232 matches
-
privată. Și în fixarea locului ecologismului în spectrul politic ne poate fi de folos distincția dintre două moduri de a vedea relația dintre om și natură, într-un sens slab și într-un sens tare. Într-un sens slab, superficial, tehnocratic, ecologismul ar duce la reconsiderarea activităților economice din perspectiva asigurării bunăstării omului pe termen lung. Bunăstarea oamenilor depinde și de starea mediului înconjurător, drept urmare, dezvoltarea economică trebuie reglată și în funcție de dimensiunea protejării mediului. În sens tare, cel promovat de Aldo
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
încă nevoie de o etică a mediului. A doua poziție teoretică este aceea după care se consideră că evaluarea acceptabilității sociale a riscurilor, elaborarea regulilor dezvoltării durabile, respectarea principiilor precauției, subsidiarității si poluatorul plătește etc., permit, asociate cu o practică tehnocratică, fundamentarea unei practici responsabile ecologic și social în viața economică, inclusiv instituirea unor mecanisme de consultare publică. Se fac studii de impact asupra mediului și se vorbește despre responsabilitatea utilizării tehnicii. O "doză" de etică și politică pătrund în zona
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
sunt reperele majore în lucrările lui Tiberiu. Iar aceste repere sunt urmărite într-un orizont al duratei și mai puțin sub speciae temporis, cum se întîmplă în majoritatea lucrărilor noastre de specialitate. Este provocarea intelectualului lucid, nemulțumit de aroganța viziunii tehnocratice asupra societății, în general, și a economiei, în special, sceptic față de pretenția de omnisciență a meliorismului, în care progresul material se substituie perfect progresului spiritual, fără nici o relație de complementaritate, și uimit față cu situarea exclusivă sub imperiul clipei. Cu
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
-l asume. Se apreciază că cca. 60% din PIB-ul iranian este în mîinile elitei conservatoare (religioși și speculanți), ceea ce nu înseamnă nota bene nici sector public, nici privat. Va fi puterea dispusă să cedeze și să formeze elite economice, tehnocratice? Este aici și o chestiune de voință și de tradiție, în privința cărora pot să existe asemănări între cele două țări, dar diferențele sunt, în primul rînd, de potențial și de conjunctură. Dar iată că modelul face prozeliți. Poate juca religia
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
califică sau descalifică anumite tipuri de locutori. Astfel, autorii importanți care au cultivat discursul umanist, aparținînd unor ordine religioase în cadrul cărora au avut anumite responsabilități, au încercat să apere doctrina curentelor religioase pe care le reprezentau. În același mod, discursul tehnocratic selecționează locutori cu un profil determinant: experți economici în mod deosebit, iar nu preoți sau artiști. V. poziționare. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN VORBIRE. În știința actuală, conceptul "limbă" se definește prin raportare la "vorbire", așa cum a conceput, la începutul secolului
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sincronă a sistemului economic capitalist și a științelor sociale moderne nu este o simplă coincidență. Așa cum a arătat J.-F. Lyotard, acest fapt dezvăluie secreta corespondență între logica posesivă a cunoașterii instrumentale (F. Bacon: tantus scimus quantum possum) și patina tehnocratică a capitalismului 1. Tehnoștiința reduce valoarea de adevăr la un act de proclamație a puterii. Profitul cunoaște doar limbajul elementar al dominației. „Capitalismul este la fel ca știința pentru că nu-i pasă de altceva decât de putere.”2 Puterea - ai
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
să apară în Herzog), pe de alta exploatând posibilitățile comice oferite de personajul evreiesc de tip șlemil. Lee Richmond consideră că romanul este un studiu convingător al unei identități în tranziție, ce caută să își afle locul într-o lume tehnocratică din ce în ce mai haotică (Richmond: 15). E greu de spus în ce fel tehnocrația este reprezentată în roman, așa cum vede Richmond, dar e ușor de spus că acest text demonstrează că Arthur Miller și Saul Bellow au fost buni prieteni, iar Willy
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
plan este Îmbunătățirea randamentului capitalului investit de acționari. Schematic, stilul elaborării unui plan strategic la nivelul firmei comportă două dimensiuni: strategică și participativă (fig. 8) (Porter, 2001a, pp. 168-169). Fig. 8 - Stiluri de elaborare a unui plan strategic În cadrul managementului tehnocratic, operatorii sunt puțin motivați, fiind posibile erori și eșecuri grave. Centrat pe schimbări, managementul strategic evită tratarea simplistă sau dogmatică. Cunoscând dificultățile și blocajele, el măsoară cererile, costurile, condițiile și le integrează În calculele sale. Dar nu se limitează la
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
la micronivel, are următoarele neajunsuri: • se bazează prea mult pe evoluțiile ușor previzibile, apropiindu-se mai degrabă de tehnicile bugetare decât de reflecția strategică; • este slab adaptată la schimbările bruște ce pot apărea În mediu; • neglijează factorii psihologici, devenind planificare tehnocratică. Tehnicile planificării bazate pe gestiunea portofoliului produselor au un caracter prea mecanic. Ele neglijează studiile ecologice și nu se preocupă de evoluțiile tehnologice. În orice economie există patru tipuri de cultură a firmei: cultura de tip „putere”, cultura de tip
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
macronivel, cât și la micronivel, are următoarele neajunsuri: - se bazează prea mult pe evoluții ușor previzibile, apropiindu-se mai degrabă de tehnicile bugetare decât de reflecția strategică; - este slab adaptată la schimbările bruște ale mediului; - neglijează factorii psihologici, devenind planificare tehnocratică. Managerii români preferă analiza abstractă experienței concrete, interesându-se mai mult de reducerea costurilor de astăzi decât de competitivitatea tehnologică de mâine. De aceea, ei sunt mult mai dispuși să se angajeze În structuri financiare susceptibile să revigoreze profiturile decât
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Perfecționare a Cadrelor (CEPECA) și Întărirea criteriilor școlare de selecție prin introducerea examenelor de admitere la facultățile Școlii „Ștefan Gheorghiu”. Deschis la 4 septembrie 1967, la Otopeni, aproape de București, Centrul pentru Perfecționarea Cadrelor (CEPECA) este, până În 1971, simbolul unei pregătiri „tehnocratice” a cadrelor de conducere din economie, partial eliberate de constrângerile ideologice. În același timp, o reorganizare a Învățământului economic asigura creșterea numărului de locuri prevăzute pentru acest tip de Învătământ (5,2% din ansamblul efectivelor de studenți În România În
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
În ce-i privește pe foștii membri ai mișcărilor de tip fascist, legionari au ba, caracteristică le este denegarea caracterului fascist al „mișcării”, revendicarea singularității ei (ortodoxismul care-i deosebește pe legionari de fascismul sau nazismul ateu, etatismul și caracterul „tehnocratic”, „administrativ” În cazul dictaturii antonesciene). Ei au În comun un discurs defensiv și „denegator”. După 1945 și mai ales după 1989, printre supraviețuitorii „mișcării” a aparut Însă și un discurs autocritic, exprimând regrete față de crimele comise și față de antisemitismul considerat
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
un unghi teoretic, combinând abordările cantitative cu cele calitative. Expresia "management al crizelor" a apărut într-un context ideologic marcat de voința redefinirii amenințărilor și riscurilor față de reprezentările comune privind dezordinea mondială. Managementul crizelor apare ca o cerință mai mult tehnocratică decât politică, având scopul de a contribui la convergența intereselor statelor în rezolvarea situațiilor de crize internaționale. O înțelegere mai bună a funcționării mecanismelor managementului crizelor se poate realiza dacă se iau în considerare relațiile interdisciplinare între epistemologia constructivistă și
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
se sublinia contextele legale, politice și operaționale în care acesta se desfășoară. Organizațiile internaționale O.N.U., Uniunea Europeană, N.A.T.O., O.S.C.E., direct implicate în acest proces, dețin un rol esențial în managementul crizelor contemporane. O convergență constructivă între latura tehnocratică a managementului crizei și cea politică se impune cu necesitate pentru îndeplinirea cu succes a operațiilor de menținere a păcii în cadrul crizelor internaționale. 5.2.4. Concepția Uniunii Europene privind managementul crizelor Uniunea Europeană are o viziune proprie privind managementul crizelor
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE șI DUPĂ 1989 SUMAR Raluca Grosescu, Argument .......................................................... ELITE POLITICE, GUVERNAMENTALE șI MILITARE ÎN PERIOADA COMUNISTĂ Laurențiu ștefan, De la un stalinism la altul. Dimensiunea tehnocratică În guvernele GheorghiuDej (1952-1965) comparativ cu guvernele Ceaușescu (1965-1974) .............................................. Ruxandra Ivan, Elite de Partid, elite de Stat: Cazul Ministerului de Externe, 1946 - 1953 ............ Marius Stan, Mihai Burcea, Mihail Bumbeș, Recrutarea cadrelor superioare de penitenciar: 1945-1989 .. Cristina Roman, Facțiuni În interiorul elitei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
o Încercare de a umple o parte din golul academic enunțat anterior. Neasumându-și un caracter de exhaustivitate, prezentul volum dorește să redeschidă și să Întrețină dezbaterea științifică cu privire la tema elitelor comuniste. Laurențiu șTEFAN De la un stalinism la altul. Dimensiunea tehnocratică În guvernele Gheorghiu-Dej (1952-1965) comparativ cu guvernele Ceaușescu (1965-1974) Introducere Răspântiile comunismului Comunismul a luat forme diferite În țările Europei de Est. Dovadă este faptul că ele au trebuit să se confrunte cu seturi diferite de probleme când regimul s-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
au avut În responsabilitate portofolii „tehnice”, dar experiența lor este prea scurtă pentru aprecierea priceperii lor tehnice numai pe această bază. șase membri ai acestei promoții au condus ministere non-economice. Parcursul guvernamental al celorlalți 8 sugerează o preeminență a credențialelor tehnocratice. Patru dintre ei ies puternic În evidență. Lungimea mandatului lor este impresionantă și, aș zice, surprinzătoare Într-un regim În care capriciile (și suspiciunea) conducerii comuniste permiteau arareori oamenilor să-și consolideze fiefurile. Mihai Florescu și Mihai Suder au fost
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
4). Doi dintre aceștia (Sălăjan și Coliu) au condus ministere non-economice, ceea ce este compatibil cu o carieră la vârful partidului. Pentru ceilalți doi (Cosma și Dalea), implicarea lor la nivel Înalt În partid (deși mai puțin consistentă) le umbrește profilul tehnocratic, dacă acesta are Într-adevăr o bază reală. Dintre ei, Cosma este probabil mai aproape de modelul tehnocrat, datorită șederii sale scurte În Secretariatul CC. Nu am putut obține alte informații despre el. Pe de altă parte, știm despre Dalea că
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
care, ca și BÎrlădeanu, a studiat ingineria Înainte de război. După această analiză a carierei de partid și a educației formale a celor 13, cred că doar patru ne invită să le acordăm atenție din punctul de vedere al analizei dimensiunii tehnocratice: BÎrlădeanu, Voitec, Constantinescu și Rădulescu. Dacă sintagma ar avea un sens, i-am caracteriza drept politicieni-tehnocrați sau, cel puțin, drept politicieni cu Înclinație tehnocratică. Maurer poate fi caracterizat ca fiind un politician cu vederi largi, dar nu un tehnocrat. Pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
că doar patru ne invită să le acordăm atenție din punctul de vedere al analizei dimensiunii tehnocratice: BÎrlădeanu, Voitec, Constantinescu și Rădulescu. Dacă sintagma ar avea un sens, i-am caracteriza drept politicieni-tehnocrați sau, cel puțin, drept politicieni cu Înclinație tehnocratică. Maurer poate fi caracterizat ca fiind un politician cu vederi largi, dar nu un tehnocrat. Pentru scopuri comparative, Îi voi include În categoria tehnocraților „schimbători” pe acei politicieni care au Înregistrat un număr semnificativ de ani Într-un minister non-politic
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
schimbători”, iar patru au fost identificați ca politicieni-tehnocrați. Doi s-au dovedit greu de clasificat, unul cu 13 ani de experiență În guvern (Ion Cosma), celălalt cu șase ani și jumătate (Gheorghe Hossu). În elita Dej există și o componentă „tehnocratică” considerabilă. Deși criteriul meu de definire a unui „tehnocrat” poate fi desigur contestat, cred totuși că informațiile oferite de cariera ministerială, coroborate cu nivelul de implicare În partid, ne-au permis să identificăm o proporție neașteptat de mare de tehnocrați
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
totalul se ridică la 21, fără a-l mai lua În calcul pe Ion Gheorghe Maurer, un alt intelectual „strecurat” În elita partidului. Dacă argumentarea noastră este bine fondată, aproape jumătate din elita Dej poate fi trecută sub eticheta de „tehnocratică”. Tabelul de mai jos sintetizează aceste rezultate. Tabelul 6. Politicieni și tehnocrați. Tabloul final Politicieni 1 Tehnocrați incerți 2 Profil greu de definit 3 Politicieni-tehnocrați4 Tehnocrați recompensați Tehnocrați primul cerc (nucleul) Tehnocrați al doilea cerc Maurer* Fazekas* Cosma* Rădulescu* Marin
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
Levente Borilă* Almășan* Marinescu Drăghici* Vijoli* Moghioroș* Mosora* Coliu Bughici Notă: 1. Implicare zero sau redusă În gestionarea chestiunilor economice. 2. Implicare politică apreciabilă, responsabilități În domenii tehnice de lungă durată, dar variate. 3. Implicare politică relativ redusă, dar vocația tehnocratică este greu de precizat. 4. Dimensiunea tehnocratică ușor de recunoscut, deși implicarea politică este substanțială. * Membri ai nucleului elitei. 3.5. Dispariția elitei guvernamentale Dej Dacă aceasta a fost elita lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, este firesc să ne Întrebăm ce se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
Mosora* Coliu Bughici Notă: 1. Implicare zero sau redusă În gestionarea chestiunilor economice. 2. Implicare politică apreciabilă, responsabilități În domenii tehnice de lungă durată, dar variate. 3. Implicare politică relativ redusă, dar vocația tehnocratică este greu de precizat. 4. Dimensiunea tehnocratică ușor de recunoscut, deși implicarea politică este substanțială. * Membri ai nucleului elitei. 3.5. Dispariția elitei guvernamentale Dej Dacă aceasta a fost elita lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, este firesc să ne Întrebăm ce se Întîmplă cu ea după moartea acestuia. Cum
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
Durata medie a unui mandat coboară la 9,7 ani pentru toți membrii elitei și tot În scădere este și media mandatelor membrilor nucleului elitei: 11,95 ani. Trăsătura remarcabilă a acestui grup (vezi tabelul 10) este natura sa preponderent „tehnocratică”, toți indivizii acestei promoții având o vocație clar identificabilă, chiar și cei trei cu responsabilități politice În guvern. Continuitatea În funcție este, de asemenea, absolut notabilă: opt dintre cei nouă și-au sfârșit cariera guvernamentală cu aceleași responsabilități cu care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]