153 matches
-
asigurat de ramurile celor trei artere principale ale gambei respectiv artera tibială posterioară ("Arteria tibialis posterior"), artera tibială anterioară ("Arteria tibialis anterior") și artera peronieră ("Arteria peronea", sin. "Arteria fibularis"). "Artera tibială posterioară" dă 2 ramuri către talus: artera canalului tarsian și artera deltoidiană. "Artera canalului tarsian." Această artera importantă provine de obicei din artera tibială posterioară, la 1 cm proximal la originea arterelor plantare medială ("Arteria plantaris medialis") și laterală ("Arteria plantaris lateralis"). Din acest punct, ea se îndreaptă anterior
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
principale ale gambei respectiv artera tibială posterioară ("Arteria tibialis posterior"), artera tibială anterioară ("Arteria tibialis anterior") și artera peronieră ("Arteria peronea", sin. "Arteria fibularis"). "Artera tibială posterioară" dă 2 ramuri către talus: artera canalului tarsian și artera deltoidiană. "Artera canalului tarsian." Această artera importantă provine de obicei din artera tibială posterioară, la 1 cm proximal la originea arterelor plantare medială ("Arteria plantaris medialis") și laterală ("Arteria plantaris lateralis"). Din acest punct, ea se îndreaptă anterior între teaca mușchiului flexor lung al
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
medialis") și laterală ("Arteria plantaris lateralis"). Din acest punct, ea se îndreaptă anterior între teaca mușchiului flexor lung al degetelor ("Musculus flexor digitorum longus pedis") și teaca mușchiului flexor lung al halucelui ("Musculus flexor hallucis longus") și intră în canalul tarsian în care se află anterior, în apropiere de talus. "Canalul tarsian" reprezintă capătul medial în formă de tunel al sinusului tarsului. Artera canalului tarsian trimite 4-6 ramuri directe în corpul talusului din rețeaua arterială aflată în canalul tarsian și irigă
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
îndreaptă anterior între teaca mușchiului flexor lung al degetelor ("Musculus flexor digitorum longus pedis") și teaca mușchiului flexor lung al halucelui ("Musculus flexor hallucis longus") și intră în canalul tarsian în care se află anterior, în apropiere de talus. "Canalul tarsian" reprezintă capătul medial în formă de tunel al sinusului tarsului. Artera canalului tarsian trimite 4-6 ramuri directe în corpul talusului din rețeaua arterială aflată în canalul tarsian și irigă cea mai mare parte a corpului talusului. Ea trece în continuare
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
pedis") și teaca mușchiului flexor lung al halucelui ("Musculus flexor hallucis longus") și intră în canalul tarsian în care se află anterior, în apropiere de talus. "Canalul tarsian" reprezintă capătul medial în formă de tunel al sinusului tarsului. Artera canalului tarsian trimite 4-6 ramuri directe în corpul talusului din rețeaua arterială aflată în canalul tarsian și irigă cea mai mare parte a corpului talusului. Ea trece în continuare din canalul tarsian în partea laterală a sinusului tarsului, unde se anastomozează cu
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
în canalul tarsian în care se află anterior, în apropiere de talus. "Canalul tarsian" reprezintă capătul medial în formă de tunel al sinusului tarsului. Artera canalului tarsian trimite 4-6 ramuri directe în corpul talusului din rețeaua arterială aflată în canalul tarsian și irigă cea mai mare parte a corpului talusului. Ea trece în continuare din canalul tarsian în partea laterală a sinusului tarsului, unde se anastomozează cu artera sinusului tarsian, formând o frondă (panglică) vasculară abundentă sub colul talusului. "Artera deltoidiană
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
medial în formă de tunel al sinusului tarsului. Artera canalului tarsian trimite 4-6 ramuri directe în corpul talusului din rețeaua arterială aflată în canalul tarsian și irigă cea mai mare parte a corpului talusului. Ea trece în continuare din canalul tarsian în partea laterală a sinusului tarsului, unde se anastomozează cu artera sinusului tarsian, formând o frondă (panglică) vasculară abundentă sub colul talusului. "Artera deltoidiană" este o arteră esențială care irigă 25-50% din fața medială a corpului talusului și care prin anastomozele
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
ramuri directe în corpul talusului din rețeaua arterială aflată în canalul tarsian și irigă cea mai mare parte a corpului talusului. Ea trece în continuare din canalul tarsian în partea laterală a sinusului tarsului, unde se anastomozează cu artera sinusului tarsian, formând o frondă (panglică) vasculară abundentă sub colul talusului. "Artera deltoidiană" este o arteră esențială care irigă 25-50% din fața medială a corpului talusului și care prin anastomozele intraosoase poate iriga o zonă mult mai mare. Ea îmbrățișează fața internă a
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
o arteră esențială care irigă 25-50% din fața medială a corpului talusului și care prin anastomozele intraosoase poate iriga o zonă mult mai mare. Ea îmbrățișează fața internă a ligamentului deltoid al gleznei. Această arteră provine de obicei din artera canalului tarsian. Uneori ea se desprinde direct din artera tibială posterioară; mai rar, ea pornește din artera plantară medială ("Arteria plantaris medialis") care este o ramură a arterei tibiale posterioare. Importanța chirurgicală a acestei artere este evidentă; în fracturile talare ea poate
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
asigură viabilitatea corpului talusului. În al doilea rând, intervențiile chirurgicale în porțiunile mediale a talusului pot interfera cu această arteră și pot leza unica sursă rămasă a vascularizării talusului. "Artera tibială anterioară" prin intermediul arterei dorsale a piciorului dă artera sinusului tarsian și ramuri pentru fața superioară a colului talusului. "Ramuri pentru fața superioară a colului talusului." Artera dorsală a piciorului ("Arteria dorsalis pedis"), o continuare a arterei tibiale anterioare, trimite ramuri pentru fața superioară a colului talusului. "Artera sinusului tarsian." Aceasta
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
sinusului tarsian și ramuri pentru fața superioară a colului talusului. "Ramuri pentru fața superioară a colului talusului." Artera dorsală a piciorului ("Arteria dorsalis pedis"), o continuare a arterei tibiale anterioare, trimite ramuri pentru fața superioară a colului talusului. "Artera sinusului tarsian." Aceasta artera mare este este prezentă constant și se anastomozează întotdeauna cu artera canalului tarsian. Ea este formată dintr-o anastomoză a unei ramuri a arterei dorsale a piciorului cu ramura perforantă a arterei peroniere ("Ramus perforans arteriae fibularis"). Artera
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
colului talusului." Artera dorsală a piciorului ("Arteria dorsalis pedis"), o continuare a arterei tibiale anterioare, trimite ramuri pentru fața superioară a colului talusului. "Artera sinusului tarsian." Aceasta artera mare este este prezentă constant și se anastomozează întotdeauna cu artera canalului tarsian. Ea este formată dintr-o anastomoză a unei ramuri a arterei dorsale a piciorului cu ramura perforantă a arterei peroniere ("Ramus perforans arteriae fibularis"). Artera sinusului tarsian trimite direct mai multe ramuri în talus irigându-l abundent lateral. "Artera peronieră
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
artera mare este este prezentă constant și se anastomozează întotdeauna cu artera canalului tarsian. Ea este formată dintr-o anastomoză a unei ramuri a arterei dorsale a piciorului cu ramura perforantă a arterei peroniere ("Ramus perforans arteriae fibularis"). Artera sinusului tarsian trimite direct mai multe ramuri în talus irigându-l abundent lateral. "Artera peronieră" numită și "artera fibulară" dă ramuri mici care se unesc cu ramurile arterei tibiale posterioare, formând o rețea posterioară în jurul talusului, însă contribuția acestei artere în vascularizația
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
dă ramuri mici care se unesc cu ramurile arterei tibiale posterioare, formând o rețea posterioară în jurul talusului, însă contribuția acestei artere în vascularizația talusului este nesemnificativă. "Ramura perforantă a arterei peroniere" ("Ramus perforans arteriae fibularis") contribuie la formarea arterei sinusului tarsian. Talusul este solid fixat între cele două maleole, care în același timp îi oferă și o oarecare protecție, aceasta contribuind la soliditatea articulației gleznei. Din această cauză, luxația la acest nivel este destul de rară. Suplimentar, cele două maleole formează un
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
prin fața sa superioară, contribuie la formarea limitei profunde a regiunii dorsale a piciorului. Prin planul osteo-articular - în care talusul este inclus, regiunea dorsală este separată de regiunea plantară. Prin suprafața sa medială, talusul contribuie la formarea părții posterioare a canalului tarsian. Talusul - la acest nivel, servește ca loc de inserție al unor septuri fibroase cu origine la nivelul retinaculului flexorilor, septuri care delimitează culise fibroase prin care trec mușchii tibial posterior, flexorul lung al degetelor și flexorul lung al halucelui. Talusul
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
talocrurală. Pe el nu se inseră nici un mușchi, dar compensator prezintă o mulțime de inserții capsuloligamentare. Are un aport sangvin deficitar. Vascularizația lui este asigurată de ramurile celor trei artere principale ale gambei respectiv artera tibială posterioară (prin artera canalului tarsian și artera deltoidiană), artera tibială anterioară (prin artera sinusului tarsian și ramuri pentru fața superioară a colului talusului) și artera peronieră (contribuția acestei artere în vascularizația talusului este nesemnificativă). În cazul când linia de fractură a talusului lasă unele fragmente
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
prezintă o mulțime de inserții capsuloligamentare. Are un aport sangvin deficitar. Vascularizația lui este asigurată de ramurile celor trei artere principale ale gambei respectiv artera tibială posterioară (prin artera canalului tarsian și artera deltoidiană), artera tibială anterioară (prin artera sinusului tarsian și ramuri pentru fața superioară a colului talusului) și artera peronieră (contribuția acestei artere în vascularizația talusului este nesemnificativă). În cazul când linia de fractură a talusului lasă unele fragmente în afara acestor vase, regenerarea lor este compromisă, evoluând cu necroză
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
ulna) sau peroneul (fibula); Segmentul distal, numit "autopod", care corespunde cu mâna sau cu piciorul, fiind format el însuși din trei părți: o parte proximală, "bazipodul", alcătuită din 2 rânduri de oase scurte, denumite oase carpiene la mână și oase tarsiene la picior; o parte mijlocie, "metapodul", format din cinci oase metapodiale alungite în formă de baghetă, denumite metacarpiene la mână și metatarsiene la picior; o parte distală, "acropodul", reprezentat prin cinci degete care continuă oasele metapodale, fiind subdivizate fiecare într-
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
cubital" la mână sau respectiv, "peroneal" la picior, deoarece corespunde cu cubitusul sau cu peroneul. Între ele se găsește "osul intermediar" care pare a proveni din zeugopod. "Rândul distal" cuprinde cinci oase cunoscute sub numele de "carpiene" la mână sau "tarsiene" la picior: 1, 2, 3, 4, 5, începând cu marginea cranială. Oasele carpiene și tarsiene pot să se prezinte în starea lor primitivă, așa cum s-a arătat mai sus. Adeseori însă se observă fuzionarea unora dintre ele sau dispariția altora
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
Între ele se găsește "osul intermediar" care pare a proveni din zeugopod. "Rândul distal" cuprinde cinci oase cunoscute sub numele de "carpiene" la mână sau "tarsiene" la picior: 1, 2, 3, 4, 5, începând cu marginea cranială. Oasele carpiene și tarsiene pot să se prezinte în starea lor primitivă, așa cum s-a arătat mai sus. Adeseori însă se observă fuzionarea unora dintre ele sau dispariția altora. La amfibieni scheletul membrelor este construit după tipul general al tetrapodelor, dar la la urode
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
adaptate primordial pentru salt, sunt formate din 4 articole : coapsa, gamba, tarsul (diferențiat din autopod) și laba. Membrul posterior la anure prezintă un femur foarte alungit. Tibia și peroneul au concrescut formând un singur os crural - tibioperonealul. Rândul proximal al tarsienelor este reprezentat numai prin două oase: tibialul (astragalul) și peronealul (calcaneul), alungite astfel încât formează o pârghie. Aceste două oase sunt concrescute între ele, distal și proximal. Rândul distal al tarsienelor este reprezentat prin osișoare mici, legate de metatarsiene, în număr
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
concrescut formând un singur os crural - tibioperonealul. Rândul proximal al tarsienelor este reprezentat numai prin două oase: tibialul (astragalul) și peronealul (calcaneul), alungite astfel încât formează o pârghie. Aceste două oase sunt concrescute între ele, distal și proximal. Rândul distal al tarsienelor este reprezentat prin osișoare mici, legate de metatarsiene, în număr de cinci, ca și degetele. Acestea din urmă sunt foarte alungite și formate din 2-3 falange. Există și un prehaluce destul de bine dezvoltat, care contribuie la lărgirea labei piciorului. Ofidienii
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
contribuie la lărgirea labei piciorului. Ofidienii (șerpii) nu au de loc membre. Chelonienii (broaștele țestoase) prezintă, în general, membre foarte apropiate de tipul schematic. Oasele stilopodului și zeugopodului sunt scurte și groase. Porțiunea proximală a tarsului este modificată considerabil. Oasele tarsiene din rândul întâi sunt contopite, adică tibialul este sudat cu peroneul și centralul. Și tarsienele din rândul al doilea prezintă o tendință de sudare. La chelonienii tereștri degetele sunt scurte, dar la chelonienii marini ele au dimensiuni mari. Saurienii (șopârlele
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
prezintă, în general, membre foarte apropiate de tipul schematic. Oasele stilopodului și zeugopodului sunt scurte și groase. Porțiunea proximală a tarsului este modificată considerabil. Oasele tarsiene din rândul întâi sunt contopite, adică tibialul este sudat cu peroneul și centralul. Și tarsienele din rândul al doilea prezintă o tendință de sudare. La chelonienii tereștri degetele sunt scurte, dar la chelonienii marini ele au dimensiuni mari. Saurienii (șopârlele, cameleonii, iguanele) au de obicei membrele normal dezvoltate și apropiate de schema fundamentală a tetrapodelor
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
schema fundamentală a tetrapodelor; la tars, oasele rândului proximal se pot suda între ele. Câteva genuri de saurieni sunt lipsite de membre; alte genuri au membre fără degete. Crocodilienii (crocodilii) prezintă o dispoziție specială a tarsului. Primul rând al oaselor tarsiene este compus din numai 2 oase voluminoase: astragal (format prin sudarea tibialului, intermediarului și centralului) și calcaneu (peroneal). Acesta din urmă prezintă, pentru prima dată în seria vertebratelor, o proeminență situată pe partea posterioară: tuberculul calcaneului. Rândul distal al tarsului
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]