de la suprafața de culoare închisă, pe
Liniile Nazca () [Corola-website/Science/318877_a_320206]
-
cea mai bună interpretare instrumentală pop la Premiile Grammy din 1995. Alți artiști de pe albumul coloanei sonore sunt Dire Straits, Link Wray, Latin Playboys și Carlos Santana. Muzicianul Tito Larriva are un mic rol în film, iar trupa sa, Tito & Tarantula, a contribuit la coloana sonoră. Filmul are în prezent un rating de 62% "Fresh" pe situl Rotten Tomatoes, în timp ce Empire Magazine a acordat filmului patru stele.
Desperado (film) () [Corola-website/Science/326742_a_328071]
-
fortăreață la San Marco d'Alunzio: primul castel normand din Sicilia. Robert a revenit în insulă în 1064, însă evitând de această dată Castrogiovanni și mergând direct către metroopola insulei, Palermo. Totuși, tabăra sa a trebuit să fie abandonată din cauza tarantulelor, astfel încât întreaga campanie a fost compromisă. El a atacat din nou Palermo în 1071, însă a cucerit doar orașul, fără citadelă. Robert l-a numit pe Roger drept conte de Sicilia, sub suzeranitatea Ducatului de Apulia. Citadela a fost cucerită
Cuceririle normande în Italia de sud () [Corola-website/Science/328183_a_329512]
-
Crăciunului, el a revenit în Apulia alături de soția sa Sichelgaita. În 1064, Guiscard a revenit în Sicilia, însă de această dată a evitat Enna și a luat direct drumul către Palermo. Cu toate acestea, tabăra sa a fost infestată de tarantule și a fost nevoit să o abandoneze. De această dată, campania s-a dovedit infructuoasă, însă cea ulterioară, din 1072, a condus la ocuparea Palermo și a restului Siciliei. Orașul Bari, reședința catepanului bizantin a fost cucerit în aprilie 1071
Robert Guiscard () [Corola-website/Science/328219_a_329548]
-
Film de la Toronto din 2013.. Filmul este bazat pe romanul lui José Saramago -"O Homem Duplicado" din 2002. Un om (Jake Gyllenhaal) participă la un spectacol erotic dintr-un club subteran care culminează cu o femeie goală are strivește o tarantulă cu piciorul. În altă parte, o femeie gravidă stă pe un pat, singură. Adam Bell, un profesor de istorie, care arată identic cu cel de la spectacolul erotic, închiriază un film la recomandarea colegului său. Adam vede un actor într-un
Enemy (film) () [Corola-website/Science/331783_a_333112]
-
duș și intră în dormitor. Adam o întreabă ce va face în aceea seară și, neprimind niciun răspuns, se duce după ea. Când ajunge în camera unde trebuia să fie Helen, Adam constată că ea s-a transformat într-o tarantulă enormă care încearcă să se ascundă de frica lui Adam. Adam reacționează doar cu un oftat. "Enemy" a primit recenzii majoritar pozitive. Pe site-ul Rotten Tomatoes are un scor de 74%, având nota 6,6/10, pe baza comentariilor
Enemy (film) () [Corola-website/Science/331783_a_333112]
-
de astăzi în prime-time). Interesantă se anunță și lansarea volumului Inimi cicatrizate de M. Blecher, cât și a casetei cu filmul avându-l că regizor pe Radu Jude. Nu pierdeți nici volumele actualului premiat Nobel, Bob Dylan, Suflare în vânt, Tarantula și Cronică vieții mele, cu participarea lui Mircea Cărtărescu, Marius Chivu și Denișa Comănescu. Duminică, nu ratați întâlnirile cu Ioana Pârvulescu și Dan C. Mihăilescu de la lansarea volumului Alteța regală de Thomas Mann, cât și a volumului Tezaurul României de la
Călătorie printre cărțile de la Editura Humanitas, Litera și Institutul Cultural Român by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104246_a_105538]