1,167 matches
-
poftesc la cele ale aproapelui. Pe cărarea societății am urcat Și-am fost călăuzit în întuneric, De lumina aleșilor povățuitori. Îți mulțumesc, Doamne! pentru sfaturile oamenilor drepți Ție, Care m-au îndrumat în viață, făcând voia Ta. În viața mea telurică, Am învățat să-mi duc crucea durerii Și să ridic fața senină la orice obstacol hain. Îți mulțumesc, Doamne! pentru crucea mea cea iubită, Care mă întărește-n credința, nădejdea și dragostea soarelui divin. La naștere am fost pândit și
PARTEA I DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/alexandru_enache_1479393492.html [Corola-blog/BlogPost/342957_a_344286]
-
lumină. În trecerea multor ani, Oamenii înebuniți după bani, Se aruncă-n cugetul fărădelegii, Umplându-și mințile de înșelătoare aspirații, Care nu doresc căință Și vor să rămână-n amăgitoarea conștiință - Răutăciosse fulgere ce emană prostie. Odată cu împlinirea profețiilor Mesianice, Telurica suflare este iertată de greșelile diabolice, Iar Dumezeu a dat mari taine apostolilor, Îndreptând cugetele aștrilor, Prin puterea Duhului Sfânt, Care a distrus împărăția balaurului înfrânt. Povățuitorii adevărați sunt ai Domnului ucenici Și sunt permanent dornici, Să îndrume pe calea
PARTEA I DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/alexandru_enache_1479393492.html [Corola-blog/BlogPost/342957_a_344286]
-
împărăția demonului, Ce robise mințile oamenilor Și le ducea spre veșnicia suferințelor. Dumnezeu, din iubirea lui desăvârșită, A dorit să ridice omul din amăgirea făurită, De mândrul înger Lucifer, Care a căzut din binecuvântatul cer. Odată cu venirea lui Hristos, Tot teluricul păcătos, Îngrozindu-se de dumnezeieștile minuni, Se chinuie să apere păgânele confesiuni. Iudeii nu l-au vrut pe Fiul Omului, Care arăta calea sacră a adevărului, Ucigându-l prin groaznica crucificare, Murea pentru a noastră salvare. După trei zile de la
PARTEA I DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/alexandru_enache_1479393492.html [Corola-blog/BlogPost/342957_a_344286]
-
de aripa unei păsări este o cântăreață franceză, având un întins filon al originii: algerian, indian, cambodgian, egiptean. Parcă dezlipește glasul de pe flori, îl smulge din lume și îl unduiește mângâietor ca lira în cosmosul sufletesc uman. Parcă zdrobește mitul teluricului și reansamblează din praful lui întâia dragoste și ultimul vis! Zburând în ultimul dans! Impresarul Pepino Popescu făptuiește iarăși spectacolul ca ofrandă, prin aducerea pe scena Sălii Palatului din București a unei fete cu fluturi la sân, cu straiele sufletului
INDILA. ÎN ZBORUL ULTIMULUI DANS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 by http://confluente.ro/hxnwjbspnv_1412399452.html [Corola-blog/BlogPost/358549_a_359878]
-
un ireal al imaginilor imaginarului care oricând poate deveni real prin tot ceea ce gândim. Gândirea însăși este un produs regenerativ al ideilor vii. Când cugetăm ne legăm existența de divin. Când creăm o astfel de literatură ne înălțăm deasupra fiindurilor telurice stăpânite de sensul cercului strâmt al vieții de zi cu zi. Povestirile fantastice, ce fac parte din prezentul volum antologic, sunt convins că va trezi interesul cititorului nu numai pentru a fi citite, dar și pentru a fi studiate cu
„PAŞI ÎN IMAGINAR”, O INCURSIUNE ÎN IMAGINAŢIA FANTASTICĂ A STUDENŢILOR FILOLOGI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1435407481.html [Corola-blog/BlogPost/352986_a_354315]
-
viciul atras de abstinență, sfredelește carapacea minții învăluind-o în cețoase stări. Viciul în care intră pe lângă alcool, fumat, droguri și cafea Îți crează un entuziasm aferent perceput O sublimă încântare(ce-ți ademenește sufletul și mintea). Te transportă din teluricul cu complexul de-ntrebări întunecând crezul, În esotericul ocult din care se extrag inexplicabilul și neînțelesul. Lumea→ un cuvânt atât de mic dar cu sens atât de mare Este-n fierbere mereu, în continuă transformare. Stilul de viață al oamenilor
OAMENI ȘI VICII de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 by http://confluente.ro/mariana_stoica_1455051575.html [Corola-blog/BlogPost/362264_a_363593]
-
a pierdut legătura cu țara, el revine în fiecare an, se informează cu tot ce se întâmplă și nu-i este indiferentă nici o mișcare petrecută aici. Din acest punct de vedere, versurile lui sunt un fel de seismograf, înregistrând mișcările telurice ale politicii, economiei, culturii, problemelor sociale. Românul Virgil Ciucă, nu numai că stă de veghe la fruntarii, dar se implică afectiv și efectiv în tot ce se numește țară și neam. E adevărat că mulți nemulțumiți sunt în țară dar
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1481765969.html [Corola-blog/BlogPost/368389_a_369718]
-
pentru eternitate între paginile lor. „I-bisa” derivă din compusul „Isla de Bes”. Interesant este faptul că numele insulei nu e dat de Tanit, zeitatea protectoare a insulei, venerata de cartaginezi pentru blândețea ei, albă și luminoasă, întruchipând bunătatea maternă, telurica, stăpâna a mării și a nopții. Responsabil pentru numele de Ibiza este răutăciosul zeu Bes, de statura scunda, cu un caracter agresiv și jucăuș în același timp, visceral și imprevizibil, petrecăreț și iubitor de excese. Să fie oare acesta un
IBIZA SAU INSULA ALBĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1494938146.html [Corola-blog/BlogPost/354553_a_355882]
-
de astă dată rana deschisă a propriei sale inimi. Strigătul mut al deznădejdii - „Sunt bolnav, de urât!” - nu i-a fost înțeles nici măcar de o singură Ființă. Oamenii nu făceau rost de timp ori de suflet, uitând că parcursul lor teluric nu era altceva decât oglinda vremelniciei în care neîntâmplător s-au ivit. Să fi fost tot acest chin al sfârșitului de existență singura variantă mântuitoare la ieșirea din scena teatralo-mundană a unui actor cu vocația trăirii isihaste precum GEORGE CALBOREANU
DE LA ESTETICA SUPERIOARĂ A TEATRULUI, LA URÂTUL EXISTENŢIAL... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1452597072.html [Corola-blog/BlogPost/380923_a_382252]
-
chiar raiul infantil pierdut; în ea îți afli orice dor ucis, poienie din vis și remușcările din adevăr, palate mari de simfonii aeriene, liane de-armonii și echilibru și de uitare blândă, de iluminări și iarăși de uitare... Neadormitul simț teluric ce-i propriu fiecărui om, te cheamă-atunci în reveniri, puternic, și-ți poruncește să te reîntorci la freamătul de griji, la desfătări, să te-amețești cu false preamăriri și cu iluzii, să te înalți pe scări de idealuri calpe, găunoase
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/cristian_petru_balan_1496113544.html [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
scăldăm în apele negre ale păcatelor insurmontabile. Ana Podaru, în viața ei zbuciumată, cu siguranță a trecut și prin stadiul de zbor și prin cel de purgatoriu. De aceea poezia ei se situează între cer și pământ, între înalt și teluric, între sublim și agonie, între zbor și sardonic. Ea, trăiește fiecare clipă cu intensitatea luminii care te orbește, dăruind iubire, risipind dragoste pe acolo pe unde trece. Trăitoare pe alte meleaguri ea se autodefinește ca fiind fluture care o zi
APARITIE EDITURA INSPIRESCU! VOLUMUL DE POEZIE FLUTURI IN INFERN de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 1761 din 27 octombrie 2015 by http://confluente.ro/liliana_boian_terziu_1445949468.html [Corola-blog/BlogPost/342968_a_344297]
-
2141 din 10 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului A muzelor celeste, convexe revărsări Idilice izvoare, regrete-ngemănând... O lume hialină cu visuri și cântări, Pe scara cea din Betel profetul așteptând. O lume-n altă lume, ecvestră, spiralată... Un vis latent teluric în cuget măcinat, O muzică sihastră e lumea de-altădată Iar îngerul romantic e un poet damnat. Coboară lin, dramatic, menadele în pantă, Se-aude-n depărtare tortura lui Orfeu. Eroul Quasimodo e al durerii zeu... Cocoașa de blestem și-n suflet
ARS ROMANTICA de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_samuel_petrila_1478810087.html [Corola-blog/BlogPost/376915_a_378244]
-
cât oamenii îmbătrânesc cu atât spiritul lor devine mai suplu, mai cald, dobândind o înfățișare mai organică. S-ar zice aproape că pentru spirit, timpul este o dimensiune a inițierii. (Lucian Blaga) Cuvinte cheie:spirit, existență, nefiind, umbră, om, Univers, teluric Credințele populare sunt șoapte, sunt mistere, pe care cei știutori de ele le țin tăinuite în străfundurile inimii, acolo unde sufletul trăiește ținând în viață omul. Nu există niciunul dintre noi care să nu fi trăit, măcar odată în viață
SPIRITUL CONTINUĂ EXISTENŢA NEFIINDĂ A UMBREI OMULUI VIU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/Spiritul_continua_existenta_nefiinda_stefan_lucian_muresanu_1337331582.html [Corola-blog/BlogPost/358843_a_360172]
-
meditat asupra a tot ceea ce acolo, sus, lumea energetică a văzduhului, o altă entitate decât a noastră, fără umbră, stăpânea, dăinuind înaltul. Celestul va dăinui de-a pururea, reașezând în Univers mersul înainte al vieții, al nostru sau al altora, teluricul va geme sub greutatea magnetismului distrugător al adâncului său, care va absoarbe odată ființa din lumină, secându-i umbra. În tainele nescrise ale tradițiilor românești, sălășluiește una dintre credințele, destul de răspândită, despre umbra jertfită în temeliile unei clădiri. Ce a
SPIRITUL CONTINUĂ EXISTENŢA NEFIINDĂ A UMBREI OMULUI VIU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/Spiritul_continua_existenta_nefiinda_stefan_lucian_muresanu_1337331582.html [Corola-blog/BlogPost/358843_a_360172]
-
pregătire, a drumului lung al neîntoarcerii, într-un timp veșnic al meditației. Sufletul sau spiritul era darul vieții dăruit omului și așezat în minunatul templu al trupului, pe când starea stafiizată sau fantomatică a egoului era tocmai greaua povară a nepărăsirii teluricului din anumite motive, materializarea răului prin manifestări de care cei vii se fereau prin rugăciuni, amulete, posturi etc. Umbra este o energie, dublură ascunsă a celui în viață însă plină de forțe care pot distruge viul. Umbra poate să rămână
SPIRITUL CONTINUĂ EXISTENŢA NEFIINDĂ A UMBREI OMULUI VIU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/Spiritul_continua_existenta_nefiinda_stefan_lucian_muresanu_1337331582.html [Corola-blog/BlogPost/358843_a_360172]
-
putea limpezi. Ea este ca o halucinație care dispare înainte de a te putea concentra asupra ei. [1] Inițiat în sensibilitatea energiilor, literatul constată, supune jocului minții creșterile de tensiune fiindă, simte pe propria-i ființă toate undele tangențiale dermei lui telurice și se înalță cu spiritul său într-o lume deusiană, părăsindu-și, fără teamă, existențialul. De câte ori nu ne rotim în același punct nesocotind mișcarea Universului și dorința acestuia de a ne readuce la normal. Normalul este tocmai existența spirituală care
SPIRITUL CONTINUĂ EXISTENŢA NEFIINDĂ A UMBREI OMULUI VIU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/Spiritul_continua_existenta_nefiinda_stefan_lucian_muresanu_1337331582.html [Corola-blog/BlogPost/358843_a_360172]
-
scurcircuitările pe care sudura tainică a vieții le-a dăruit, pe tot parcursul timpului trăit, ca pe un dat iertător, de care puțini dintre noi am hotărât în subconștientul nostru să îl venerăm. Pășim, îndrumați de destin, peste fiecare secundă telurică și ne chircim înaintea nimicului sodomizându-ne eul care se lasă îngropat în iadul dorit al fiecăruia dintre noi: Sub tristele becuri cu razele pale, / Tovarăș mi-i râsul hidos, și cu umbra... [2] , spune la un moment dat marele inițiat
SPIRITUL CONTINUĂ EXISTENŢA NEFIINDĂ A UMBREI OMULUI VIU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/Spiritul_continua_existenta_nefiinda_stefan_lucian_muresanu_1337331582.html [Corola-blog/BlogPost/358843_a_360172]
-
-s mâinile arse de ea [3] sugerând momentul în care destinul eliberează sufletul spre înaltul deusian și, de ce nu, timpul începerii purificării naturale pentru că ducerile noastre spre locurile socotite sacre, nu sunt decât niște manifestări artificiale; adevărata rupere de tentațiile telurice se produce când sufletul levitează, lovindu-se, în drumul lui spre ieșirea din spectrul de dominare a Pământului, de toate barierele energetice ce l-au ținut încorsetat în fiind. Blaga este printre puținii gânditori care observă că tot ceea ce se
SPIRITUL CONTINUĂ EXISTENŢA NEFIINDĂ A UMBREI OMULUI VIU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/Spiritul_continua_existenta_nefiinda_stefan_lucian_muresanu_1337331582.html [Corola-blog/BlogPost/358843_a_360172]
-
spiritualității, a întregului magnific al lumilor detașate de interes, nu a acelora care protestează la tribune accelerând la umbra acestuia dezastrul prin întuneric. Spiritul dă iz creației, divinul succedă ideilor și lumea se înalță levitând, rupându-se complet de magnetismul teluric, de răul energetic viciat. Spritul este energie, deci este viață, iar viața este o formă pozitivă de procreare, ființe în lumină, umbre tăinuite în întuneric. Spiritul dezvoltă intelectul numai spre bine, este gândirea conștientă de sine, cunoașterea despre eu, despre
SPIRITUL CONTINUĂ EXISTENŢA NEFIINDĂ A UMBREI OMULUI VIU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/Spiritul_continua_existenta_nefiinda_stefan_lucian_muresanu_1337331582.html [Corola-blog/BlogPost/358843_a_360172]
-
fapta. Este umbra imaginea fiindului nostru în obscur? Suntem noi captivi stăruinței și dorinței de a fi? Sunt întrebări la care am găsit un singur răspuns: se vrea să existăm și, totodată, se dorește să fim circumspecți, pentru că acest fiind teluric este eul superior celest, care nu se vede însă se simte ca vibrație între toate energiile Universului. Cine are gândire puternică are rațiune și acțiune, iar cine se motivează static se dezintegrează. Spiritul este masa energetică ce vibrează în Univers
SPIRITUL CONTINUĂ EXISTENŢA NEFIINDĂ A UMBREI OMULUI VIU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/Spiritul_continua_existenta_nefiinda_stefan_lucian_muresanu_1337331582.html [Corola-blog/BlogPost/358843_a_360172]
-
celest, care nu se vede însă se simte ca vibrație între toate energiile Universului. Cine are gândire puternică are rațiune și acțiune, iar cine se motivează static se dezintegrează. Spiritul este masa energetică ce vibrează în Univers, umbra tremurul energiilor telurice. București, 12.05.2012 [1]James Hilton, Umbre, Ediția a II-a, Editura Contemporană, București, 1943. Umbre, Ediția a II-a, Editura Contemporană, București, 1943. [2]George Bacovia, Pălind, vol. „Versuri”, p.47, Editura Tineretului, București, 1960. Pălind, vol. „Versuri
SPIRITUL CONTINUĂ EXISTENŢA NEFIINDĂ A UMBREI OMULUI VIU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/Spiritul_continua_existenta_nefiinda_stefan_lucian_muresanu_1337331582.html [Corola-blog/BlogPost/358843_a_360172]
-
VIAȚĂ PICTATĂ ÎN CUVINTE, „LA RĂSCURCE DE LUMI” Autor: Dorina Stoica Publicat în: Ediția nr. 1575 din 24 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Întodeauna am considerat poeții ființe speciale, așezate cu un scop doar de Dumnezeu știut la granița dintre teluric și astral trăind în ambele stări, sfidând sau doar oglindind într-un mod aparte ipostasurile aceleiași realitați. Anna Nora Rotaru este poeta fără vârstă, medic de profesie salvând vieți dar privind adeseori și prin ochii fără expresie ai morți spre
ANNA NORA ROTARU- O VIAȚĂ PICTATĂ ÎN CUVINTE, „LA RĂSCURCE DE LUMI” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1429881930.html [Corola-blog/BlogPost/357755_a_359084]
-
el, mitul postmodern - și de-a dreptul barbar - de „cetățean al lumii” se prăbușise definitiv. Asta doar dacă acesta existase cumva, în vreo măsură oarecare, printre conceptele fundamentale ale propriei sale mentalități lăuntrice. În destinația multiplă a scurtului său traseu teluric, Luca nu-și găsise locul nicăieri. Nici România și nici Spania nu-i fuseseră cu adevărat „acasă”. Ultima patrie, în schimb, îi vămuise pentru totdeauna și sufletul, și viața. Magdalena ALBU 22 iulie 2012 Referință Bibliografică: Magdalena ALBU - ROMÂNUL ÎNGROPAT
ROMÂNUL ÎNGROPAT ÎN PĂMÂNTUL ALTEI PATRII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_romanul_ingropat_in_magdalena_albu_1344324059.html [Corola-blog/BlogPost/365583_a_366912]
-
și clipocitul apelor.Em mărturisește undeva:Am iubit acest pământ din prima mea tinerețe.Am umblat pe cărările lui,am ascultat freamătul freamătul pădurilor,clipocitul apelor,am deslușit mesajul oceanelor( ... Descoperirea tainelor vieții,cunoașterea pătimașă a iubirii ce depășește frumusețea telurică,irupând spre spațiul invadat de lumină a ideii ,sunt tot atâtea elemente ale edenului poetului grec înțeles de poetul grec:Femeie cu trup de arc întins,încă te aștept/lângă vasul de-alabastru cu intrastate roze,/măcar că noaptea apropape a
AL.FLORIN ŢENE-MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1408249391.html [Corola-blog/BlogPost/369165_a_370494]
-
dialogului cu Dumnezeu, dilemele existențiale dintru o conștiință problematizantă în lumea noastră desacralizată, regăsesc același râu călătorind prin sensuri, complicând, tăgăduind și formulând într-o ardere lentă. Dar, de această dată, râul melodic are o albie adâncită, poate chiar până în teluricul creativ al autorului, ca o inițiere a însingurării omenești predestinate. Plecarea mamei dintre vii, dispariția ei ca făptură pământeană și această durere de fiu nu mai sunt doar umane, ci țin de Ființa însăși. Între Prolog și Epilog, cele 28
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1449404798.html [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]