444 matches
-
înființarea învățământului de 7-8 ani, apoi a celui de 10 ani. Era o perioadă de „pionierat” și în timp de doi ani, 1962-1964, s-a reușit ridicarea unei noi școli. S-au deschis astfel noi porți pentru învățătură copiilor din Tarnița și din celelalte sate ale comunei. Sprijinit de cei din jur, am depășit greutățile inerente și școala a intrat pe un făgaș normal. În anii 1962-1964 și cei care au urmat, cadrele didactice și personalul administrativ al școlii, împreună cu comitetul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
un teren de sport și un miniparc dendrologic pentru elevi. Sprijinit inițial de inspectorii școlarii, s- au organizat cercuri pedagogice,schimburi de experiență, dezbateri pe anumite teme, expoziții cu lucrări ale elevilor și cercuri școlare. Aceste activități au situat școala Tarnița printre cele mai bune din zonă și chiar din județ. Prestigiul profesional și moral de care se bucura corpul didactic al școlii Tarnița, se datora atmosferei de muncă în echipă și disciplinei, ce se transmitea de la dascăli la elevi. Prin
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
dezbateri pe anumite teme, expoziții cu lucrări ale elevilor și cercuri școlare. Aceste activități au situat școala Tarnița printre cele mai bune din zonă și chiar din județ. Prestigiul profesional și moral de care se bucura corpul didactic al școlii Tarnița, se datora atmosferei de muncă în echipă și disciplinei, ce se transmitea de la dascăli la elevi. Prin activități culturale și sportive școala din Tarnița s-a afirmat în concursuri locale și zonale. Trăsăturile dominante ale ambianței din școală erau: munca
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și chiar din județ. Prestigiul profesional și moral de care se bucura corpul didactic al școlii Tarnița, se datora atmosferei de muncă în echipă și disciplinei, ce se transmitea de la dascăli la elevi. Prin activități culturale și sportive școala din Tarnița s-a afirmat în concursuri locale și zonale. Trăsăturile dominante ale ambianței din școală erau: munca și disciplina. În anul 1990, despărțirea de școală, ca urmare a pensionării, a constituit un adevărat șoc pentru mine. M-am despărțit cu inima
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Am început să citesc tot ce-mi apărea în cale, întâi doar ca să-mi ocup timpul. Și, într-un târziu, am început să-mi orânduiesc notițele, (parte din acestea întocmite împreună cu soția). Erau consemnări referitoare la un studiu asupra satului Tarnița (locul de baștină al soției), pe baza cărora am întocmit ulterior „Schița monografică a satului Tarnița”. Mi-am pus apoi întrebarea, acesta este oare un succes? Cred astăzi cu tărie că este ceva normal!... Mai apoi ducându-mi viața de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Și, într-un târziu, am început să-mi orânduiesc notițele, (parte din acestea întocmite împreună cu soția). Erau consemnări referitoare la un studiu asupra satului Tarnița (locul de baștină al soției), pe baza cărora am întocmit ulterior „Schița monografică a satului Tarnița”. Mi-am pus apoi întrebarea, acesta este oare un succes? Cred astăzi cu tărie că este ceva normal!... Mai apoi ducându-mi viața de unul singur, amintirile și gândurile îmi răscoleau liniștea. Am încercat să aștern toate aceste frământări pe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
prin necropola de la Cioara, care datează din sec.II-III d.Hr., morminte de incinerație, precum și tezaurul de denari imperiali descoperiți la Dealul Perjului. Începutul evului mediu este pus în evidență prin așezări aparținând Cultului Dridu (sec. VIII- IX), descoperite la Tarnița, la Cocolie, cuprinzând fragmente ceramice și mormânt - sec. al XII-lea. Nu sunt documente care să ateste exact când și cine s-a așezat prima dată în aceste ținuturi care cu siguranță erau locuite în sec. I-II d.Hr
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
-lea, numărul așezărilor omenești a cunoscut o relativă creștere. După desființarea iobăgiei din Moldova (1749), mișcările migratorii transcarpatice s-au intensificat. Bejenarii s-au așezat pe moșiile mănăstirești sau ale marilor proprietari și au înființat sate și cătune noi ca Tarnița, Valea Iepei, Slobozia, Filipeni, deși în zonă predominau așezările răzășești ca Antohești, Oțelești, Făgheni, Oncești, Fruntești sau Mărăști, care se aflau pe vetre vechi sau foarte vechi de locuit (Bărboasa, Dealu Perjului, Velea Iepei). Primele organizări administrative în Moldova, sate
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
din 7-13 consilieri, care se ocupau cu rezolvarea problemelor oamenilor. În martie 1864, prin legea comunală, se instituie comuna ca unitate administrativă. Se considera comună satul sau satele care aveau 100 de familii sau 500 de suflete. De exemplu, satul Tarnița, în 1774, când a luat ființă, ținea de Matca Oțelești. Din anul 1889 datează prima mențiune documentară a comunei Oncești. În timp, cârmuitorul județului a devenit prefect, cârmuitorul plasei, subprefect, iar vornicul satului, primar al comunei. Consiliul comunal se compunea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
adăpostul sau terenurile roditoare, altele au apărut prin fenomenul „roirii” din așezările „matcă”, toți fiind urmași ai răzeșilor lui Ștefan cel Mare care au înfruntat tătarii la 11.06.1476, pe valea Berheciului, în luptele de la Tomozia și Gloduri. Așezările Tarnița de Jos, Satu Nou, Drumul Mare sunt un rezultat al „roirii”. „Roirea” este un fenomen general, o caracteristică a perioadelor cu spor natural accentuat, contribuind la formarea de așezări dispersate pe mari întinderi, sub forma satului răsfirat, sat așezat în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
sunt un rezultat al „roirii”. „Roirea” este un fenomen general, o caracteristică a perioadelor cu spor natural accentuat, contribuind la formarea de așezări dispersate pe mari întinderi, sub forma satului răsfirat, sat așezat în lung de vale, cum ar fi Tarnița, Dealu Perjului sau Satu Nou. Tarnița constituie un exemplu de așezare dublă, atât în lungul căii de comunicație, cât și a văii apelor. Cu toate că răzeșia a fost apărată cu dârzenie, în proprietățile domnești, mănăstirești și boierești s-au infiltrat destul de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
este un fenomen general, o caracteristică a perioadelor cu spor natural accentuat, contribuind la formarea de așezări dispersate pe mari întinderi, sub forma satului răsfirat, sat așezat în lung de vale, cum ar fi Tarnița, Dealu Perjului sau Satu Nou. Tarnița constituie un exemplu de așezare dublă, atât în lungul căii de comunicație, cât și a văii apelor. Cu toate că răzeșia a fost apărată cu dârzenie, în proprietățile domnești, mănăstirești și boierești s-au infiltrat destul de puternic cei lipsiți de pământ. În
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
un Andrieș și despre care se spune că ar avea cam 230 de ani. Din așezările vechi s-au emis „tentacule de ieșire la căile de acces principale” (legăturile dintre localități erau prin pădure, pe cărări și drumuri necunoscute), ca Tarnița Nouă din Tarnița Veche, Valea Râtei din Taula, Satu Nou din Laz și Dealu Perjului. Aceste sate vechi, în timpul politicii așa zisei „epoci de aur”, au stagnat, ba chiar amenințate cu desființarea, lăsate fără energia electrică, școli și alte
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
despre care se spune că ar avea cam 230 de ani. Din așezările vechi s-au emis „tentacule de ieșire la căile de acces principale” (legăturile dintre localități erau prin pădure, pe cărări și drumuri necunoscute), ca Tarnița Nouă din Tarnița Veche, Valea Râtei din Taula, Satu Nou din Laz și Dealu Perjului. Aceste sate vechi, în timpul politicii așa zisei „epoci de aur”, au stagnat, ba chiar amenințate cu desființarea, lăsate fără energia electrică, școli și alte utilități. După 1989
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Satu Nou din Laz și Dealu Perjului. Aceste sate vechi, în timpul politicii așa zisei „epoci de aur”, au stagnat, ba chiar amenințate cu desființarea, lăsate fără energia electrică, școli și alte utilități. După 1989, aceste sate (Taula, Onceștii Vechi, Tarnița Veche) se dezvoltă se consolidează și datorită electrificării, îmbunătățirii căilor de acces, reînființării școlii, dezvoltându-se socio-cultural și sanitar. Pe Valea Berheciului, în sec. al XV-lea, era moșia lui Tomozei, care includea teritoriul actualelor sate: Valea Boului (Livezi), Gorghești
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
se remarca prin activități meșteșugărești: existau olari, croitori, curelari; se confecționau pietre de moară ce erau amplasate la morile de pe cursul râului Berheci și pe pârâul Toplița, au fost construite și mori de vânt în Taula, Gorghești, Dealul Perjului și Tarnița (prof. Dorinel Ifrim relatează în lucrarea sa „Colinele Tutovei”, că la Oncești erau 17 mori de vânt) și, de asemenea, se manifesta o bogată activitate comercială (cârciumi, prăvălii, dulgherii). După 1989, aceste sate (Taula, Onceștii Vechi, Tarnița Veche) se dezvoltă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Dealul Perjului și Tarnița (prof. Dorinel Ifrim relatează în lucrarea sa „Colinele Tutovei”, că la Oncești erau 17 mori de vânt) și, de asemenea, se manifesta o bogată activitate comercială (cârciumi, prăvălii, dulgherii). După 1989, aceste sate (Taula, Onceștii Vechi, Tarnița Veche) se dezvoltă se consolidează și datorită electrificării, îmbunătățirii căilor de acces, reînființării școlii, dezvoltându- se socio-cultural și sanitar. Viața economică se remarca prin activități meșteșugărești: existau olari, croitori, curelari; se confecționau pietre de moară ce erau amplasate la morile
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
se remarca prin activități meșteșugărești: existau olari, croitori, curelari; se confecționau pietre de moară ce erau amplasate la morile de pe cursul râului Berheci și pe pârâul Toplița, au fost construite și mori de vânt în Taula, Gorghești, Dealul Perjului și Tarnița (prof. Dorinel Ifrim relatează în lucrarea sa „Colinele Tutovei”, că la Oncești erau 17 mori de vânt) și, de asemenea, se manifesta o bogată activitate comercială (cârciumi, prăvălii, dulgherii). Agricultura juca un rol important în viața economică a târgului medieval
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
8 septembrie), înregistrându-se o oarecare reînviorare economică și apare o administrație centralizată a satelor, ce formează comuna (1889). Apare o invazie de populație din nord (Bucovina), având ca efect revitalizarea demografică și economică a localității, apar sate noi ca Tarnița și Satu-Nou. Românii bucovineni stabiliți în zonă se ocupau cu agricultura, creșterea animalelor și cărăușia. Viața culturală a evul mediu a fost influențată de activitatea comercială și cunoașterea limbilor străine. Revoluția de la 1821, care a marcat începutul unei noi epoci
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
trecut la comuna Stănișești. Aceste sate au aparținut până în anul 1900 Ținutului Putnei (Țara de Jos), după care s-au subordonat din punct de vedere teritorial-administrativ județului Bacău, plasa Traian. În anul 1927, s-a alăturat comunei și satul Tarnița, desființându-se comuna Tarnița. În anul 1955, satul Tomozia trece la comuna Vultureni (nou înființată în locul comunei Godinești). Din 1924 și până în 1949, comuna Oncești a aparținut de județul Tecuci, plasa Stănișești, apoi la raionul Zeletin (cu sediul în comuna
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Aceste sate au aparținut până în anul 1900 Ținutului Putnei (Țara de Jos), după care s-au subordonat din punct de vedere teritorial-administrativ județului Bacău, plasa Traian. În anul 1927, s-a alăturat comunei și satul Tarnița, desființându-se comuna Tarnița. În anul 1955, satul Tomozia trece la comuna Vultureni (nou înființată în locul comunei Godinești). Din 1924 și până în 1949, comuna Oncești a aparținut de județul Tecuci, plasa Stănișești, apoi la raionul Zeletin (cu sediul în comuna Răchitoasa, până în 1952, când
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
1924 și până în 1949, comuna Oncești a aparținut de județul Tecuci, plasa Stănișești, apoi la raionul Zeletin (cu sediul în comuna Răchitoasa, până în 1952, când s-a mutat la Podu Turcului), reg. Bârlad. Din 1955, com. Oncești (Lozinca) alcătuia satele Tarnița, Satu Nou, Onceștii Noi, Dealu Perjului, Taula, Onceștii Vechi și Bărboasa. Număra 3.524 de persoane, dintre care 1.759 sub 18 ani și 1.865 peste 18 ani. În 1960, se desființează raionul Zeletin și comuna aparține de raionul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
o școală cu clasele I- IV, cu un singur post de învățător. Până la cooperativizarea agriculturii, locuitorii au lucrat pământurile la oamenii din Oncești și Dealul Perjului. Ei au puțin pământ, majoritatea beneficiind de 0,5 ha, conform Legii 18/ 1991. Tarnița Tarnița este un sat așezat de ambele părți ale pârâului Berheci. Satul actual s-a format prin migrarea locuitorilor din Tarnița Veche și de pe Valea Ghețului. Locuitorii satului erau clăcași, se ocupau cu agricultura, viticultura și creșterea animalelor. Sunt veniți
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
școală cu clasele I- IV, cu un singur post de învățător. Până la cooperativizarea agriculturii, locuitorii au lucrat pământurile la oamenii din Oncești și Dealul Perjului. Ei au puțin pământ, majoritatea beneficiind de 0,5 ha, conform Legii 18/ 1991. Tarnița Tarnița este un sat așezat de ambele părți ale pârâului Berheci. Satul actual s-a format prin migrarea locuitorilor din Tarnița Veche și de pe Valea Ghețului. Locuitorii satului erau clăcași, se ocupau cu agricultura, viticultura și creșterea animalelor. Sunt veniți pe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
din Oncești și Dealul Perjului. Ei au puțin pământ, majoritatea beneficiind de 0,5 ha, conform Legii 18/ 1991. Tarnița Tarnița este un sat așezat de ambele părți ale pârâului Berheci. Satul actual s-a format prin migrarea locuitorilor din Tarnița Veche și de pe Valea Ghețului. Locuitorii satului erau clăcași, se ocupau cu agricultura, viticultura și creșterea animalelor. Sunt veniți pe aceste meleaguri din Bucovina (așa cum se arată în monografia Tarniței), începând cu anul 1776, concomitent cu locuitorii satelor Lunca (Filipeni
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]