297,447 matches
-
autovehicul cu motor clasic. Așadar, având în vedere cele prezentate până acum, propun: Pe termen scurt - Finalizarea reformei modului de funcționare a Fondului Național de Mediu și crearea unei obligații de cheltuire în proporție de 80% a fondurilor colectate din taxa de poluare auto în anul în care au fost colectate (sub sancțiunea respingerii Raportului Anual), precum și a unui raport de minim 1/3 între fondurile alocate organizațiilor neguvernamentale și fondurile alocate companiilor. - Acordarea de către Fondul Național de Mediu din fondurile
Raportul despre taxă by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82862_a_84187]
-
auto în anul în care au fost colectate (sub sancțiunea respingerii Raportului Anual), precum și a unui raport de minim 1/3 între fondurile alocate organizațiilor neguvernamentale și fondurile alocate companiilor. - Acordarea de către Fondul Național de Mediu din fondurile colectate din taxa de poluare auto a unor subvenții de: o 100 RON la achiziția unei biciclete o 300 RON la achiziția unui scuter o 5000 RON la achiziția unui automobil hibrid o 7000 RON la achiziția unui automobil electric o 10000 RON
Raportul despre taxă by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82862_a_84187]
-
o 300 RON la achiziția unui scuter o 5000 RON la achiziția unui automobil hibrid o 7000 RON la achiziția unui automobil electric o 10000 RON la achiziția unui autobuz, tramvai sau troleibuz Pe termen mediu (după alegerile naționale) - Colectarea taxei auto în fiecare an de la fiecare posesor de automobile printr-o modalitate de calcul proporțională cu poluarea anuală în dioxid de carbon, oxizi de azot și oxizi de sulf produsă de autovehicul. Sper să am ocazia să dezvolt o parte
Raportul despre taxă by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82862_a_84187]
-
Eu mă întrebam unde este metroul în toată această ecuație din moment ce e mijlocul de transport cel mai eficient, environmentally friendly etc. Așadar, cum ai vedea o inițiativă legislativă pe langă campania noastră care să sprijine direcționarea unui anumit procent din taxa de mediu colectată la nivelul bucureștiului (cât o fi el, de preferință cât mai mare, dar asta rămâne de discutat) către achiziționarea de noi garnituri de tren și/sau mărirea rețelei de metrou...discuția e destul de complexă însă se poate
Raportul despre taxă by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82862_a_84187]
-
a avut loc ...cand a avut loc ! weekend-ul ar fi fost mai accesibil majorității dar sunt sigur că ați avut motive serioase pt. alegerea voastră. succes ! @Ciclist Nedumerit... nu mai fi așa pesimist... Da, eu admir în primul rând taxele pe care trebuie să le plătești să te poți da cu bicicleta aia! 50 de lei înscrierea? În cât timp plănuiți să moară afacerea? Trecem peste designul defectuos și pește lipsa de imaginație și de targetare. Căci, doar nu toți
Cicloteque. Ridică-te deasupra oraşului! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82834_a_84159]
-
targetare. Căci, doar nu toți or să prefere o bicicletă cu coș și fără viteze care seamănă cu pegasul. CU atat mai mult cu cât sediul e în incinta unui cămin studențesc. Niște bikeuri erau mai mult decât bine venite! Taxa de înscriere în minus era binevenită și ea! cum văd că mulți au idei bune și păreri despre cum trebuia făcută treaba asta, stau și mă întreb de ce nu s’au adunat ei să o facă. și vreau să spun
Cicloteque. Ridică-te deasupra oraşului! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82834_a_84159]
-
este și pe afară. Veyi link-ul http://www.petitieonline.ro/petiție/petitie impotriva amenajarii construirii folosirii de piste de bicicleta pe trotuare-p21500037.html Pentru reducerea poluării este necesar ca măcar o zi pe saptamana să se interzică traficul auto pe unele străzi din centrul Bucureștiului. De asemenea impunerea unor taxe foarte mari pentru parcarea prin centru sau tranzitarea centrului. Te invit să vii la Critical Mass Riding vineri, 28 sept. 2007, ora 17.30, Parcul Izvor. Vezi link-ul http://www.petitieonline.ro/petiție/critical mass riding plimbare pentru vehicule nepoluante biciclete-p44400039.html Florin Leonte 0744.158
De ce nu merg la Velorutie by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82939_a_84264]
-
parcare, îngustarea străzilor prin transformarea unei părți din carosabil în spațiu pentru pietoni și bicicliști și benzi rezervate pt transportul în comun etc., încât omului să nu îi mai prea vină să circule cu autoturismul în oraș. În extremis și taxe de acces în zona centrală pentru autoturisme, cum se practică în tot mai multe mari orașe, unde alte măsuri de descurajare nu au dat rezultat. DIn toate aceste lucruri, se pare ca Dragoș Bucurenci nu a înțeles sau nu a
De ce nu merg la Velorutie by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82939_a_84264]
-
știm, mai mereu puține, subțirele, din domenii din care, de fapt, nu știm nimic, la care nu ne pricepem... Dar ceea ce mă scandalizează de-a dreptul este inconștiență noastră, a tuturor celor care locuim în București și suntem plătitori de taxe și impozite. Realizarea și ridicarea monumentului, ca și plata artiștilor au reprezentat un efort pentru noi toți. Sigur că nu ne dăm seama cum ni se umblă în buzunar de către edili mincinoși, ipocriți și chiar corupți, ceea ce nu este o
Cum vad eu tzeapa by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83040_a_84365]
-
dacă așa o cere poporul Nu cred, prin urmare, că avem dreptate să ne lamentam cu privire la ponderea, calitatea și orele de difuzare a emisiunilor culturale atîta vreme cît evaluăm televiziunea publică asemenea unui post comercial și îi reproșam frecvent colectarea taxei tv (ca si cum n-ar putea să se întrețină doar din publicitate). Televiziunea publică va face profit, dacă așa o cere poporul. Și nu-mi fac nici o iluzie că acesta va fi criteriul de evaluare în Parlament a lui Tudor Giurgiu
Jos din cui de-acum, oglinda! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83055_a_84380]
-
dvs. de la NEC, cum că odată cu anii, vă va intra mintea în cap și veți deveni și dvs. un patron cu mentalitate liberală. Ideile de stânga nu sunt o boală a tinereții. Comentarii de culise: 1. Nu există plusvaloare? Dar taxa pe valoare adăugată pe ce este? 2. Omul nu se înstrăinează prin munca, ci după muncă (dacă abia se întreține pe sine ca muncitor). 3. Corporatismul nu este cumva un proiect socialist mai cu cap ( tot “fiecăruia după nevoi”)? Cine
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
cu singurele obligații ca sponsorii să certifice proveniența banilor și ca suma totală pe care un partid o poate folosi pentru o campanie să nu depășească un număr rezonabil de zerouri? De ce trebuie ca eu, contribuabil care nu mă sustrag taxelor, să scot bani din buzunar pentru toate partidele aflate în competiția electorală? Dacă am chef să dau un ban politicienilor, atunci normal e să-l dau cui cred eu că merită și dacă cred că-l merită. În actualul sistem
Bani publici pentru legea partidelor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14759_a_16084]
-
vecinului"); să spăl banii "crăpării caprei"; să dau afară pe ("să intre în șomaj") x, nu y și nu eu; să nu mai aibă cu ce-și ține zilele (mâncare, încălzire, medicamente) cei peste 4 milioane de pensionari; să cresc taxele la universitățile particulare ori costul "meditației", ori peșcheșul pentru diplome (ca să derive, de aici, tendința ori, poate, îndemnul către furtișag din partea părinților). Să mai înșir, aici, navală drogurilor și a medicamentelor sau a alimentelor străine, încurajată de principiul că "nu
Recviem pentru capra vecinului by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/14763_a_16088]
-
să mai candideze la un mandat prezidențial: premierul fie glumea, fie se afla într-o temporară pierdere a facultăților mintale. Dacă făcea glume, ar fi fost preferabil să le facă în anturajul propriei soacre - o știți, doamna pensionară care plătește taxele de mii de dolari pentru școlarizarea nepoților. Dar nu e dl. Năstase omul să facă astfel de glume: ca în toate aberațiile guvernării sale, premierul-ginerică e cât se poate de serios. Mortal de serios. Presa a comentat incredibila nerușinare a
Șiștarul cu lapte al dictaturii sau Ceaușescu al XI-lea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14840_a_16165]
-
franceză și limba turcă imperială. Jos, data: 6 octombrie 1908. Introducerea, foarte impunătoare: Au nom de Sa Majesté Impériale le Sultan, după care urmează datele personale ale călătorului. Pe dosul hârtiei: sosirea, 11 octombrie 1908 și ștampila clară, Salonic, plus taxa, cinci lei, plătită la Consulatul general al României, Constanța. Deși român macedonean, tatăl meu este încetățenit potrivit ordonanței regale emisă de primăria comunei Urziceni la 19 februarie 1919. Interesantă este formularea, într-un stil democratic perfect, ai zice americănesc, precum și
Livretul de completași by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15355_a_16680]
-
în ceea ce pare a fi o economie a darului), Munca este dușmanul lor (unde se urmărește în primul rînd formarea stării a treia românești, sub chipul "burgheziei de sutană", a preoților de mir, motivată în principal economic - de scutirea de taxe, și apariția timpului profesional-burghez în dauna celui tradițional, încurajat de o religie cu vocație nu mistică, ci de organizare socială), Scrisoarea pururea rămîne (cu un foarte interesant subcapitol dedicat practicilor de lectură și producției editoriale sub Vechiul Regim), Ispita lucrurilor
Lege pusă, lege spusă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15366_a_16691]
-
O fi asta! Căldura pe care o arăt femeilor are un asemenea grad de incandescență încît la prima atingere ai sentimentul răcelii". Păi, n-avea dreptate dl Tolcea să ne recomande, ca înlocuitor al căldurii din calorifere, telefoane erotice cu taxă perversă? * În Convorbiri literare din februarie, în partea a doua a dialogului cu dl. Cassian Maria Spiridon, dl Nicolae Breban ne încîntă cu cîteva revelații care ar fi meritat un tiraj mai mare decît acela al revistei de la Iași (drept care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15440_a_16765]
-
colecționari de coarne, dacă nu de obiecte de artă. Desigur, cel mai mare urs de pe continent a fost de mult doborât de un neîntrecut predecesor, dar un altul se pregătește, sugându-și unghiile. Râșii își vor pierde blana, plătitorii de taxe încincite peste noapte pielea, însă inflația va scădea mai departe, compensând scumpirile la benzină, ce nu pot fi stopate cât atâtea și atâtea petroliere se scufundă pline vârf. Dacă ne va lovi ghinionul de a nu avea, în 2003, alegeri
O mie și o sută de pisici sălbatice by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14397_a_15722]
-
o reprezintă cei ce gustă muzica aidoma unui festin, alcătuit din felurile mâncăruri care de care mai rafinate și mai apetisante, stropite cu licori fine, turnate în pocale de epocă; un festin săvârșit în locuri special amenajate, unde se percep taxe de intrare și unde participanții sunt interpelați de acele muzici migălos polisate în formă de sonată, lied sau variațiuni, muzici care îi pot trezi ori adormi, în funcție de vârstă și posibilități. Sunt apoi destui cei care consumă muzică la picnic, printre
Cum ascultăm by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14632_a_15957]
-
viața culturală a comunității, de a se bucura de arte, de a împărți avantajele științei și beneficiile ei." și că "Guvernul și autoritățile locale dau suport financiar artelor." De asemenea, se prevede: "Conservarea moștenirii artistice este încurajată prin scutirea de taxe și alte măsuri." și că "Consiliul Artelor alocă fonduri pentru operele de valoare, asociațiile de teatru și dans, orchestrele simfonice, micile teatre aflate în turneu, grupurile experimentale de artiști." Dacă, mai peste tot, cultura este în preocuparea oamenilor politici și
Constituția fără cultură by Roland Cotârlan () [Corola-journal/Journalistic/14102_a_15427]
-
facilități la transportul public și priorități la locuințe? Ce produc ei pentru țară, că de "liniște" și "siguranță" nici nu poate fi vorba? A-l impozita pe sezonierul care lucrează câteva luni la mare și a-l obliga să plătească taxă pe camera, de obicei mizeră, pusă la dispoziție de patron, dar a nu percepe decât chirii minuscule burtă-verzimii purtătoare de arme și bulane înseamnă orice, dar nu echitate socială. N-am nici o milă de directorii, președinții și stăpânii de companii
O țară de sănătoși închipuiți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14190_a_15515]
-
Ca să stai cu lunile în spital, trebuie să fii diagnosticat, internat și medicat. Or, aceste lucruri nu le poate face decât personalul medical. Subtextul e limpede: medicii, această bandă de neisprăviți, lucrează mână în mână cu "șobolănimea" care în loc să plătească taxele de întreținere la bloc preferă să stea claie peste grămadă, în mirosul de clor și de veceuri desfundate, în "luxoasele" spitale finanțate de către dl. Năstase din propriu-i buzunar. Uitându-te la realitate și uitându-te la regimul Năstase, nu
O țară de sănătoși închipuiți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14190_a_15515]
-
obicei oamenii se plâng, se vaetă în mod dezagreabil, torturându-ne... Pe zece februarie 1979, luna mea cea mai defavorabilă din an când s-a născut și maică-mea... ca și cum ar fi vorba de un fel de plată... de o taxă, suprataxă genetică... decolez de la Londra, slab, împuținat, deși cântărind mai mult, într-un mod imperceptibil... plecare grea spre origină, București, înduioșat peste orice sistem de autocontrol ca de un copil sărac, orfan. (fine)
Note americane (IV) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14253_a_15578]
-
a ajuns atât de departe, în vreme ce ei, locuitorii ei, au bătut pasul pe loc. Mulți japonezi nici nu realizează asta. Japonezul de rând e un om bun, care are multă încredere și din cauza asta, Statul profită. Statul le percepe multe taxe și oamenii sunt înșelați în așteptările lor. Există în mulți japonezi o tensiune interioară, o tensiune mocnită aș putea spune, și dacă japonezul se revoltă, poate oricând izbucni un nou război. L.V.R.: Nu credeți că această tensiune este întreținută și
Un japonez la București by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15251_a_16576]
-
colectori”. Capitalism curat, nu? Oarecare experiență în acest domeniu exista și pe vremea comunismului. Facultățile care școlarizau studenți străini gemeau de dascăli care, pe de o parte, lucrau strâns cu Securitatea, iar pe de alta se înfruptau cu greu din „taxele de examen” percepute fără milă arabilor, grecilor sau africanilor veniți să se „perfecționeze” în patria lui Ceașcă și-a Leanței. Lectorii și asistenții de atunci sunt astăzi conferențiari și profesori, șefi de catedră, decani sau rectori. (Onoare excepțiilor!) Știu cu
Vremea „colectorilor” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13408_a_14733]