27,671 matches
-
să spun“nu” când viforul patimilor vrea să intre în casa sufletului alături de niște umbre fără chip cu gheare ascunse sub aripi de ceață, învață-mă să spun“nu” fariseului din mine și să-mi port în tăcere crucea, fără teama că nu voi ajunge la Tine. Acum, este momentul... să privesc spre raza ce coboară din Empireu, simt biciuirea ispitei ce vrea să-mi înghețe zborul spre Dumnezeu și devin vultur pleșuv, îmi fac cuib în durerea trezirii pentru a
ÎŢI CER O LECŢIE… de RODICA CONSTANTINESCU în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/rodica_constantinescu_1479416261.html [Corola-blog/BlogPost/372677_a_374006]
-
Maria consemnează a doua zi în Jurnalul de Război: „Basarabia s-a declarat anexată României. E un motiv de mare bucurie-ar trebui să mă bucur și eu, dar m-am dezobișnuit și nu pot decât să privesc înainte cu teamă, întrebându-mă ce necazuri ne va mai aduce situația.” (Iași, Miercuri, 28 Martie / 10 Aprilie 1918, MARIA Regina României, Jurnal de Război 1918. Vol. III. Trad. de Anca Bărbulescu. Ediție îngrijită de Lucian Boia. Ed. Humanitas, București, 2015, p. 25
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1459141326.html [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
lângă mine și să sper că, niciodată Umbra, ce-mi intră-n chilie, nu va fi, nicicând, furată; Cu icoana și cu ruga, în genunchi, cu vina-n brațe Voi trăi, murind, ferită de grimase de paiațe. Nu mi-e teamă de-ntuneric, fără el, ar fi lumină? Și nevinovații-ar plânge, de n-ar fi pe lume, vină? Eu mă-ntreb, de unde-mi vine liniștea ce mă-nfioară, Când din adâncimea nopții, aud scâncet de vioară? Și un vers imploră,-afară
ŞI DE-AR FI SĂ CÂNT VREODATĂ... de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 by http://confluente.ro/violetta_petre_1436238116.html [Corola-blog/BlogPost/368927_a_370256]
-
Din înaltul zări-albastre Ochiul Tău chiar nevăzut Păstorește dintre astre Chiar și-un suflet decăzut. Numai cel ce nu dorește Să se-ncreadă-n ochiul Tău, Viața-ntreagă rătăcește Pe drumuri pierdute-n hau. De mă tem de umbra văii, Teama pe care o am Este să nu cad văpăii Dacă tragi oblon la geam. Dar de știu, în întuneric Sunt vegheat de ochiul Tău Drumul meu va fi feeric Și ferit de alt ochi...rău. 27.03.2016 Referință Bibliografica
OCHIUL TAU de ILIE MARINESCU în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 by http://confluente.ro/ilie_marinescu_1459092149.html [Corola-blog/BlogPost/380476_a_381805]
-
ca o adolescentă! Și evocă locurile, oamenii primului „acasă” pe care de abea așteaptă să-l revadă în zilele următoare. O face tot zâmbind, dar parcă mai duios, cu o tentă de tristețe sugerată de modulațiile vocii, fiindcă-și mărturisește teama că s-ar putea să nu mai poată reveni... că cel de al doilea „acasă” o așteaptă... Cred că toți oamenii și-au legat copilăria de un copac. Să nu uităm că arborii sunt motive poetice cu semnificații dintre cele
UN ZÎMBET SE ÎNTOARCE ACASĂ! de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 by http://confluente.ro/Constantin_t_ciubotaru_albi_constantin_t_ciubotaru_1371291702.html [Corola-blog/BlogPost/354564_a_355893]
-
bună. Intrând în sală, fiecare persoană le-a privit, le-a examinat și, din cât am observat eu, privirile erau încântate, expresia fețelor arătau mulțumire. Adică, voiam să spun, Liliana avea un ascendent moral deja și nu trebuia să aibă teamă în a vorbii publicului. De altfel, am citit multă emoție și în unele voci ale celor din sală, care au dorit să vorbească despre evenimentul la care au asistat, despre cărțile lansate ori despre autorii lor, după ce inimoasa iubitoare și
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1416175927.html [Corola-blog/BlogPost/371676_a_373005]
-
îți răspund la ceea ce mă tot întrebai de mică... Știi, de când cu glumele acelea nesărate ale mătușii”... adăugă ea, ca pentru a risipi nedumerirea fetei. Arina nu-i răspunse. Tot corpul i se încordase, cuprins de o așteptare plină de teamă nelămurită. Rămăsese nemișcată, privindu-și mama cu ochii măriți. Și aceasta continuase cu voce scăzută: „Tu te-ai născut în plin război... tocmai începuseră să înmugurească sălciile, arinii... Cândva, ți-am mai povestit cum familia noastră, ca și atâtea altele
FRAGMENT DIN ROMANUL ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Fragment_din_romanul_arina_tania_nicolescu_1390665888.html [Corola-blog/BlogPost/359904_a_361233]
-
albăstruie, aproape negricioasă. Și pentru că nici eu nu avusesem cu ce să mă hrănesc mai bine și eram slăbită, laptele cu care te-am hrănit, era puțin și subțire... De aceea, am fost multă vreme îngrijorată în legătură cu tine; mi-era teamă ca nu cumva să iasă la iveală, în timp, vreo anormalitate, dar, slavă Domnului, că ți-a purtat de grijă și, uite că până la urmă, nicio temere nu s-a adeverit... Și, cu atât mai mult mă bucur, draga mamii
FRAGMENT DIN ROMANUL ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Fragment_din_romanul_arina_tania_nicolescu_1390665888.html [Corola-blog/BlogPost/359904_a_361233]
-
obiectul artistic. Subiectivitatea perisabilă se detașează de ființa creatorului, precum sufletul de trup, intrând în veșnicia artei. Tema iubirii și a morții e marcată în unele piese din primul ciclu al volumului de o cenzură cerebrală care parodiază emoția din teama de a nu se exhiba prea mult, din teama de sentimentalism: „iar tu femeie cu sâni de-ntuneric chicoteai înfundat în/amiaza vernală din când în când/te mai acompania scârțâitul/ușii stricate a liftului oprit de decenii/la subsol
MĂŞTILE POETULUI de SORIN OLARIU în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Silvia_jinga_mastile_poetului.html [Corola-blog/BlogPost/359252_a_360581]
-
precum sufletul de trup, intrând în veșnicia artei. Tema iubirii și a morții e marcată în unele piese din primul ciclu al volumului de o cenzură cerebrală care parodiază emoția din teama de a nu se exhiba prea mult, din teama de sentimentalism: „iar tu femeie cu sâni de-ntuneric chicoteai înfundat în/amiaza vernală din când în când/te mai acompania scârțâitul/ușii stricate a liftului oprit de decenii/la subsol.” (Sfâșiat între două ceruri, p.6). Trecerea bruscă de la
MĂŞTILE POETULUI de SORIN OLARIU în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Silvia_jinga_mastile_poetului.html [Corola-blog/BlogPost/359252_a_360581]
-
ce luptă cu gerul din marfa muzicală de vânzare. E o artistă sensibilă, fină, generoasă, o artistă frumoasă, elegantă, dar cu toate acestea nu e ușor pentru nimeni să își prindă curaj de a iniția o discuție cu ea...! De teamă să nu penduleze conversația între frenezia cunoașterii a cât mai mult despre artistă și predispoziția ei la timiditate și discreție! Cum să întrebi ceva o artistă pentru care tace lira și o lasă pe ea, se oprește susurul fântâniței și
NICO MUZICA, ÎNFLORIND VIAŢA! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1468925332.html [Corola-blog/BlogPost/382096_a_383425]
-
oboseala în riduri de pe față Îmi netezesc obrazul nepricepând nimică: Cum poate vremea asta să zgârie o viață Cu-atâta răutate-n năravu-i de pisică? Mă bucur că n-au știre cum timpul se petrece Și nu cunosc ce-i teama că nu va fi lumină, Cum e să știi - diluviul de clipe o să-nece Și vise, și-aspirații de rând cu biata tină. De obicei, joc rolul că dorm adânc în noapte Ca nu cumva să-i sperii cu vorbele
PĂRINȚII de VICTOR BRAGAGIU în ediţia nr. 2350 din 07 iunie 2017 by http://confluente.ro/victor_bragagiu_1496835781.html [Corola-blog/BlogPost/377648_a_378977]
-
fetiței. Da, așa este, dar am venit și din alt motiv... Privirea gravă și atitudinea oarecum încurcată ce se puteau citi pe chipul Cristinei, i-au dat de înțeles Emanuelei că ceva se întâmplă, ceva despre care fetiței îi este teamă sau nu știe cum să spună... O prinse blând de umeri și îi vorbi: - Cristina, draga mea, tu știi că mie poți să-mi spui. Orice ar fi, nu-ți fie teamă, o să fie bine! Te rog! Te ascult! - Tanti
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XX) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1437666601.html [Corola-blog/BlogPost/373086_a_374415]
-
se întâmplă, ceva despre care fetiței îi este teamă sau nu știe cum să spună... O prinse blând de umeri și îi vorbi: - Cristina, draga mea, tu știi că mie poți să-mi spui. Orice ar fi, nu-ți fie teamă, o să fie bine! Te rog! Te ascult! - Tanti Emanuela, știți, Costel..., începu să vorbească fetița, dar se opri după aceste cuvinte, trase adânc aer în piept și continuă fără să mai respire. Este pe gărduțul din fața blocului, la soare, cu
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XX) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1437666601.html [Corola-blog/BlogPost/373086_a_374415]
-
Manuscris > Povestiri > INVINGEREA STIHIILOR Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 179 din 28 iunie 2011 Toate Articolele Autorului Mai era puțin până la revărsatul zorilor. Barca se mișcă metru cu metru pe luciul apei înspumate. Am plecat de la mal cu teamă și neîncredere. Norii plumburii și fulgerele ce brăzdau cerul, nu prevesteau nimic de bun augur. Dacă avansam prea mult în larg, exista riscul să nu mai ajungem la mal, în caz că se pornea vântul dinspre sud-est. Acolo este malul, iar vântul
INVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 by http://confluente.ro/Invingerea_stihiilor.html [Corola-blog/BlogPost/354251_a_355580]
-
în ele, apoi eu încep să trag de parâma de care era legată ancora. Aveam cam o sută de metri de parâmă de recuperat. Trăgeam de parâmă și valurile când ne ridicau deasupra coamei înspumate, când ne aruncau în abis. Teama se infiltrase în sufletele noastre ca un virus. Parcă nu se mai termina parâma de adunat. Odată cu fiecare val ce se lovea de prova bărcii, compartimentul unde stăteam eu se umplea cu apă. Numai când mă gândeam că am de
INVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 by http://confluente.ro/Invingerea_stihiilor.html [Corola-blog/BlogPost/354251_a_355580]
-
fel ca la patru rame. Trăgeam tăcuți, uzi până la piele, iar vântul ne lovea fețele cu stropi de apă sărată. Eram obosiți si disperați. Mergând direct spre mal, nu vom reuși să străbatem prin furia valurilor. În suflet se strecură teama pe nesimțite. Până la panică și disperare nu mai era mult. Forțele noastre fizice începeau să scadă. Doi oameni în vârstă, care împreună depășeau 135 ani, se luptau cu natura dezlănțuită. Am înțeles că nu vom reuși să ajungem la mal
INVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 by http://confluente.ro/Invingerea_stihiilor.html [Corola-blog/BlogPost/354251_a_355580]
-
Acasa > Cultural > Modele > MONALISA BASARAB. ARHETIP COMUN DE FRUMUSEȚE, LA "TĂNASE" Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1429 din 29 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Oare soarele nu se stinge de teamă că suprimă verdele frunzei fragede ceruite de rouă, când o sărută dimineața în zori? Oare vântul nu încetează sub macii subțiri ai câmpiei, de teamă că le smulge florile, vrând să-i îmbrățișeze? Oare torentul mării nu se întoarce în
MONALISA BASARAB. ARHETIP COMUN DE FRUMUSEŢE, LA TĂNASE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1429 din 29 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1417268023.html [Corola-blog/BlogPost/371986_a_373315]
-
nr. 1429 din 29 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Oare soarele nu se stinge de teamă că suprimă verdele frunzei fragede ceruite de rouă, când o sărută dimineața în zori? Oare vântul nu încetează sub macii subțiri ai câmpiei, de teamă că le smulge florile, vrând să-i îmbrățișeze? Oare torentul mării nu se întoarce în larg, de teamă că-și mușcă propriul țărm, vrând să-i mângâie sprânceana din valuri? Există oameni gingași ca ei, în stare să emoționeze și
MONALISA BASARAB. ARHETIP COMUN DE FRUMUSEŢE, LA TĂNASE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1429 din 29 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1417268023.html [Corola-blog/BlogPost/371986_a_373315]
-
verdele frunzei fragede ceruite de rouă, când o sărută dimineața în zori? Oare vântul nu încetează sub macii subțiri ai câmpiei, de teamă că le smulge florile, vrând să-i îmbrățișeze? Oare torentul mării nu se întoarce în larg, de teamă că-și mușcă propriul țărm, vrând să-i mângâie sprânceana din valuri? Există oameni gingași ca ei, în stare să emoționeze și să tulbure gândul cuvântul, privirea, tresărirea inimii! Întocmai este actrița gingașă ca firul firav al mătasei, frumoasă ca
MONALISA BASARAB. ARHETIP COMUN DE FRUMUSEŢE, LA TĂNASE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1429 din 29 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1417268023.html [Corola-blog/BlogPost/371986_a_373315]
-
a muri? Nu văzusem nici o persoană dându-și sufletul și cu-atât mai tare mă înspăimântam ... Zărisem până atunci, pe străzi, trecând câte un cortegiu de înmormântare și întorceam privirea în altă parte, șoptind: „Dumnezeu să-l ierte!” Mi-era teamă, o teamă nemotivată și grăbeam pasul ... Mai târziu mi-am dat seama că moartea se-nvață precum viața ... Stând la marginea patului tău, îmi ascundeam cu palmele fața plină de lacrimi, ascultam spovedania ta: „Omul în fața primejdiei și în fața morții
UN ROMAN CU CHEIE INIŢIATICĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_un_roman_cu_cheie_initiatica.html [Corola-blog/BlogPost/355538_a_356867]
-
Nu văzusem nici o persoană dându-și sufletul și cu-atât mai tare mă înspăimântam ... Zărisem până atunci, pe străzi, trecând câte un cortegiu de înmormântare și întorceam privirea în altă parte, șoptind: „Dumnezeu să-l ierte!” Mi-era teamă, o teamă nemotivată și grăbeam pasul ... Mai târziu mi-am dat seama că moartea se-nvață precum viața ... Stând la marginea patului tău, îmi ascundeam cu palmele fața plină de lacrimi, ascultam spovedania ta: „Omul în fața primejdiei și în fața morții îl caută
UN ROMAN CU CHEIE INIŢIATICĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_un_roman_cu_cheie_initiatica.html [Corola-blog/BlogPost/355538_a_356867]
-
durere, concentrată pe umbra pașilor tăi, Pași repezi, ce astâmpără setea din pădurile tropicale, Etajate pe imense balansoare, din a inimii puncte cardinale, Rupând suferințele dimineților matinale. Printre nori aleargă strigătul mut al înfometaților dulăi, Eu totuși mă apropii fără teamă de umbra pașilor tăi. Dimineți matinale în umbra pașilor tăi Referință Bibliografică: Claudia Bota / Claudia Bota : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2226, Anul VII, 03 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Claudia Bota : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
CLAUDIA BOTA de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Claudia_Bota.html [Corola-blog/BlogPost/353422_a_354751]
-
RUGĂ CĂTRE GHIOCEL Autor: Elena Spiridon Publicat în: Ediția nr. 393 din 28 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Ghiocelule,te rog, arată-mi cum să stăpung calota vieții și să rămân in echilibru. Dă-mi din forța ta să alung teama de a ridica fruntea spre lumină. Dă-mi din nerăbdarea de a te intâlni cu vântul să pot simți si eu ritmul. Dă-mi din gingășia unduirilor trupului tău,apoi învață-mă să păstrez taina de a rămâne femeie. Dă-
RUGĂ CĂTRE GHIOCEL de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Ruga_catre_ghiocel_elena_spiridon_1327742220.html [Corola-blog/BlogPost/360671_a_362000]
-
și surugiii Ce apă au vândut în cane S-au angajat chiar și copiii Trăgând cisterne pe maidane. S-au inventat și apeducte S-aducă apă în palate Ce azi au devenit conducte Sau butelii cu ape plate. Mi-e teamă c-un deșert imens Va stăpâni planeta toată Că sunt oameni cu-n interes: Ca pentru apă, să ia plată! Oare așa s-a intâmplat Și la vecina noastră? Marte cel apropiat, A fost și ea albastră? Și ai săi
APA! de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 by http://confluente.ro/gabriel_todica_1433610000.html [Corola-blog/BlogPost/370319_a_371648]