313 matches
-
epice tensionate și determină stări sufletești terorizante, direcționate de sentimente dominatoare, cu manifestare excesivă. În Vedenia, de pildă, căpitanul Naicu, autor de farse de prost gust și individ obsedat de gândul că soția sa întreține o relație adulterină cu ordonanța, telegrafiază acasă, anunțându-și moartea de holeră în campanie. La aflarea înspăimântătoarei vești, femeia, debusolată și tiranizată de impresia că fantoma răposatului soț bântuie pe la ferestre, se refugiază în brațele vânjoasei ordonanțe. Căpitanul, care chiar sosise acasă noaptea, pe furiș, pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288116_a_289445]
-
puțin, după aceea, / de teamă să numi strivești sărutul?... - În opera epică, interogațiile retorice sunt, frecvent, autoadresate, inserate în monologuri interioare ce sondează incertitudinile eroilor, dând glas unor dileme: Sunt ceasuri de când mă gândesc. Și nu pot face nimic. Să telegrafiez lui Sen? Să scriu Maitreyiei? Simt că a făcut asta pentru mine. Sunt foarte turbure, acum, foarte turbure. Și vreau totuși să scriu aici tot, tot. ...Și dacă nar fi decât o păcăleală a dragostei mele? De ce să cred? De unde
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
poposit În acest catalog de mașini agricole: Sena”, „miresmele se Împart ca afiș electoral”, „Știu pe dinafară vapoarele, ezitările, / Orașul, viața ta, ca tabla Înmulțirii / Te port În mine ca un registru copier”, „Ce afișe sunt mările din sud”, „arborii telegrafiază pe cer”, „Casele presate balnear În album”, „Vis Încadrat prin vestiar orice salcîm garderob”, „Orice pasăre un afiș ceresc”, „ca mărci poștale te privesc ferestrele, ușile”, „Caligrafic cîmpul În pulpă scris”, „Umărul tău ce atlas”, „Aici tresare vitrina ca un
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
fond Casa Regală, dosar nr. 31/1878, f. 12. </ref>. La 19 iunie/1 iulie 1878, plecând de la premisa că drepturile României trebuie apărate cu fermitate chiar și atunci când sorții sunt Împotrivă <footnote id="138"> 138 Brătianu și Kogălniceanu Îi telegrafiaseră lui Carol I la 18/30 iunie 1878 că toți membrii Congresului au hotărât să sacrifice sudul Basarabiei, În schimbul acceptării acestui sacrificiu primind promisiunea a ni se asigura „avantaje teritoriale și politice mai mari”; <ref>ANIC, fond Casa Regală, dosar
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
acest moment Însă intervin miniștrii plenipotențiari ai Germaniei și Austro-Ungariei la București - Kiderlen-Wächter și Pallavicini - care spun regelui că demisia lui Carp va influența negativ Viena și Berlinul, iar băncile germane nu vor mai acorda niciun sprijin României. Kiderlen-Wächter a telegrafiat la Berlin că „prin căderea lui Carp poate că a căzut ultima serioasă tentativă de a restaura finanțele În țară”. Regele respinge demisia lui Carp, conștient că lucrul nu va dura, dar nu putea trece peste indicațiile celor doi reprezentanți
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN CRISTESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1274]
-
pe bază de norme. Împreună cu delegatul firmei australiene, au fost prelevate mostre pe placul furnizorului român, desigur corelate cu prețuri avantajoase. Odată actele semnate, australianul a luat cu acte în regulă mostrele cu pricina, a plecat către Australia de unde a telegrafiat nu peste mult: „de acord cu mostrele, începeți livrarea”. Au urmat la furnizorul român felicitări, pupături, ciocniri de pahare și bineînțeles livrarea a 5 milioane de recipiente emailate. A urmat apoi bomba, s-a primit comunicarea: „recipientele nu corespund calitativ
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
că prin prezența mea am salvat niște aparențe importante: îți voi spune personal despre ce-i vorba... Scriu - sînt la a doua formă - Satul uitat... - și în legătură cu asta - ai fost acasă? Eu mă duc la sfîrșitul săptămînii ce vine - îți telegrafiez cînd, și voi fi fericit dacă vei putea veni la gară, singur, sau, dacă situația permite, cu duduca din Letea. [...] Scrisul bănățean n-a apărut și mult timp n-o să apară (poate săptămîni), din cauza schimbării titlului. Ei spun că te
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
tipări. Toți cei de la Iași, plus Ciopraga , mi-au vorbit de tine foarte frumos. Abia aștept să te văd. Sînt singur, singur, îmi țiuie urechile, dar poate dacă aș fi cu prea mulți mi-ar țiui și mai tare! îți telegrafiez cînd trec! E. Camilar </citation> (17) <citation author=”Eusebiu Camilar” loc="Constanța" data =”25. IV. [1]964” desc=”[Vedere: Constanța - Pe faleză]”> Azi vorbesc despre Eminescu, la mina Altîn-Tepè , iar Vineri 1 Mai, trec spre Udești cu autorapidul! Nu mergi
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Orero (Italia), maiorul Lamoyne (Franța)377. Reprezentantul rus în comisia europeană, Bogoliubov a solicitat ca frontiera româno-bulgară să treacă la 21 km est de orașul Silistra, solicitare respinsă de către ceilalți delegați 378. În ziua de 10 octombrie 1878, Tekir Pașa telegrafia ministerului de Externe român: "Comisiunea pentru delimitarea Bulgariei se va afla sâmbătă 2 noiembrie [1878, n.n.] la Silistra, în scop de a-și începe lucrările pentru frontiera româno-bulgară. Ea ar fi fericită dacă guvernul român ar binevoi a trimite câțiva
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
româno-bulgare a determinat guvernul român să anunțe iminența unei mobilizări și a unui atac împotriva Bulgariei. Această decizie fusese adoptată la propunerea primului ministru Titu Maiorescu, după ce acesta obținuse acordul regelui Carol I. La 7 ianuarie 1913 Titu Maiorescu îi telegrafia ministrului României la Sofia, domnul Dimitrie Ghica, informându-l că "guvernul e hotărât să ocupe militărește teritoriul pe care îl revendică la fruntaria Dobrogei"3212. Opinia publică din România considera că Silistra reprezenta "cheia Dobrogei", cheie dată în 1878 în
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Îngrijorare, atât la București, cât și la Viena, guvernele fiind neliniștite datorită pericolului venit din partea Rusiei, ce amenința să-și extindă influența În sud-estul Europei, prin denunțarea Tratatului de la Paris. La 19 iulie 1870, ministrul de externe Carp i-a telegrafiat lui Steege - agentul diplomatic al României la Viena, cerându-i să-l vadă imediat pe premierul Ungariei, Andrasy, care se afla la Viena, pentru a vedea care era atitudinea Austru-Ungariei față de o asemenea eventualitate. Răspunsul i-a venit peste trei
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
să-l Îmblânzească pe cancelar, mai ales că acesta Îl cunoștea destul de bine. Astfel, În mai 1875 Carp a fost trimis la Berlin, negocierile cu Bismarck, Bliechroder și acționarii germani Începând destul de repede (18 mai), dând posibilitatea trimisului român să telegrafieze la București la 23 mai 1875, că "Societatea acționarilor germani a acceptat propunerea guvernului român (de a stabili cursul acțiunilor la 91 și dobânda la 7%)”. La sfârșitul lunii s-a Întors În capitală, arătând guvernului că au fost Înlăturate
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
pe profile”, și anume, profilul „Electric” și profilul „Energetic”. Profilul electric conținea specializările: "Electrotehnică" cu direcțiile de aprofundare - acționări electrice, aparate electrice, mașini electrice, utilizări ale energiei electrice; "Electronică și telecomunicații" cu direcții de aprofundare - radiotehnică, electronică aplicată, telefonie si telegrafie; "Automatizări și calculatoare" cu direcțiile de aprofundare - automatizări industriale, conducerea proceselor industriale cu calculator, construcția echipamentelor de calcul. Profilul energetic avea inițial o singură specializare „Energetică”, cu direcția de aprofundare „electroenergetică”, iar, din 1977, apare și „Energetică industrială”. Priviți din
PE SUIŞUL UNUI VEAC by Lorin Cantemir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1018]
-
din ea se vede cât de grea era situația guvernului liberal în străinătate și ce silințe trebuia să-și dea spre a o liniști și a-i dobândi încrederea. „Paris, 17 septembrie Rue St. Honoré 390 Iubite ministre, Ți-am telegrafiat azi, îți scriu și aceste linii ca explicare. Nu cunosc Londra și, prin urmare, înțelegi câtă pierdere de timp până să fac cunoștință cu bărbații politici ai guvernului și ai opozițiunii. Cheltuielile acolo sunt mult mai mari, căci trebuie să
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
I, comandant colonel Cerchez Cristodor. Divizia II-a, comandant colonel Logadi Ion. Comandantul corpului II de armată, general de brigadă Radovici Ale xandru. Divizia III-a, comandant colonel Anghelescu George. Divizia IV-a, comandant general de brigadă Manu George. Se telegrafiază din Oltenița că turcii au început bombardarea orașului. Tunurile românești au răspuns și lupta de artilerie a durat până la 7 ore seara. Bineînțeles că la București faptul capătă cu totul alte proporții, se vorbește de o debarcare turcească, de omoruri
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pe la Măcin, în Dobrogea, la 9/21 iunie 1877, în frunte cu Corpul 14 armată al generalului Zimmerman. 90. Bombardamentele de artilerie de care amintește Bacalbașa au fost solicitate de înaltul comandament al armatei ruse („14 iunie. Marele duce îi telegrafiază de la Dracea Prințului să deschidă mâine la amiazi focul pe toată linia Dunării“ - Memoriile, vol. X, p. 12), în preajma și în timpul acțiunii de forțare de către ruși a trecerii Dunării, de la Zim nicea la Șiștov, în noaptea de 14/26-15/27
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de cinci luni de rezistența eroică a lui Osman-pașa - a putut continua cu forțe sporite datorită și contribuției importante pe care tânăra armată română a adus-o la marea victorie de la Plevna, fapt recunoscut și de împăratul Rusiei care îi telegrafia principelui Carol cu această ocazie: „Rezultatul a fost desăvârșit și mă bucur de strălucita parte ce armata alteței-voastre a luat întru acesta“ (Independența României, p. 194). „Lupta eroică“ - cum o numește și Bacalbașa - a ținut aproape 6 ore, de la 7
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pozitiv Excelenței Voastre este că Puterile care ne sunt prietene, cu Franța în frunte, se vor asocia oricărei soluții propuse de Anglia; la Londra deci trebuie să acționăm noi cu energie 74". Conformându-se sugestiei lui Kogălniceanu, Vasile Boerescu îi telegrafia a doua zi, 12 decembrie, ministrului plenipotențiar al României la Londra, Nicolae Callimachi-Catargi: "Mi se scrie de la Paris și din alte părți că la Londra este concentrată activitatea referitoare la chestiunea Dunării. Această singură putere este în cea mai bună
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
de multe ori cu ele neformulate, mai toți și totdeauna nesiguri de vederile guvernului lor asupra tuturor celorlalte chestii"83. În aceeași zi, privind problema dintr-o perspectivă mai largă, a evoluției raporturilor bilaterale dintre România și Austro-Ungaria, White îi telegrafia din București lordului Granville: "Adepții alianței României cu Austria se tem că rezultatul negativ al ultimei sesiuni a CED ar putea produce o stare de iritare în rândul cercurilor oficiale de la Viena, care ar afecta în mod nefavorabil intimitatea recent
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
efectul scontat, deoarece în telegrama către Kálnoky Hoyos, după ce îi transmitea mesajul lui Brătianu, își încunoștiința superiorul despre intenția sa de a porni spre Viena, a doua zi, 22 decembrie, dacă nu primea un alt ordin 149. Și White îi telegrafia la rândul său lordului Granville, la 21 decembrie: "colegul meu austriac, contele Hoyos, m-a informat că va pleca la Viena mîine dimineață, în urma instrucțiunilor primite de la contele Kálnoky"150. Răspunzând telegramei ministrului plenipotențiar al Austro-Ungariei la București, contele Kálnoky
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
i-a mulțumit, declarându-i că țara sa dorește în mod sincer restabilirea prieteniei și a încrederii care trebuie să existe între cele două state 152. Mulțumit de conținutul documentului oficial primit, la 26 decembrie 1881, șeful diplomației austro-ungare a telegrafiat Legației din București că guvernul de la Viena considera declarația cabinetului Brătianu satisfăcătoare și incidentul închis 153. Și William Arthur White telegrafia, la rândul lui, pe 28 decembrie: "Am fost informat de dl. Stătescu și de baronul Salzberg că neînțelegerea care
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
între cele două state 152. Mulțumit de conținutul documentului oficial primit, la 26 decembrie 1881, șeful diplomației austro-ungare a telegrafiat Legației din București că guvernul de la Viena considera declarația cabinetului Brătianu satisfăcătoare și incidentul închis 153. Și William Arthur White telegrafia, la rândul lui, pe 28 decembrie: "Am fost informat de dl. Stătescu și de baronul Salzberg că neînțelegerea care s-a produs din păcate între Austro-Ungaria și Cabinetul de la București în urma Discursului Regal a fost rezolvată în mod satisfăcător"154
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
în problema Dunării. După ce l-a ascultat cu atenție și cu răbdare, înaltul demnitar i-a răspuns că "înțelege, dar nu ar putea da încă un răspuns precis în acest subiect"177. La rândul lui, la 28 ianuarie, Ion Ghica telegrafia din Londra că "contele Wolkenstein, luînd drept bază soluția Barrère, o va duce la Berlin, unde aceasta va fi foarte probabil modificată și va deveni o propunere austriacă"178. Apoi, contele Wolkenstein o va duce la Londra spre a fi
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
clar la propunerea Barrère, încercând din acest moment să introducem, în timpul înțelegerii oficioase care se va produce la Paris între delegații austrieci, francezi și români, anumite modificări, mai favorabile decât dispozițiile proiectului inițial"183. Patru zile mai târziu, Odobescu îi telegrafia lui Stătescu: "Am susținut în fața d-lui Barrère vederile guvernului român privind natura Comisiei Mixte. El a răspuns la toate obiecțiile mele prin sfatul presant de a insista pe lângă guvernul meu ca acesta să intre fără întârziere pe o cale
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
baza sugestiei Barrère"190. Nemaiputându-și stăpâni indignarea în fața aranjamentelor făcute peste capul și fără participarea României în probleme care o priveau de drept și în care ar fi trebuit să aibă un cuvânt greu de spus, Eugeniu Stătescu îi telegrafia lui Gheorghe Vârnav-Liteanu, la 25 martie: "Cum va putea să se impună guvernul român într-o negociere la care nu a fost invitat să ia parte și care se face fără știrea sa? Cum se va putea el pronunța asupra
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]