98 matches
-
în fața lor o flacără/ din focul lor erupt - e singura/ proorocire demn cunoscătoare (scena 6). La avertismentul Antigonei să se păzească de zeii aflați în preajma lor, tatăl ei exclamă mândru : Au venit !/ i-am vrut și au venit ! Mă simt, tebani,/ ca rupt din cer ! (scena 6). Ajuns în proximitatea divinităților (cât de-aproape/ eram de zei, și cum vuia crescută/ preajma de duhul lor ! - scena 7), Oedip e gata să încalce legile omenești sau divine din dorința nestrămutată de a
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
cinstită cum se cuvine. Așa că acesta era numele sortit pentru el și pace bună! Abia când copilul împlinise o jumătate de an, lui Petru i-a căzut în mână o carte, din care a aflat că Epaminonda fusese un general teban, deci, nu femeie. Ce mai putea face? Cum să mai repare greșeala? “În fond - și-a zis preotul - mai bine să poarte fata numele ăsta, decât unul șters ca Frusina, Catrina sau mai știu eu cum.” Copilul a mai crescut
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
e doar o fantomă acest Oedip ce-și caută un mormânt și al cărui trup neînsuflețit și-l dispută încă de pe acum Teba și Atena? Îngropat în pământ atenian, leșul său înghețat va sorbi din solul Aticii sângele cald al tebanilor. „Soarta ta”, îi va spune el lui Creon, „este să-mi vezi fantoma răzbunătoare (alastor) rămasă pentru totdeauna în acest colț de lume”. Alegând teritoriul Eumenidelor, Oedip optează pentru valoarea lor ambivalentă. Protectoare a Atenei, umbra lui va transmite Tebei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
poalele munților Balcani (279). Mai sunt unele legende care pot fi invocate în acest context. În Asia, orgiilor dionisiace li s-a opus regele indian Myrrhanus (cf. Diodor, Biblioteca istorică, III, 65) sau Morrheus (cf. Nonnos, Dionysiacele, XXIX). Semilegendarul rege teban Pentheus - urmașul lui Cadmos - a interzis „noile rituri”, însoțite de „nebunia pricinuită de vin” (Ovidiu, Metamorfoze, III), punându-l în lanțuri pe însuși Dionysos. Tânărul bazileu va muri sfâșiat de bacantele în delir mistic, conduse chiar de mama sa, Agave
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a făcut să uit că-mi Înghețaseră mâinile și picioarele, iar pentru un timp chiar am simțit o căldură care mi-a inundat tot corpul. După Vecernie, Părintele Casian ne-a invitat să vedem un film egiptean consacrat Sfântului Pavel Tebanul, pustnicul născut În anul 227 și care a trăit 114 ani, dintre care 90 i-a petrecut În pustie, fără să Întâlnească pe cineva, În afară de viețuitoarele din preajmă și de Îngerii trimiși de Dumnezeu. După atâta amar de vreme, Întâlnirea
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
În ceea ce privește armatele mercenare din antichitate, avem exemplul cartaginezilor, care, după ce au sfârșit primul război cu romanii, au fost pe punctul de a fi doborâți de soldații lor mercenari, deși aveau drept comandanți pe propriii lor cetățeni. După moartea lui Epaminonda, tebanii l-au ales pe Filip al Macedoniei drept comandant al trupelor lor; dar acesta, după ce a câștigat victoria, le-a luat libertatea. Milanezii, după ce a murit ducele Filip, l-au angajat pe Francesco Sforza în războiul contra venețienilor, iar el
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
în ce privește armatele mercenare din antichitate, avem exemplul cartaginezilor care, după ce au sfîrșit primul război cu romanii, au fost pe punctul de a fi doborîți de soldații lor mercenari, deși aveau drept comandanți pe propriii lor cetățeni. După moartea lui Epaminonda, tebanii l-au ales pe Filip al Macedoniei drept comandant al trupelor lor; dar acesta, după ce a cîștigat victoria, le-a luat libertatea. Milanezii, după ce a murit ducele Filip, l-au angajat pe Francesco Sforza în războiul contra venețienilor, iar el
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
de la Agaun (actual Saint-Maurice, în Vallese (Elveția) (286-288). După studiile din secolul trecut, efectuate de istorici iluștri, asupra problemelor creștine, astăzi sunt puse la îndoială atât execuția sumară a unui număr atât de impunător de oameni cât și existența soldaților tebani la Agaun. Execuția în masă a soldaților creștinilor s-a petrecut întocmai; faptul nu trebuie să devină motiv pentru negarea masacrului legiunii tebane. Din istoria din Romei aflăm că dacă execuțiile în masă nu au fost frecvente, nu au fost
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
în Tracia. Mai mult decât despre o legiune trebuie să vorbim cu certitudine de vreo cohortă trimisă de Dioclețian în sprijin colegului, iar aici putem vorbi despre o cohortă specializată în luptele de gherilă folosite de bagauzi. În final, masacrul tebanilor de la Agaun s-ar reduce la vreo o sută de soldați și subofițeri care au refuzat să-i ucidă cu armele pe creștinii locului, după cum ne mărturisesc Acta Eucherii, V: Maximian... își înarmase nelegiuirea pentru a distruge numele de creștinism
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
războaiele de gherilă, deseori populații întregi din satele montane erau trecute prin sabie. Masacrul creștinilor din Vallese elvețian este legat de cel împotriva maniheilor poruncit de Dioclețian (284-305) la Alexandria (294). Refuzând să se implice în săvârșirea masacrului, soldații creștini tebani, au fost executați: Aceste mâini știu să lupte împotriva necredincioșilor și a dușmanilor, dar nu știu să-i lovească pe credincioși și cetățeni. Ne amintim că ne-am înarmat mai curând în favoarea, decât împotriva cetățenilor. Atunci când Acta Eucherii (secolul V
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
curând în favoarea, decât împotriva cetățenilor. Atunci când Acta Eucherii (secolul V) și Passio (secolul VII) ne vorbesc despre mii de martiri (6.666!), nu este o exagerare din moment ce se inspiră dintr-o tradiție constantă; cei uciși nu au fost numai soldați tebani, ci și civili. Treptat, masacrul de la Agaun a trecut în istorie sub numele de masacrul legiunii tebane, pentru că exponenții acestui eveniment au fost soldații și subofițerii ei. Ignorând elementele fantastice, adăugirile, impreciziile istorice și alterațiile scrierilor amintite, ne rămâne partea
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
sau cu Tebaida lui Stațiu, sau măcar să le urmeze exemplul, însă se resimte vădit convenționalismul unor situații sau al unor personaje. Poemul nu își propune să surprindă viața sau personalitate lui Tezeu, ci o poveste de dragoste a doi tineri tebani, Arcita și Palemone, care s-au îndrăgostit de aceeași fată, Emilia. „În pofida titlului și a fundalului împrumutat din mitologia greacă, acest poem este, în esență, o operă medievală. Epicul înfățișează o 198 poveste de dragoste. Toate aceste opere de început
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
dă o explicație a titlului operei). Poemul debutează prin a ne înfățișa biruința reputată de Tezeu asupra amazoanelor, precum și căsătoria sa cu regina acestora, Ipolita. Cuceritorul îl învinge apoi pe Creon, în Teba, și ia prizonieri, în Atena, doi prinți tebani, pe Arcita și pe Palemone. Dar, începând cu a treia carte, povestirea se focalizează asupra iubirii celor doi prizonieri pentru Emilia, sora Ipolitei, pe care o zăresc prin fereastra închisorii, cântând într o grădină. Arcita este eliberat, însă i se
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
acestea, hărăzitele, au ajuns în gînd, în cuvînt, în culoare, dăinuind. Așadar, și memorabilele, dar și anonimele, uitatele. De ieri, de azi. Despre care am citit, am auzit, dar la care am și fost de față. "Muzicantele" din mormîntul princiar teban au atîta grație în mișcare, încît rivalizează cu cea din pictura practicată în modernitate, trei milenii mai tîrziu. Deși imaginea trebuia, "canonic", să imite realitatea muzicienele să fie ca atare muziciene ce încîntau petrecerea faraonică "stilizarea" era cea care singulariza
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
am riscat a te cată Și duce unde-i foc și masa pusă. LEAR: Întîi o vorbă cu-acest filosof. Din ce pricina tuna? KENT: Bun stăpîn, Primește-oferta să și intră-n casă. LEAR: Am un cuvînt cu-acest savant teban: Ce studiezi? EDGAR: Cum de vrăjmaș să scap Și să omor păduchi. LEAR: Să te întreb ceva aparte. KENT: Îndeamnă-l încă-odat' să meargă, șir. Mintea-i începe-a rătăci. GLOUCESTER: Poți să-l blamezi? (Furtună continuă) Fiicele-i cată
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
silex și metal au coexistat în realizarea mumifierii și a monumentelor. Din perioada memfistă (4400 - 3200 î.Chr.) au rămas relevante probe. Aveau numeroase centre urbane populate de sirieni, israeliți, libieni, kurzi, pe lângă sclavii luați prizonieri în războaie sau grecii tebani ori etiopienii dornici de-o altă viață. Dinastii și regi vestiți ca Thutmosis II, Ramses II și III, Athotis I au adoptat comportamentul Nilului fertilizator. științele și artele au înflorit, odată cu întreaga viață egipteană. Valea Nilului a devenit valea unei
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
POPULARĂ" Cunoaștem Îndeaproape, dintr-o singură Împrejurare, această lume și felul În care și-a trăit religia. Am văzut cum regii din dinastia a XVIII-a și din dinastiile imediat următoare au ales un tip de mormânt săpat În muntele teban - naiurile grecilor, Valea Regilor, În limbajul nostru turistic și arheologic. Pregătirea acestor morminte presupune prezența În apropiere a unui grup de muncitori, sculptori, pictori, scribi Împreună cu personalul lor organizator și serviciile lor (grădinari, pescari, sacagii ș.a.m.d.). Este o
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
alta, regiunea tebană. Raporturile dintre cele două regiuni sunt reglementate prin complexe alianțe și căsătorii și prin diferite falsuri juridice care culminează cu instituirea figurii „Adoratoarei Zeului”1, soția pământeană a lui Amonxe "Amon" la Teba, care domnește peste teritoriul teban În locul acestuia. Titlul este vechi și se referea inițial la regină, care era soția lui Amon În cadrul teogamiei din care se năștea viitorul suveran; acum Adoratoarea nu are soț pământean și nici fii, ci doar o fiică adoptivă menită să
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cataractă vin din Napata să cucerească Egiptul și să realizeze o ultimă unire a Văii Nilului Începândcu regiunea de miazăzi. Și În acest caz cucerirea este prezentată ca o rechemare la ordinea tradițională fusese compromisă: la fel făcuseră și principii tebani din Regatul de Mijloc, la fel și principii din Teba care Îi alungaseră pe hicșoși În numele unei respectabile restitutio a ordinii antice. În același mod, principele nubian care coboară În Egipt afirmă - În limbajul propagandei sale - valorile religioase egiptene și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
a ajunge să contamineze cel mai autentic centru al cultului amonian, Teba, care importă berbecul ca animal sacru al zeului. Această legătură Între Amon din Teba și Amon din Napata oferă probabil justificarea invaziei și este evocată mereu. Desigur, statul teban, ca stat de drept divin administrat de Adoratoarea Zeului, nu este afectat: Însă Adoratoare va fi de acum Înainte o prințesă din noua casă, adoptată cum se cuvine de cea precedentă. Există la Teba un grup destul de Însemnat de temple
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
străin, funcțional, dar, În orice caz, ieșit din comun, greu de redus la egalitatea democratică a cetății fără o serie de manipulări ideologice care s-au păstrat și În povestirile eroice. Distribuite În cicluri narative, cum ar fi cel argonautic, teban, troian, Întâmplările eroice, deși cu suprapuneri și contradicții, par și să Îi Împartă pe eroi În două mari generații: „bărbații eroi, care au pierit În vremea străveche” (Odiseea, XI, 628-631), ca Tezeuxe "Tezeu", Iasonxe "Iason" sau Herakles, și eroii ciclului
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
-lea Î.Hr.), mitul grec este ales cu scopul declarat de a celebra regalitatea și aristeia nobiliară, originile mitice ale lui genos și cucerirea puterii: impresionează, de exemplu, foarte largul spațiu acordat miturilor lui Tezeuxe "Tezeu" și Herakles, evenimentelor ciclului teban și troian, În comparație cu surprinzătoarea absență a reprezentărilor unor mituri, cum ar fi luptele Împotriva uriașilor, titanilor și amazoanelor, care, În Grecia contemporană, se bucurau, În schimb, de o popularitate foarte largă pentru reprezentarea triumfului ordinii cosmice și umane asupra haosului
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
preși protorepublicană (van Buren, 1921; Andrén, 1940; Bianchi Bandinelli-Giuliano, 1973; Colonna, 1988). Fără să ne referim la utilizarea și cantitatea acestui material, să enumerăm pur și simplu unele motive: un Dionysosxe "Dionysos" cu cap de taur (Roma, Forul Roman), mitul teban pe frontonul templului A din Pyrgi și un mare număr de sfincși, satiri, bacante, harpii, sirene, Înfățișări ale lui Pegas, demoni marini, grifoni. Acestea se găsesc pe micile altare de teracotă (arulae) de pe Esquilin (secolele VI-III Î.Hr.), pe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]