122 matches
-
1 pct. 191 din Ordonanță de urgență nr. 138/2000 publicată în M. Of. nr. 479 din 2 octombrie 2000. În vechea reglementare, art. 443 avea următorul conținut: "Art. 443. Executorul judecătoresc sau un telal, în localitatea unde se află telali, vor propune fiecare obiect, aratind prețul, și-l vor adjudeca, în aceeași zi, aceluia care la a treia strigare va da cel mai mare preț, chiar când, în lipsă de alti concurenți, acesta a fost singurul doritor." Articolul 444 (1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/210562_a_211891]
-
5 zile ale afișării. Art. 531. Licitația se va începe prin citirea încunoștințărilor și publicațiilor, a condițiilor vânzării, a sarcinilor ce exista asupra nemișcătorului, a opozițiilor și a hotărârilor care le-au judecat. Art. 532. Ședința va fi publică și telalii vor anunța începutul licitației. Art. 533. Strigările se vor începe numai după ce creditorul ce a urmărit ori unul din creditorii ce au intervenit va declara că voiește a face vinzarea. În caz contrar, licitarea se închide și nu se va
EUR-Lex () [Corola-website/Law/210562_a_211891]
-
cum a fost modificat prin art. 1 pct. 191 din Ordonanță de urgență nr. 138/2000 publicată în M. Of. nr. 479 din 2 octombrie 2000. În vechea reglementare, art. 443 avea următorul conținut: "Art. 443. Executorul judecătoresc sau un telal, în localitatea unde se află telali, vor propune fiecare obiect, aratind prețul, și-l vor adjudeca, în aceeași zi, aceluia care la a treia strigare va da cel mai mare preț, chiar când, în lipsă de alti concurenți, acesta a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165362_a_166691]
-
1 pct. 191 din Ordonanță de urgență nr. 138/2000 publicată în M. Of. nr. 479 din 2 octombrie 2000. În vechea reglementare, art. 443 avea următorul conținut: "Art. 443. Executorul judecătoresc sau un telal, în localitatea unde se află telali, vor propune fiecare obiect, aratind prețul, și-l vor adjudeca, în aceeași zi, aceluia care la a treia strigare va da cel mai mare preț, chiar când, în lipsă de alti concurenți, acesta a fost singurul doritor." Articolul 444 (1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165362_a_166691]
-
cum a fost modificat prin art. 1 pct. 191 din Ordonanță de urgență nr. 138/2000 publicată în M. Of. nr. 479 din 2 octombrie 2000. În vechea reglementare, art. 443 avea următorul conținut: "Art. 443. Executorul judecătoresc sau un telal, în localitatea unde se află telali, vor propune fiecare obiect, aratind prețul, și-l vor adjudeca, în aceeași zi, aceluia care la a treia strigare va da cel mai mare preț, chiar când, în lipsă de alti concurenți, acesta a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226295_a_227624]
-
1 pct. 191 din Ordonanță de urgență nr. 138/2000 publicată în M. Of. nr. 479 din 2 octombrie 2000. În vechea reglementare, art. 443 avea următorul conținut: "Art. 443. Executorul judecătoresc sau un telal, în localitatea unde se află telali, vor propune fiecare obiect, aratind prețul, și-l vor adjudeca, în aceeași zi, aceluia care la a treia strigare va da cel mai mare preț, chiar când, în lipsă de alti concurenți, acesta a fost singurul doritor." Articolul 444 (1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/226295_a_227624]
-
cum a fost modificat prin art. 1 pct. 191 din Ordonanță de urgență nr. 138/2000 publicată în M. Of. nr. 479 din 2 octombrie 2000. În vechea reglementare, art. 443 avea următorul conținut: "Art. 443. Executorul judecătoresc sau un telal, în localitatea unde se află telali, vor propune fiecare obiect, aratind prețul, și-l vor adjudeca, în aceeași zi, aceluia care la a treia strigare va da cel mai mare preț, chiar când, în lipsă de alti concurenți, acesta a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150706_a_152035]
-
1 pct. 191 din Ordonanță de urgență nr. 138/2000 publicată în M. Of. nr. 479 din 2 octombrie 2000. În vechea reglementare, art. 443 avea următorul conținut: "Art. 443. Executorul judecătoresc sau un telal, în localitatea unde se află telali, vor propune fiecare obiect, aratind prețul, și-l vor adjudeca, în aceeași zi, aceluia care la a treia strigare va da cel mai mare preț, chiar când, în lipsă de alti concurenți, acesta a fost singurul doritor." Articolul 444 (1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150706_a_152035]
-
5 zile ale afișării. Art. 531. Licitația se va începe prin citirea încunoștințărilor și publicațiilor, a condițiilor vânzării, a sarcinilor ce exista asupra nemișcătorului, a opozițiilor și a hotărîrilor care le-au judecat. Art. 532. Ședința va fi publică și telalii vor anunța începutul licitației. Art. 533. Strigările se vor începe numai după ce creditorul ce a urmărit ori unul din creditorii ce au intervenit va declara că voiește a face vânzarea. În caz contrar, licitarea se închide și nu se va
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150706_a_152035]
-
tematică le-a pictat în perioada anilor 1907 - 1916. A creat în epoca sa de maturitate "Consiliul" (1907), "Peticarul" (1908), "La sfat" (1908), "Haine vechi" (1908), "Cizmarul" (1911), "Zarafi" (1912, 1913 și 1914), "Moș Ițic Cămătarul" (1912 - 1914 și 1927), "Telalul" (1913), "Tip de ceauș" (1913), "Croitorul bătrân" (1913), "În rugăciune" (1913), "Rugăciune" (1913), "Kol-Nidre" (1914) și altele. Se cunosc cel puțin patru variante ale "Zarafului" înfățișând doar capul, doar bustul sau zaraful în fața unei mese, în poziție șezândă. Celebra lucrare
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
intitulat " Consiliul" (cunoscut și ca "O afacere bună" - 1907). Aceștia sunt înfățișați în fața unei prăvălii unde se sfătuiesc. Toți au umbrele și caftane, stau lângă o rigolă și au pe cap pălării cu boruri largi și drepte. "Haine vechi" și "Telalul" sunt compoziții pe care pictorul le-a făcut în mai multe variante și reprezintă un negustor care stă sprijint de un perete și își analizează marfa cumpărată. Dacă pentru cei săraci și obijduiți, pictorul are înțelegere și compasiune, pentru negustorii
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
Zaraful este reprezentat cu un ban într-o mână și cu privire lacomă. Cromatica dominantă este cafenie. Toți zarafii sunt îmbrăcați boierește și nu au nimic în comun cu "Aparul" și cu "Peticarii", cu cei cu caftane, cu misiții și telalii ca Zeiling Șor (misit, prototipul omului de afaceri) din opera dramatică "Manasse" de Ronetti Roman sau ca vânzătorii de mărunțișuri din iarmaroace ca Cilibi Moise. În toată opera creată cu tematică evreiască, Octav Băncilă a deosebit clasele sociale și a
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
a comunității evreiești din Iași) s-au construit numeroasele sinagogi. Unele dintre acestea nu aveau formă de sinagogă, fiind, de cele mai multe ori, case adaptate cultului. Lăcașele evreiești de cult erau organizate pe bresle, existând Sinagoga Merarilor, a Cismarilor, Croitorilor, Muzicanților, Telalilor, Măcelarilor, Cușmarilor, Pietrarilor, etc. Clădirea în care se află Sinagoga Schor a fost construită în anul 1890, alte surse acreditând anul 1895 ca an al construcției. În anul 1939, Sinagoga Schor era una dintre cele 112 case de rugăciune evreiești
Sinagoga Schor din Iași () [Corola-website/Science/318772_a_320101]
-
a comunității evreiești din Iași) s-au construit numeroasele sinagogi. Unele dintre acestea nu aveau formă de sinagogă, fiind, de cele mai multe ori, case adaptate cultului. Lăcașele evreiești de cult erau organizate pe bresle, existând Sinagoga Merarilor, a Cismarilor, Croitorilor, Muzicanților, Telalilor, Măcelarilor, Cușmarilor, Pietrarilor etc. Sinagoga Merarilor a fost construită în secolul al XIX-lea pe Str. Labirint nr. 17 (astăzi Str. Elena Doamna nr. 13) din cartierul Târgu Cucului, în apropiere de Sinagoga Mare și de Biserica Bărboi, precum și de
Sinagoga Merarilor din Iași () [Corola-website/Science/318601_a_319930]
-
de atașament, specifică societăților așezate, tradiționale. Aici toate lucrurile sunt fragile, parcă gândite să nu dureze; totul poate fi înlocuit cu ușurință. Incredibilă și cantitatea de obiecte abandonate pe holurile căminului cu această ocazie. Ele sunt adunate cu grijă de telalii arabi (studenți bătrâni care se ocupă aici cu mici trocuri de tot felul, de la frigidere la marijuana) pentru a fi revândute la începutul anului universitar noilor studenți. Continuarea notei precedente, trei ore mai târziu: Sunt bătrân, prea blazat pentru tipul
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
de uliță de astăzi - iar în urmă și pe delături lume peste lume de numai era loc să fie aruncat un ac. De când era Bacăul nu se mai întâmplase poznă ca aceasta. La fiecare răspântie alaiul se opria. Crainicul și telalul șoltuzului dădea cetire în gura mare la cele cuprinse în cartea gospod. Unul de la altul își spuneau să lămurească felul vinei, îndesindu-se care mai de care să vadă chiar cu ochii aceia ce era scris în frunte. Și așa
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
subordonați, pe care îi trimiteau pe la sate după gloabe. „Marele vornic al Țării de Jos (Vornicul Nicoară) scriem feciorilor noștri, uriadnicilor (dregătorilor) de la Bârlad și deșugubinarilor din ținutul Fălciului... să aveți a lăsa în pace satele Sfintei Episcopii de Huși"... Telal Bașa era funcția care se ocupa de publicitatea în vânzări a bunurilor. „Pe la începutul veacului al XIX-lea așa se chema amploaiatul ce publica mezaturile", spune Melchisedec. „Când era să se scoată de vânzare vreo moșie, Marele vornic scria lui
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Bașa era funcția care se ocupa de publicitatea în vânzări a bunurilor. „Pe la începutul veacului al XIX-lea așa se chema amploaiatul ce publica mezaturile", spune Melchisedec. „Când era să se scoată de vânzare vreo moșie, Marele vornic scria lui Telal Bașa ca să publice mezatul pe ulițele capitalei în curgere de 40 de zile". Publicația se făcea și la reședința ținutului, unde se afla moșia de vânzare. Mezatul se făcea în Divanul țării, și se chema Șoltan - mezat. Din vechime mezatul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
seria „vizionară”, poetică, a perspectivei „personajului” care se confesează). „Curțile sugrumate”, „casele infirme”, „minore(le) Încă blonde (ce) curățau mașinile de gătit și mîinile lor se umpleau de tuci, ca o premergere a nopții”, „borfași de rînd, cerșetori și prostituate”, „telali ofticoși, mîncați de rugina lentă a păduchilor”, „căruțele cu zdrențe, cu toate rămășițele civilizației”, „bordeiele pline de Înecăciunea udă a funeraliilor În solitudine”, prietenii din „judecătoriile de ocoale”, cu „respirația scrisă dinainte pe cadranele de ceasornic”, care „Încuiau În dosarele
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
km, cvartal de vile din cîmpul verde, despică orașul în două cu șuvoaiele de intimități, revărsare de explicații nu mai puțin directe, tipurile fizionomice ieșite pe ceața inimii, Dornești mai persistente bătrînele cu mănăstirea, distracție pe deocheatele cu slăbătura vioaie, telal calic, sacoșe de pantofi, la ochelari lentilele groase, barba s-a mai păstrat neagră, lipsește, să nu stați pe bancheta lui, nu doar mizerie, e și nebun! teoria liniștii călugărești, o duc bine, au aer, de-aia sînt calmi, merg
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
realizat tot În București În perioada 1834-1844, procentul de mese riași era de 73,7% (mai ales croitori, cizmari, șepcari, tâmplari, tinichigii, zugravi, zidari, argintari, alămari, sticlari, cărăuși etc.), În timp ce procentul de negustori și cămătari era de numai 9,4% („telali”, „boccegii”, „lipițcani”, „mămulari” și „zarafi”) <endnote id="(343 și 109, p. 122)"/>. Acest raport Între numărul evreilor meseriași și cel al evreilor comercianți a fost confirmat și de Iuliu Barasch, care În 1842 observa următoarele despre „comunitatea zisă judeo -polonă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
777, p. 72)"/>. E vorba mai ales de boccegiii evrei, nevoiți să bată ulițele necunoscute ale unor sate și târguri, pentru a vinde mărunțișuri și haine vechi („Marfă ruptă gata, pe un sfanț bucata”, cum zicea Cilibi Moise, el Însuși telal ; <endnote id="cf. 649, p. 16"/>). „Când intră evreul În sat, latră câinii”, sună un vechi proverb german <endnote id="(3, p. 77)"/>. Cauza reacției agresive a câinilor din sate nu este, cum s-a spus, mirosul aparte al evreului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
p. 127)"/>. Or, pentru țăranul român, „omul pe care-l latră câinii vrăjmaș e răutăcios” <endnote id="(184, p. 420)"/>. Această imagine cotidiană a devenit un loc comun În literatura folclorică din registrul comic. „De ce să mă amuz de pățania telalului [= negustorului ambulant] ovrei asupra căruia s-au năpustit cânii ?”, se Întreabă un personaj din romanul lui I. Peltz Țară bună (1936). Snoavele populare cu acest subiect au fost rescrise pentru gustul târgovețului și al mic- burghezului. Vezi „cânticelul comic” Herșcu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și inflexibilă ca o bară de oțel, mi-a explicat, stăpânindu-și cu greu mânia din glas, că la școala ei Învață 160 de elevi ai căror părinți, membri ai castei intangibililor, locuiesc În satul vecin. „Părinții acestor copii sunt telali, muncitori necalificați și salahori la carierele de piatră“, mi-a spus ea, În timp ce jeep-ul ne hurducăia prin gropile din șoseaua ce ducea la școală. „Copiii provin din familii aflate sub nivelul cel mai de jos al sărăciei, care aparțin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
Braila! Boșan! Oțetar: Oțet... oțet! Zarzavagiu: Ceapa, mararu, pătrunzelu! Dovlecei noi, dovlecei! Precupeți: Pui de găină, pui, pui! Bragagiu: Hai la braga rece... Șampania bună, ce mai șampanică! Unu cu chifle: Trei chifle zece bani! Trei chifle zece bani! Un telal: Haine vechi! Cumpărăm! Un vânzător de ziare: Universul! Adevărul!, Dreptatea! Epoca!, Timpul!, Constituționalul și Drapelul de mâine!... Voința națională, Liberalul și Moș Teacă!“39 Și mai plăpândă, cu versuri boante și rare sclipiri de vervă umoristică, se dovedește a fi
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]