195 matches
-
terapie și/sau recidivează repede după tratament adecvat au fost denumite parodontite refractare. Ele trebuie diferențiate de boală recurenta în care apare o remisie completă după terapie, urmată de recurenta bolii ca rezultat al reformării factorilor iritativi infecțioși, placa și tartru. Parodontita refractara poate fi datorată unui răspuns anormal al gazdei, microorganisme rezistente, probleme morfologice netratabile sau combinarea oricăruia dintre acestea. Acumularea de placă și fumatul au fost frecvent asociate cu lipsa de răspuns clinic. Au fost descrise două tipuri de
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
Faza preliminară Tratamentul urgentelor: -dentare sau periapicale, -parodontale,altele; Extracția dinților compromiși și protezare de urgență/tranzitorie. Faza I de terapie - fază etiologica sau etiotropa Terapia inițială are ca scop crearea unei cavități orale lipsite, pe cât posibil, de placă și tartru, astfel, terapia inițială este îndreptată către factorii etiologici ai procesului de boală. Ea are ca scop intercepția și oprirea evoluției bolii parodontale prin eliminarea și controlul tuturor factorilor implicați. În acest sens cooperarea pacienților joacă un rol deosebit și trebuie
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
continuarea tratamentului cu a doua etapă, cea corectivă, este absolut necesară angajarea fermă a pacientului într-un program de educare pentru îndepărtarea continuă a plăcii dentare bacteriene. Evaluarea răspunsului la faza I Reevaluare: profunzimea pungilor și inflamația gingivala, placa și tartru; Fază a II-a de terapie - fază corectivă (chirurgicală/restaurativăă Constă în îmbunătățirea mediului parodontal prin eradicarea pungilor parodontale superficiale, a leziunilor de furcație închise (vizibile doar radiologica și imobilizarea dinților. Printr-o colaborare stomatologica interdisciplinara se urmărește obținerea unor
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
Își propune menținerea rezultatelor obținute, controlul plăcii dentare bacteriene având o importanță majoră pentru succesul tratamentului. Etapă vizează controlul, prevenirea și evoluția bolii, prin reevaluări ale efectelor tratamentului șiamăsurilor de igienă orală, Reexaminări periodice și verificări ale: plăcii bacteriene și tartrului, condiții gingivale (pungi, inflamafieă, ocluzia și mobilitatea dentară, alte modificări patologice. Evaluarea rezultatelor în timp se bazează, desigur, pe examenul clinic și în special pe cel radiologic, singurul care ne oferă informații obiective despre evoluția resorbției osoase. Retracție gingivala asociată
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
mijloacele de diagnostic și s-au conceput noi scheme de tratament, dar toate pornesc de la mijloace simple, ca primă etapă a terapiei etiologice. În afecțiunile parodontale, terapia inițială are ca scop crearea unei cavități orale lipsite, pe cât posibil, de placași tartru și este îndreptată către factorii etiologici ai procesului de boală, presupunând măsuri precum: controlul plăcii, detartrarj și surfasaj, corectarea factorilor iritanți restaurativi și protetici ș.a. Înregistrarea sângerării gingivale și a indicelui de placă, atât la începutul tratamentului cât și pe
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
un instrument obiectiv de evaluare a succesului terapiei parodontale. Fază de inflamație cronică poate fi stopată prin tratament parodontal corect sau poate persistă atât timp cât persistă factorii locali reprezentați în primul rând de placă bacteriană (factorul determinant) și de tartrul dentar (factor iritant). Lindhe [187] consideră că „tratamentul care elimina sau controlează infecția datorată plăcii, reușește în majoritatea cazurilor să restabilească sănătatea parodontala”. Carranza și Newmann [59] consideră de o importanță covârșitoare introducerea terapiei etiologice că prima fază de terapie
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
stomatologice (restaurări directe și indirecte); terapia antimicrobiană locală; terapia de reechilibrare ocluzală; imobilizare provizorie. Răspunsul pozitiv la această fază de tratament implică dipariția inflamației gingivale și reducerea profunzimii pungilor parodontale. Reevaluarea urmărește determinarea indicilor de placă și a depozitelor de tartru și reducerea sau chiar dispariția plăcii bacteriene a depozitelor de tartru supra și subgingival. În faza de menținere se urmărește prevenirea sau încetinirea evoluției bolii parodontale prin reevaluări ale efectelor tratamentului și corectitudinii aplicării măsurilor de igienă orală. În cadrul reexaminărilor
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
ocluzală; imobilizare provizorie. Răspunsul pozitiv la această fază de tratament implică dipariția inflamației gingivale și reducerea profunzimii pungilor parodontale. Reevaluarea urmărește determinarea indicilor de placă și a depozitelor de tartru și reducerea sau chiar dispariția plăcii bacteriene a depozitelor de tartru supra și subgingival. În faza de menținere se urmărește prevenirea sau încetinirea evoluției bolii parodontale prin reevaluări ale efectelor tratamentului și corectitudinii aplicării măsurilor de igienă orală. În cadrul reexaminărilor periodice, se urmăresc la examenul clinic: placă bacteriană; tartrul dentar; inflamația
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
depozitelor de tartru supra și subgingival. În faza de menținere se urmărește prevenirea sau încetinirea evoluției bolii parodontale prin reevaluări ale efectelor tratamentului și corectitudinii aplicării măsurilor de igienă orală. În cadrul reexaminărilor periodice, se urmăresc la examenul clinic: placă bacteriană; tartrul dentar; inflamația gingivala; pungile parodontale; gradul de mobilitate dentară; ocluzia dentară. Atât în faza etiologica cât și în faza de menținere urmăresc gradul de eliminare a factorului determinant reprezentat de placă bacterianăși a factorilor locali iritanți cu rol de favorizare
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
pe care o are pacientul față de igienă orală se utilizează următorul tip de chestionar Aprecierea depozitelor de placă se face cu ajutorul indicelui de placă colorată Quigley - Hein. Pentru evaluare se corelează prevalența și procentul de dinți prezentând depozite de tartru supra/subgingival cu simptomele clinice caracteristice bolii parodontale: sângerarea gingivala, recesiunea gingivala și prezența pungilor parodontale, existentă și întinderea depozitelor de tartru, mobilitatea dentară Studiul realizat de Chirstersson și colaboratori [66] pe un lot de 508 adulți (vârste cuprinse între
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
indicelui de placă colorată Quigley - Hein. Pentru evaluare se corelează prevalența și procentul de dinți prezentând depozite de tartru supra/subgingival cu simptomele clinice caracteristice bolii parodontale: sângerarea gingivala, recesiunea gingivala și prezența pungilor parodontale, existentă și întinderea depozitelor de tartru, mobilitatea dentară Studiul realizat de Chirstersson și colaboratori [66] pe un lot de 508 adulți (vârste cuprinse între 25 și 74 ani), care prezentau atât inflamație gingivala cât și depozite de tartru subgingival, arată ca procentele de dinți cu depozite
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
prezența pungilor parodontale, existentă și întinderea depozitelor de tartru, mobilitatea dentară Studiul realizat de Chirstersson și colaboratori [66] pe un lot de 508 adulți (vârste cuprinse între 25 și 74 ani), care prezentau atât inflamație gingivala cât și depozite de tartru subgingival, arată ca procentele de dinți cu depozite de tartru subgingival (39%) și cele de dinți cu gingivite (40%) sunt foarte apropiate. Deși sunt implicate și fenomene de involotie fiziologica care contribuie la instalarea recesiunii gingivale, putem presupune că la
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
dentară Studiul realizat de Chirstersson și colaboratori [66] pe un lot de 508 adulți (vârste cuprinse între 25 și 74 ani), care prezentau atât inflamație gingivala cât și depozite de tartru subgingival, arată ca procentele de dinți cu depozite de tartru subgingival (39%) și cele de dinți cu gingivite (40%) sunt foarte apropiate. Deși sunt implicate și fenomene de involotie fiziologica care contribuie la instalarea recesiunii gingivale, putem presupune că la persoanele cu depozite de tartru subgingival acesta a avut un
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
de dinți cu depozite de tartru subgingival (39%) și cele de dinți cu gingivite (40%) sunt foarte apropiate. Deși sunt implicate și fenomene de involotie fiziologica care contribuie la instalarea recesiunii gingivale, putem presupune că la persoanele cu depozite de tartru subgingival acesta a avut un rol favorizant în instalarea și porogresia pierderii de atașament parodontal prin recesiune gingivala. Un studiu (Albandar[14]) evaluează prevalența tartrului gingival și relația cu parodontopatiile apărute la tineri cu vârste cuprinse între 13 - 20 de
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
fiziologica care contribuie la instalarea recesiunii gingivale, putem presupune că la persoanele cu depozite de tartru subgingival acesta a avut un rol favorizant în instalarea și porogresia pierderii de atașament parodontal prin recesiune gingivala. Un studiu (Albandar[14]) evaluează prevalența tartrului gingival și relația cu parodontopatiile apărute la tineri cu vârste cuprinse între 13 - 20 de ani (early - onset periodontitis). Dintr-un lot de 1285 de tineri au fost diagnosticați cu parodontopatite un procent de circa 8% (156 pacienți). Perioadă de
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
ani (early - onset periodontitis). Dintr-un lot de 1285 de tineri au fost diagnosticați cu parodontopatite un procent de circa 8% (156 pacienți). Perioadă de studiu a durat 6 ani și a urmărit creșterea procentului de dinți cu gingivite și tartru corelate cu creșterea pierderii de atașament. S-a observat că din lotul de dinți care inițial prezentau o pierdere de atașament de 0-2 mm și la care, după 6 ani, pierderea de atașament a depășit 3 mm, numărul de dinți
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
atașament. S-a observat că din lotul de dinți care inițial prezentau o pierdere de atașament de 0-2 mm și la care, după 6 ani, pierderea de atașament a depășit 3 mm, numărul de dinți care la începutul studiului prezentau tartru subgingival a fost de 4 ori mai mare în raport cu dinții fără tartru. Martinez și colaboratorii au evaluat, prin intermediul unui studiu epidemiologic realizat pe 622 de pacienți, relația dintre tartrul subgingival (detectat radiografic) și următorii factori: tipul bolii parodontale; severitatea bolii
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
o pierdere de atașament de 0-2 mm și la care, după 6 ani, pierderea de atașament a depășit 3 mm, numărul de dinți care la începutul studiului prezentau tartru subgingival a fost de 4 ori mai mare în raport cu dinții fără tartru. Martinez și colaboratorii au evaluat, prin intermediul unui studiu epidemiologic realizat pe 622 de pacienți, relația dintre tartrul subgingival (detectat radiografic) și următorii factori: tipul bolii parodontale; severitatea bolii parodontale. Prin metode de analiză statistică s-au descoperit asocieri semnificative statistic
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
depășit 3 mm, numărul de dinți care la începutul studiului prezentau tartru subgingival a fost de 4 ori mai mare în raport cu dinții fără tartru. Martinez și colaboratorii au evaluat, prin intermediul unui studiu epidemiologic realizat pe 622 de pacienți, relația dintre tartrul subgingival (detectat radiografic) și următorii factori: tipul bolii parodontale; severitatea bolii parodontale. Prin metode de analiză statistică s-au descoperit asocieri semnificative statistic între abasenta, prezența și gradul de depunere al depozitelor de tartru subgingival cu tipul și severitatea bolii
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
pe 622 de pacienți, relația dintre tartrul subgingival (detectat radiografic) și următorii factori: tipul bolii parodontale; severitatea bolii parodontale. Prin metode de analiză statistică s-au descoperit asocieri semnificative statistic între abasenta, prezența și gradul de depunere al depozitelor de tartru subgingival cu tipul și severitatea bolii parodontale. Dintre cei 622 de pacienți luați în studiu, 92% prezentau parodontite cronice marginale, iar 8% (52 de paciențiă prezentau parodontite juvenile. S-a observat că procentul de suprafețe cu tartru vizibil radigrafic a
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
al depozitelor de tartru subgingival cu tipul și severitatea bolii parodontale. Dintre cei 622 de pacienți luați în studiu, 92% prezentau parodontite cronice marginale, iar 8% (52 de paciențiă prezentau parodontite juvenile. S-a observat că procentul de suprafețe cu tartru vizibil radigrafic a crescut, pe masura ce a crescut și severitatea parodontitei cronice, astfel că pacienții cu pierderile de atașament parodontal cele mai mari prezentau cel mai redus număr de suprafețefără tartru subgingival. Un studiu al lui Anerud și col
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
S-a observat că procentul de suprafețe cu tartru vizibil radigrafic a crescut, pe masura ce a crescut și severitatea parodontitei cronice, astfel că pacienții cu pierderile de atașament parodontal cele mai mari prezentau cel mai redus număr de suprafețefără tartru subgingival. Un studiu al lui Anerud și col [20], efectuat comparativ pe două eșantioane populaționale (muncitori de pe plantațiile de ceai din Sri Lanka și personal academic din Norvegiaă pe o perioadă de 15 ani, a demonstrat că la persoanele care nu
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
efectuat comparativ pe două eșantioane populaționale (muncitori de pe plantațiile de ceai din Sri Lanka și personal academic din Norvegiaă pe o perioadă de 15 ani, a demonstrat că la persoanele care nu întreprind măsuri de igienă orală sau îngrijiri dentare, depunerea tartrului debutează devreme, probabil după prima erupție dentară. Primele arii acoperite de tartru sunt fetele vestibulare ale primilor molări maxilari și fetele linguale ale incisivilor mandibulari. Tartrul supra-gingival continuă să se acumuleze în cursul anilor, atingând un maximum în jurul vârstei de
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
Sri Lanka și personal academic din Norvegiaă pe o perioadă de 15 ani, a demonstrat că la persoanele care nu întreprind măsuri de igienă orală sau îngrijiri dentare, depunerea tartrului debutează devreme, probabil după prima erupție dentară. Primele arii acoperite de tartru sunt fetele vestibulare ale primilor molări maxilari și fetele linguale ale incisivilor mandibulari. Tartrul supra-gingival continuă să se acumuleze în cursul anilor, atingând un maximum în jurul vârstei de 25-30 ani. În tot acest timp, majoritatea dinților sunt acoperiți de tartru
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
că la persoanele care nu întreprind măsuri de igienă orală sau îngrijiri dentare, depunerea tartrului debutează devreme, probabil după prima erupție dentară. Primele arii acoperite de tartru sunt fetele vestibulare ale primilor molări maxilari și fetele linguale ale incisivilor mandibulari. Tartrul supra-gingival continuă să se acumuleze în cursul anilor, atingând un maximum în jurul vârstei de 25-30 ani. În tot acest timp, majoritatea dinților sunt acoperiți de tartru, desi suprafețele vestibulare prezintă mai puțin tartru decât cele linguale sau palatinale. Acumularea de
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]