137 matches
-
Toate Articolele Autorului În urmă cu câtva timp, am primit un neprețuit constând în cărți, între care am descoperit, cu plăcută surprindere și cu multă încântare trei volume aparținând unei Doamne (cu un D mare, negreșit), originară dintr-un sat teleormănean destul de apropiat de cel în care mi-am petrecut primele patru decenii din viață (Țigănești și, respectiv, Ștorobăneasa). Scriind o cronică despre una dintre cărțile sale, am putut lua legătura cu Domnia Sa, constatând că Doamna ELENA BUICĂ, autoarea lor, îmi
PASIUNEA, TALENTUL ŞI DĂRUIREA ÎN SLUJBA CUVÂNTULUI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1476489823.html [Corola-blog/BlogPost/366222_a_367551]
-
dintr-o familie de învățători, prieteni apropiați ai părinților mei semianalfabeți. Ce mică e lumea, chiar dacă Doamna trăiește peste mări și țări! Citind cărțile respective (fără a fi știut cele de mai sus) mai mult din curiozitatea provocată de originea teleormăneană a autoarei (obiectivul meu dintotdeauna a fost promovarea scrierilor scriitorilor teleormăneni) și a unui cititor pasionat, pe măsura parcurgerii, interesul din ce în ce mai crescând m-a făcut să descopăr un autor de o înaltă ținută morală și spirituală, cu o afectivitate manifestă
PASIUNEA, TALENTUL ŞI DĂRUIREA ÎN SLUJBA CUVÂNTULUI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1476489823.html [Corola-blog/BlogPost/366222_a_367551]
-
Ce mică e lumea, chiar dacă Doamna trăiește peste mări și țări! Citind cărțile respective (fără a fi știut cele de mai sus) mai mult din curiozitatea provocată de originea teleormăneană a autoarei (obiectivul meu dintotdeauna a fost promovarea scrierilor scriitorilor teleormăneni) și a unui cititor pasionat, pe măsura parcurgerii, interesul din ce în ce mai crescând m-a făcut să descopăr un autor de o înaltă ținută morală și spirituală, cu o afectivitate manifestă pentru personalitățile literare cărora le-a dedicat gândurile și opiniile sale
PASIUNEA, TALENTUL ŞI DĂRUIREA ÎN SLUJBA CUVÂNTULUI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1476489823.html [Corola-blog/BlogPost/366222_a_367551]
-
produs „aproape de poarta înserării, pe la 70 de ani”. În întreaga sa viață a fost atrasă de „înțelepciunea existenței milenare și de moștenirile ancestrale” ale poporului român, de „oamenii simpli” care țin „rostul și rânduiala satului românesc”, mai ales de comuna teleormăneană de origine, aspect remarcat de autoarea monografiei al cărei titlu subliniază legătura indestructibilă cu „lumina amintirilor comunei natale”. Crede că mai are multe de spus și speră că „se va îndura Domnul să mai îmi lase ceva cale de străbătut
PASIUNEA, TALENTUL ŞI DĂRUIREA ÎN SLUJBA CUVÂNTULUI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1476489823.html [Corola-blog/BlogPost/366222_a_367551]
-
gerbere color: roșu, galben și albastru! A fost o reală bucurie pentru doamna și pentru toți, cei prezenți la bibliotecă la sosirea sa! Lansarea cărților, a avut succesul pe care-l prevăzusem și s-a bucurat de prezența multor intelectuali teleormăneni și a oamenilor de literatură, care i-au caracterizat operele folosind cele mai frumoase cuvinte. E greu să vorbești după cei care sunt în strictă specialitate, dar am făcut-o! Mi-am spus părerea sinceră, de cititor care are gusturile
TĂRÂMUL MIRIFIC AL ÎNTÂLNIRILOR ! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 by http://confluente.ro/virginia_vini_popescu_1417958304.html [Corola-blog/BlogPost/376752_a_378081]
-
români ai acelor timpuri, „Dicționar de literatură română contemporană” al lui Marian Popa, întrun tiraj de 80.000 de exemplare, întro a doua ediție, revizuită și adăugită, avându-i ca referenți științifici pe Romul Munteanu și Mircea Zaciu. Printre scriitorii teleormăneni prezenți în Dicționar, în frunte cu Zaharia Stancu, a cărui dată de naștere este iremisibil scrisă greșit, „7 10 1902”, în locul celei adevărate, 05.10.1902, și Marin Preda, apar, ca o noutate absolută, Titi George Cîmpeanu și Alexandru Popescu
Alexandru Popescu Tair – Poetul oraşului by http://uzp.org.ro/alexandru-popescu-tair-poetul-orasului/ [Corola-blog/BlogPost/93016_a_94308]
-
adresează celor ”mari” cu gândul și cu fapta. Celelalte trei capitole sunt adresate celor ”mici”, pe care îi încântă cu învățături desprinse din înțelepciunea poveștilor și legendelor. Un frumos portret realizat pentru autoare de către pictorul Mihai Cătrună (de origine tot teleormănean ) ”străjuiește” intrarea în lumea cărții de față. ”Trandafirul galben, sălbatic...”, ”Lacrima iubirii”, ” Meditație la malul mării...”, ”Scrisoare către copiii mei”, ”Învățătoarea”, Darul îngerului”, ” Ochi de copil”, ” Zborul spre sine”, ”Dorul”, Dragă Moș Crăciun”, ș.a., sunt tot atâtea confesiuni ale autoarei
GÂNDURI ÎN AMURG-PREZENTARE CARTE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1420132338.html [Corola-blog/BlogPost/372804_a_374133]
-
și ale minții copiilor”. O altă scriere (Tatăl meu) este închinată, în general, părinților care își vor avea întotdeauna „un cuib cald în inima fiecărui copil”, cu deosebire, însă, tatălui său, Spirea I. Buică, „om de mare prestanță” în Țigăneștiul teleormănean, pe care „hărnicia, voinicia, istețimea”, trăsături moștenite de predecesorii săi, oameni aprigi și muncitori din zori și până în noapte, l-au propulsat la un „alt nivel de civilizație”, burghezia rurală, superioară clasei țărănești căreia i-au aparținut părinții și strămoșii
ÎNVINGĂTOARE ÎN LUPTA CU TIMPUL de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1478433747.html [Corola-blog/BlogPost/369388_a_370717]
-
dragoste pentru literatură și pentru creatorii ei, subliniind, la fiecare în parte, valoarea scrierilor, talentul indeniabil al tuturor și contribuția la dezvoltarea limbii și a literaturii române, la promovarea acestora pe mapamond. Și, pentru că nu și-a uitat niciodată originea teleormăneană, pentru că în numeroase ocazii a avut prilejul să constate că și în acest colț de țară există activitate spirituală, există scriitori valoroși, criticul literar se ocupă și de scrierile unora dintre ei. Apar, astfel, cronici ale volumelor de versuri aparținând
ÎNVINGĂTOARE ÎN LUPTA CU TIMPUL de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1478433747.html [Corola-blog/BlogPost/369388_a_370717]
-
încărcată de idei scăpărătoare”, iar poeziile sale, „încărcate de candoare și delicatețe, adevărate a și, în vecii vecilor, vor răsuna „ca o melodie caldă, suavă, lină, care pătrunde în fiecare fibră a inimii”. Daniela Popescu, o altă poetă de origine teleormăneană a cărei fire este „o împletire de lirism și realism...însetată de frumos”, îi reține atenția, o dată la debut, ca „o poetă în plin avânt, cu multe promisiuni pentru viitor”, a doua oară la publicarea celei de a treia cărți
ÎNVINGĂTOARE ÎN LUPTA CU TIMPUL de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1478433747.html [Corola-blog/BlogPost/369388_a_370717]
-
poartă un dialog evlavios, din priviri, cu vînzătoarea, iar sfinția sa, Bărbosu, răsfoiește un Hustler. Pornim din nou. Pe drum, părintele-copilot Bărbosu își ridică ochii din hartă și remarcă o tînără gazelă: “O creștină-n stînga, ora 10!”. Ajungem în satul teleormănean Călugăru. Oprim la o poartă și invităm niște săteni la vot. Ne refuză. “Ce știu eu, mamă? Mergeți mai în centru, la magazin, acolo sînt oameni mai cu carte”. Nu mergem la magazin, da’ ne oprim cîteva porți mai încolo
Cum era să devină Linda Evanghelista Patriarhul României by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19827_a_21152]
-
cum le spun oamenii de știință, se consideră că este antopică. Aceste măguri au servit drept lăcașuri de înmormântare ale unor persoane de vază, șefi de triburi, comandanți de uniuni tribale, încă de la începutul neoliticului (Ioan Spiru, "File de istorie teleormăneană", 1996, pag. 77). Denumirile acestor măguri provin de la numele fostului proprietar de pământ din zonă, de la numele comunei, sau alte elemente cum ar fi: măgura lui Blejan, măgura Arapului, măgura lui Sică Neacșu, măgura lui Zamze, măgura Mirchii, măgura Viișorii
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
Unele denumiri au fost modificate din diferite motive, alte măguri au fost nivelate în urma lucrărilor agricole, astfel au existat pe teritoriul comunei Viișoara denumiri de măguri: măgura Coțofeni, măgura Duminecă, măgura Bâtlanu, măgura de la sosea (Ion Spiru, "File de istorie teleormăneană", 1996, pag. 65),care astăzi nu mai sunt cunoscute. ...cărora localnicii le spun găvane indiferent de mărimea lor, sunt formațiuni morfologice negative cu o mare răspândire în cadrul interfluviului Vedea- Călmățui, deci și pe teritoriul comunei Viișoara. De altfel ele se
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
Finanțelor, în calitate de agent administrativ cl. II în com. Domnești, jud. Muscel, aflăm cu certitudine că el a venit în localitate după 16 iulie 1941. A fost membru activ al Grupării literare „Drum” din Roșiorii de Vede, asociație a tinerilor publiciști teleormăneni, înființată în 1935 sub președinția de onoare a scriitorului Zaharia Stancu, președinți activi fiind Nicolae Stănescu-Udrea și Florian Crețeanu. În editura acestei grupări îi apare, în 1939, volumul de epigrame „Furcile caudine”, tipărit la Tipografia „Lumina poporului” din aceeași localitate
Ion C. Pena () [Corola-website/Science/333146_a_334475]
-
români de ieri și de azi" a lui N. Crevedia, din 1975 - Editura Eminescu. Iar in ziarul „Teleormanul ”, din 29 septembrie 1979, Gh. Filimon și I. Bâlă în articolul „Fișe de istorie literară” consemnează curajos pentru acea vreme: „Printre condeierii teleormăneni se numără și Ion Pena, poet delicat și plin de talent, pe nedrept, poate uitat astăzi". De asemenea, se mai află menționat în:
Ion C. Pena () [Corola-website/Science/333146_a_334475]
-
italian Raffaello Romanelli, în anul 1907, reprezintă un dorobanț cu căciula puțin dată pe spate. Pe soclul monumentului se află două basoreliefuri, ilustrând scene de luptă și un vultur cu aripile desfăcute purtând în gheare un “hrisov” cu numele eroilor teleormăneni din războiul de independență. De o parte și de alta a monumentului se află două tunuri turcești capturate de ostași români la Plevna. În amintirea caporalului Tudorică Nicolae, căzut eroic în luptele din acest război, ostașul monumentului poartă numele popular
Turnu Măgurele () [Corola-website/Science/296984_a_298313]
-
Săracii de ei te apucă milă să-i vezi. În Canada numai în rezervele de indieni mai vezi câte un câine rătăcit, dar niciodată șchiop. Ciudățenii la tot pasul. M-a amuzat copios comună Buzescu, un fel de atracție turistică teleormăneana. Palate de case (unele de prost gust) înghesuite una în altă (de parca nu ar mai există locuri de casă în Teleorman) și gunoaiele aruncate la întâmplare la marginea satului, spre bucuria ciorilor. Nu vreau să supăr pe fericiții posesori de
Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_309]
-
disperate ale lui Ilie Moromete, capul familiei, de a-i ține împreună pe toți membrii familiei și a nu vinde din pământul pe care-l avea. Pe la jumătatea anilor '30 ai secolului al XX-lea, familia Moromete dintr-un sat teleormănean duce o existență chinuită. Deși fusese împroprietărit cu pământ după Primul Război Mondial și avea acum 14 pogoane, 24 de oi și o căruță cu doi cai, Ilie Moromete (Victor Rebengiuc), capul familiei, are mari probleme în a plăti datoriile
Moromeții (film) () [Corola-website/Science/318586_a_319915]
-
Peretu este o comună în județul Teleorman, Muntenia, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Comuna Peretu este așezată în nordul Câmpiei Teleorman, pe drumul european E 70 București - Craiova - Timișoara, care trece prin doua importante orașe teleormănene, Alexandria (reședința actuală a județului) și Roșiorii de Vede (important nod de cale ferată, pe terasa de pe partea dreaptă a râului Vedea. Suprafața comunei (atât vatra satului cât și moșia) măsoară 7700 hectare (77 km²). Moșia comunei Peretu face parte
Comuna Peretu, Teleorman () [Corola-website/Science/301820_a_303149]
-
solurilor, de condițiile climatice, hidrologice și antropice, precum și de alimentarea subterană. Variază în funcție de anotimp și de debit, fiind mai ridicat iarna și în timpul scurgerii minime de toamnă (peste 700 mg/l) și mai scăzut primăvara (300-500 mg/l). Toate râurile teleormănene au ape bicarbonatice calcice în sectoarele superioare și bicarbonatice sodice în sectoarele inferioare. Dintre substanțele biogene, azotiții și azotații apar ca urmare a descompunerii resturilor organice și se găsesc între 0-0,3 mg/l. Duritatea apei este cuprinsă între 8ș-16
Valea Glavaciocului () [Corola-website/Science/302530_a_303859]
-
București) a fost un medic și prozator român, autor de romane istorice. El era fiul scriitorului Zaharia Stancu. S-a născut la 8 august 1926 ca fiul al scriitorului Zaharia Stancu și al învățătoarei Nicolina Stancu (născută Păun) în satul teleormănean Salcia, unde se născuse și tatăl său în 1902. A urmat studii la Liceul „Titu Maiorescu” din București (1937-1945), unde și-a susținut bacalaureatul, și la Facultatea de Medicină din București (1945-1951). A lucrat ca medic endocrinolog și cercetător științific
Horia Stancu () [Corola-website/Science/336718_a_338047]
-
1. Remarcabile sunt contribuțiile cuprinse în cartea I.D. Ștefănescu. 1886-1981. Volum îngrijit de Alexandru Zub și Flavius Solomon. Iași, Fundația Academică „A.D. Xenopol”, 1997, 241 pagini, precum și fișa biobibliografică completă, datorită istoricului literar Stan V. Cristea, Dicționarul scriitorilor și publiciștilor teleormăneni. Alexandria, Editura „Rocriss”, 2005, p. 478-480 + 1 foto bust. 2. În virtutea acestei alianțe a donat Mănăstirii Agapia o parte însemnată din biblioteca, manuscrisele și arhiva sa, pe care cu inteligență și pasiune le cercetează un grup de tinere intelectuale, din
Câteva însemnări despre cărturarul I.D. Ștefănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5117_a_6442]
-
Dragoș Vrânceanu, București, 1968; Ora târzie, București, 1972; Poeme intime, București, 1980; Izvoare subterane, București, 1984; Marea eclipsă, București, 1993. Repere bibliografice: Nichifor Crainic, Voința de originalitate, G, 1936, 1; Streinu, Pagini, V, 146-147, 149; J. V. Pandelescu, Un poet teleormănean - Constantin Salcia: „Năvodar de stele”, „Scânteia”, 1936, 1-2; C. Fântâneru, „Logodna apelor”, UVR, 1939, 17; George Ivașcu, „Logodna apelor”, JL, 1939, 22; Dragoș Vrânceanu, „Logodna apelor”, CML, 1940, 41; Dumitru Micu, „Liniștea furtunii”, GL, 1968, 36; Horia Bădescu, „Liniștea furtunii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289445_a_290774]
-
prozatorul pe care l-am admirat constant, dar pe care am îndrăznit mult mai târziu să-l comentez, când mai căpătasem experiență și curaj. Dacă eseurile despre opera lui George Bălăiță ți-au adus laurii concursurilor literare, cele despre opera teleormăneanului aveau să te conducă în cele din urmă spre debutul editorial, studiul critic Marin Preda. Patosul interogației fiind girat de editura focșăneană Pro Juventute, în 1997. Deși ecourile critice nu au lipsit, impresia mea e că nu s-a acordat
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
Participă cu lucrări de pictură și grafică la expoziții de grup și, din 1993, are și expoziții personale. Debutează cu versuri în „Luceafărul” (1970). Colaborează la „Amfiteatru”, „Luceafărul”, „România literară”, „Ramuri”, „Familia”, „Tomis”, „Teleormanul”, „Tribuna Teleormanului” ș.a. Redactor la „Pagini teleormănene” (1988-1989), redactor-șef la „Carul solar” (1991) și la „Curierul de Teleorman” (1992-1993), a condus și cenaclul „Gala Galaction” din Roșiori de Vede (1978-1984). De la pastelul elegiac la cenușiurile plictisului provincial și de la incandescențele imnice la fantasticul macabru, L. rămâne
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287934_a_289263]