88 matches
-
el luă forma bunătății"" [29 td]. Urmează determinații mai precise ale inteligenței în raport cu cele trei calități [...] puterile ce se pot dobîndi prin Yogă-śăstra; se continuă cu expunerea lui Colebrooke [164]. "Colebrooke amintește apoi de împărțirea învățăturii samkhya în doctrină teistă și doctrină ateistă. În timp ce în sistemul teist "Içvara, cîrmuitorul suprem al lumii, este considerat ca suflet sau spirit deosebit de celelalte suflete, Kapila" (în sistemul ateist) "neagă existența lui Içvara, cîrmuitor cu voința conștientă al lumii, întrucît susține că nu există
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Aceste principii pot fi considerate supreme întrucât privesc în mod specific Biserica și Europa în calitate de comunități. Deasupra tuturor, cu o validitate universală, independentă de orice credință, stau primatul persoanei umane și primatul lui Dumnezeu, recunoscute de oricine urmează o concepție teistă"14. La toate acestea, România rămâne un teren experimental interesant în cadrul Uniunii Europene. Deși Constituția europeană a fost elaborată în anul 2004, totuși intrarea României în Uniunea Europeană, devenind la 1 ianuarie 2007 membru cu drepturi depline, nu a "împiedicat" deloc
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
și subordonatul său, sau dintre cetățean și autorități, ci pe cele dintre om și instanțele superioare, dintre om și dimensiunea destinală a existenței sale, dintre om și Divinitate. Micul funcționar decretează moartea lui Dumnezeu, - într-o formă politeistă sau mono- teistă nu mai are importanță -, alături de un alt filozof indubitabil mai consistent. Lefter descoperă centrul mistic „soarele” și realizează latura inițiatică a rătăcirii, o formă de cecitate care conduce însă la iluminare. Pentru că figurile unui politeism minor, autorități, comisar, căpitan de
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
afirmând că prin credință, prin revelație creștinul ar „cunoaște“ că pământul, viața și omul ar fi putut fi create „în moduri foarte diferite“, ceea ce ar întemeia o știință liberă de restricțiile „naturalismului metodologic“, știință pe care el o numește „știința teistă“ sau „știința creației“. Ce se poate spune despre o asemenea argumentare și despre concluziile ei? Se pornește de la premisa că adevăruri revelate ne dau măsura și criteriul pentru a decide ce putem accepta din rezultatele cercetărilor științei secularizate. Există, așadar
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
empirică. Și alți autori au exprimat îndoieli cu privire la calitatea științifică a teoriei darwiniene a evoluției speciilor invocând un concept „tare“ al științei. În lumina unui asemenea concept, dovezile aduse în favoarea teoriei sunt declarate „neconcludente“. Cel puțin pentru persoane cu convingeri teiste, dovezile produse de cercetătorii care susțin teoria vor apărea drept „insuficiente“. Ni se sugerează că într-o discuție cu o asemenea miză nu ar trebui să acceptăm, pur și simplu, explicația care este cea mai bine susținută de fapte, ci
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
asigurată prin rațiune. Nu pretindea însă că tot ceea ce cred oamenii ar trebui să fie asigurat prin rațiune. La bătrânețe, el devenise totuși sceptic cu privire la ceea ce nu poate fi probat în mod rațional. Admitea totodată că oameni cu profunde convingeri teiste, ca Asa Gray sau Charles Kingsley, pot accepta teoria lui despre originea speciilor tocmai deoarece temeiurile aderenței la teism și la teoria sa sunt fundamental diferite. Putem presupune că, în anii săi târzii, Darwin nu respingea punctul de vedere că
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
înțelegeri ale teismului care nu sunt incompatibile cu știința darwiniană. Johnson nu și-ar fi dorit oponenți care argumentează în acest fel, ci evoluționiști ca Richard Dawkins sau William Provine, care susțin că știința darwiniană contrazice ideea Creației și credința teistă în genere. Faptul nu trebuie să ne surprindă. Creaționismul tradițional și materialismul, căruia i se asociază ateismul, sunt, desigur, concepții diametral opuse asupra lumii și a vieții omenești. Modernitatea a fost adesea scena confruntărilor dintre ele. Cu toate acestea, ele
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
avem în vedere acea înțelegere a ceea ce este religia pe care o întâlnim, de cele mai multe ori, la autorii care discută această temă. Concluziei că știința modernă, în particular știința darwiniană, nu poate susține, dar nici nu poate respinge o concepție teistă, i s-a obiectat adesea că prin religie ar trebui să înțelegem ceea ce acceptă majoritatea credincioșilor, adică anumite reprezentări despre univers care sunt incompatibile cu rezultatele cercetării științifice. Referindu se la un punct de vedere popular astăzi în cercuri religioase
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Un extaz prețios, o beatitudine luxoasă îl conduc pe Adrian Popescu la o considerare a materiei în răspăr cu frugalitatea pietății, cu austerul comportament prescris îndeobște bunului creștin, însă compatibile cu un panteism degajat de dogmele dumnezeului personalizat al doctrinei teiste. E darul euforizant al unei Providențe ce-și asumă delectarea culturală a Formei. Al unei Providențe defel interdictive, ci evoluate întru toleranță literară pînă la exercițiul parnasian: "În lacul verzui crengi și conuri de pin adăstînd/ într-o emulsie a
Despre un Dumnezeu estet by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15000_a_16325]
-
i le retragem, deoarece proiecția este antropomorfă. Prin dublul său aspect, simbolistica proiectează în Dumnezeu o serie de atribute există, are intenții față de om -, retrăgîndu-i-le în același timp prin semnificația subiacentă a acestora: misterul insondabil. Filosofia este speculativă, deoarece, ca teistă se străduiește să dovedească existența lui Dumnezeu, iar ca atee dovedește inexistența lui, ignorînd în același timp misterul. Este în fond vorba despre un joc și despre un contrajoc care se desfășoară între imaginație și reflecție. Omul este în măsură
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
majore. Deși ambii pledeaz] în favoarea desființ]rii moralei așa cum este înțeleas] de c]tre mulți filosofi, motivele lor sunt foarte diferite. Pentru Ascombe, credința într-un tip distinctiv și autoritar de obligație care este moral] e o denaturare a eticii teiste. Abolirea acestui tip de moral] ar elucida practicile și credințele existente din moment ce morală, așa cum o înțeleg mulți dintre noi, oricum nu exist]. Williams distinge etică de moral], si identific] morală cu o „instituție distinct]” care este o expresie modern] a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și demonstrând În examinarea argumentelor legate de cum ar putea depinde etică de religie, ar putea fi util de reținut spre ce și spre cine țintesc aceste argumente. Aproape întreaga discuție de aici s-a referit la compatibilitatea teismului cu teoriile teiste despre etic], mai ales cu „Teoriile Poruncii Divine”. Principala preocupare a fost reconcilierea concepțiilor și intuiților despre moral] cu percepțiile și intuițiile despre Dumnezeu, despre bun]tatea și puterea Să. În mod normal, aceste argumente au cea mai mare semnificație
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
el și să vadă pentru ei înșiși dacă duce la eliberarea de suferință, nu să creadă fără discernământ în învățăturile lui. În acest sens, se poate spune că buddhismul este o religie fără credințe, rugăciune, cult, Dumnezeu, diferită de religiile teiste, care cer adepților să creadă necondiționat în adevărul celor spuse în cărțile sfinte, adevăruri ce nu pot fi discutate sau puse la îndoială. Buddha a subliniat de nenumărate ori că învățătura lui nu este o dogmă care pretinde să explice
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]