224 matches
-
explicații. Mă rezum la două: Prima - după 1989, „partidele istorice” se dovedesc de o șubrezenie aiuritoare. Doctrinele lor par un mister sau literă moartă pentru prea mulți dintre membrii acestor formațiuni. Pe un asemenea fond, poziționările inadecvate se înmulțesc, liderii tembeli dau în floare, parvenitismul și clientelismul politic devin regula și nu excepția. A doua - oameni bine intenționați, sufocați de incoerența propriilor formațiuni politice, caută un loc unde să-și poată pune în valoare potențialul politic și expertiza profesională. Cum opțiunile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
mirarea, mi s-a explicat oarecum patetic că, atunci când nu ai tradiție proprie, dar simți nevoia de tradiție, o in ventezi, o copiezi. Ce remedii poți avea împotriva poluării generale cu noxe kitsch? Ne-kitsch-ul, ne manelele, ne-emisiunile de divertisment tembel de la televizor, ne-tabloidele, ne-vedetele de carton siliconate, ne-proștii solemni și pompoși. Uneori, pierd controlul telecomenzii și mai dau peste Un show păcătos sau Agentul VIP, stau câteva minute, le-ascult, mă minunez și mă întreb: până unde
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
și mai bine pe picioare. Vorba ceea: Fie viața cât de grea, tot mai bine-n țara mea"! După întoarcere, multe rude și cunoscuți m-au întrebat de ce nu am "rămas", calificându-mă cu tot felul de epitete (tâmpit, cretin, tembel, fiind cele mai "soft"). N-am rămas fiindcă n-am "genă" de emigrant, am stat ani mulți în misiune în diverse țări, dar era altceva. Să rămân "definitiv" nu puteam concepe. Străinătatea, oricât de aurită ar fi fost, nu putea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
înțeleagă mai bine. Unui copil i se promite un lucru. Trec zile, trec ani, trece viața și copilului de altădată nu i se dă acel lucru. Cine e vinovat: cel care a promis crezând că are în față un copil tembel sau cel care a avut încredere în promisiune? Eu îi consider pe amândoi vinovați, drept pentru care mi-am luat singur ceea ce am vrut. Cum interpretați afirmația lui Pablo Neruda: "Poetul este întotdeauna în centru, iar dacă îl deplasezi, cumva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
această speculație existențială, pe care, sunt convins, nu sunt singurul care o face: ce am fi fost, ce am fi devenit În alte, esențial alte condiții, dacă nu climaterice, oricum sociale, culturale, istorice...?! Dar, Încă o dată, optimismul meu Înrădăcinat - puțin tembel, cum l-a caracterizat un amic, scriitor român, trăitor la Paris! - mă Împiedică să găsesc cel mai mic punct de sprijin unei atât de binefăcătoare adeseori, de senzuale, de „necesare” auto-compătimiri, viciu atrăgător, extrem frecventat de atâția oameni cuminți și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
și mai bine pe picioare. Vorba ceea: "fie viața cât de grea, tot mai bine-n țara mea"! După întoarcere, multe rude și cunoscuți m-au întrebat de ce nu am "rămas", calificându-mă cu tot felul de epitete (tâmpit, cretin, tembel, fiind cele mai "soft"). N-am rămas fiindcă n-am "genă" de emigrant, am stat ani mulți în misiune în diverse țări, dar era altceva. Să rămân "definitiv" nu puteam concepe. Străinătatea oricât de aurită ar fi fost, nu putea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
parte. 2. Exilarea 2.1. Generația cenzurată Mama nu și-a potolit niciodată mirarea că fiica ei are accese de furie și plâns când citește un document de partid. Ghicitul în cafea era acceptabil, dar cel în „documente” părea complet tembel. Rațiunea neîncrederii ei (pe care tata nu o împărtășea), era paralelismul între construcția ideatică a comunismului și realitatea populată cu ființe omenești, destul de refractară la modelarea după „lumea ideilor”. Ei bine, primul meu acces de furie și plâns s-a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
nea na fost dată pe post, noi nu vom ști asta niciodată. (2003) Piedone Prin anii ’80 era un personaj care, în comedioare italienești ieftine ca I se spunea Buldozerul sau Piedone în Egipt bătea ca la fasole la mafioți tembeli și neputincioși din cale-afară. Tipul nu avea deloc tehnică, dar nici nu era nevoie de așa ceva pentru astfel de filme. Mișca prin aer o mână și culca la pământ treipatru mafioți. Vezi bine, era un om foarte puternic, iar asta
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
gloria națională”Ă Fâstâcit, rușinat Încă multă vreme de „gafa” mea, m-am retras În „singurătate-mi” Împreună cu „pruncul meu” nou-născut, neștiind bine ce să „Încep” cu el, neînțelegând dacă acest „eu”, rătăcit sau profitând de ospitalitatea un pic cam tembelă a psihicului meu În iute, În galopantă formare, e un accident stupid, „părelnic” sau un adevărat „inamic” al echilibrului meu interior, cum o sugerase acid Petrașcu. Ca și În cazul unor autori pe care Îi descopeream prin diverse biblioteci private
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
anonim și stângaci, peste noapte, unul dintre liderii noului roman românesc; mai mult chiar, din acel paria politic, exclus de comuniști din școli, din UTM etc., un „carierist formidabil”. Un carierist paradoxal, Însă, cel care va folosi măciuca pe care, tembel, i-a acordat-o Puterea - de altfel, extrem de zgârcită cu astfel de cadouri, mai ales față de „elemente burgheze, reacționare” - contra celor și a Celui care i-o acordase. Nu, reîntoarcerile mele succesive, insistent, Într-o zonă unde eram nu numai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
de puțină vreme, prin moartea tragică a primei mele soții, Maria, Începeam o a doua carieră, Încă o dată Într-un aer politic ostil mie, dar... de data aceasta, eram eu acela care-mi provocasem destinul. Nu mai eram tinerelul confuz, tembel, jucărie a tartorilor politici ai liceului lugojean, ai UTM-ului, ai politrucilor așarnați de la Uniunea Scriitorilor, plutind uimit, speriat și, cumva, inconștient, pe toate valurile acelui timp aspru pentru România, când temnițele gemeau de elita politică, financiară și culturală a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
ordine” care au ca efect izolarea, calomnierea, „dezarmarea” unor „dușmani”, chiar dacă adeseori e vorba de virtuali „dușmani”!... Și iată, astăzi, Întreg frontul literar - dar și intelectual, artistic, universitar! - e la pământ, pradă ușoară a nu contează cărui guvern sau ministru tembel, frustrat față de unele „nume” sau, pur și simplu, un rudimentar resentimentar, iar scriitorii, dar și alții, se Întreabă buimăciți de ce intelectualii, vârfurile intelectuale ale acestei țări, urmașii de drept ai celor care au aprins flacăra națională a acestui popor și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Sfîrșitul aventurii) nu e de felul lui nici grosolan, nici deosebit de comercial. E destul de clar (deși mă tem că nu suficient de clar ca să percuteze în toate Multiplexurile lumii) că scenele de execuție de aici nu urmăresc să declanșeze aplauze tembele ; tensiunea anticipării nu e plăcută, ci doar apăsătoare, iar ușurarea de după n-are nimic euforic. Pe de altă parte, oare Jordan nu simplifică și el problema morală prezentîndu-ne o eroină care, deși caută război, de ucis nu ucide decît în
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
adică un tip care nu se mai supune nici unei legi lumești, în schimb face tot ce-i spune un război de țesut. Nu, nu glumesc, și nici regizorul Timur Bekmambetov nu dă vreun semn cum că găselnița asta cea mai tembelă din ultimii ani i s-ar părea măcar un picuț comică : secta asta de supraoameni își primește ordinele de la un război de țesut. în țesătură sînt codate niște nume și fiecare dintre numele alea aparține unei persoane care trebuie ucisă
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
revoltă, de la ironie la sarcasm, mai ales când constată că multe dintre apucăturile aleșilor noștri stau sub semnul lui Auri sacra fames (Blestemata foame de aur), aceștia fiind „cei care se bălăcesc cu folos personal în capitalismul dâmbovițean, guraliv și tembel, păgubos și trădător, distructiv și hoț” (Sub imperiul necesității). Dovedindu-se a fi un viguros pamfletar, I. Cernat ar putea amenința, odata cu N. D. Cocea că „... nu vom uita niciunul din cei care trăiesc din mizeria mulțimii și din
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Comunist Român, nu din România, ca cel creat la 8 mai 1921, fiindcă nu e secție a unei Internaționale a IV-a Comunistă neîntemeiată încă. O samă dintre cei care se bălăcesc cu folos personal în capitalismul dâmbovițean guraliv și tembel, păgubos și trădător, distructiv și hoț, or să zică ce se zice: ia, acolo, o mână de nostalgici, se înclină și ei la icoana lui Ceaușescu, n-au nici o importanță, n-au bază de masă, sunt de-i numeri pe
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
locuiau în apartamentul pe care Bobo îl vedea pentru prima oară. Clara îl primise tăcută, cu un surâs ciudat pe față. — Tocmai am închis ușa după mama, îi spusese ea, vorbind parcă de una singură. Mi-a făcut cea mai tembelă propunere cu putință: să mă duc la mare de 1 Mai cu ea și cu amantul ei... Mă rog, viitorul ei soț... Ce prostie! Cum și-a putut închipui c-aș accepta așa ceva?! Și-apoi... Ce să caut eu la
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
fi, dom'ne? Nu vezi? Toți târtanii, toți inculții, toate gioarsele au ajuns în frunte și dau ordine și dispoziții. Uită-te numa' la miniștrii noștri de la Învățământ, cam dân no'uăș'cinci încoace', că te ia groaza. Unu' mai tembel și mai fugit d-acasă ca altu'. Cel puțin ultimii trei sunt ieșiți total din tabele și cine i-a numit în funcție zici c-a făcut-o la mișto. Și cân' spun asta, hai c-o iert pe Ambramburica
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
n-au mai discriminat pe nimeni. Prefrauda s-a născut odată cu Băsescu, e o infracțiune electorală cu inculpat unic. Numai el, dictatorul bolnav de putere, poate fi în stare de ceva atât de meschin ca prefrauda. Asistăm la cea mai tembelă dezbatere posibilă. Nu cumva Băsescu trage foloase electorale din referendum? Nu cumva ne fură subtil? Nu pune el în pericol statul de drept când se cațără pe ghiveciul din fața Palatului Cotroceni cu goarna în mână? Oare n-ar fi mai
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
false. Din colecția de diversiuni de la fondul problemei, am reținut, în citatele de mai jos, șabloane utilizate la fiecare caz mare cercetat penal: răzbunarea lui Băsescu, circ mediatic, abaterea atenției de la „adevăratele probleme ale țării“, „de ce acum“ (o întrebare perfect tembelă, dar cu efect diversionist garantat), justiție incompetentă, procurori controlați politic etc. etc. Iar cercetatul penal devine, în procesul spălării publice, un intelectual/credincios/businessmen vizionar/jurnalist incomod în funcție de cui i se aplică tehnica spălării publice și a extragerii sale din
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
care nu îmi folosește la nimic în viața de zi cu zi. Cred că mai sunt o grămadă ca mine și cred că nu puteam lua o decizie mai bună referitor la recuperarea unui timp pierdut la TV cu discuții tembele și știri ridicole, în favoarea unor activități cu adevărat importante pentru mine. CTP și SOV Cristian Tudor Popescu intră în conflict cu HotNews.ro, cu editorialiști de la Gândul, colegii săi, cu toți cei care n-au remarcat încă talentul literar al
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
de geniu și un câine orb și surd împușcat în picior TEMA IV: PRESA, SERVITORII șI STĂPÂNII 159 de polițiști fără inimă, sunt povești de zăpăcit lumea la televizor. Umanizarea prin câine, umanizarea prin talent literar. Prima-i o metodă tembelă, a doua parșivă. Complicii penalilor au umplut ecranul, pentru că e un spațiu controlat. Jurnaliștii liberi s-au mutat pe net, pentru că spațiul virtual a scăpat, temporar, de orice control. Texte care adoptă o poziție similară cu HotNews.ro și Gândul
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
Justiția ar fi intrat într-un blocaj perfect, iar procesele s-ar fi prelungit, hăt, până când tot o instanță europeană, ne-ar fi făcut de râs, cum ne-a mai făcut și altă dată. Asta pentru că, indiferent de inițiativele tembele și fără nici un orizont, curat românești, vrem, nu vrem, din 2007, nu avem încotro, trăim în UE și suntem obligați să respectăm prevederile legislației europene. Culmea e, că legitimarea încălcării mai multor drepturi ale unui popor amărât și bătut de
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Asta e partea plină a paharului. Partea goală e că, la un moment dat, el va da seamă pentru dezordinea sistematică, pentru incitările la ură interetnică și pentru abuzurile "în numele limbii române" petrecute sub privirile impasibile ale unei clase politice tembele și iresponsabile. Evident, patriotismul lui Funar mizează, ca la bâlci, pe reacțiile viscerale ale populației needucate, refulate, prăbușită sub nivelul de trai al oazelor sahariene. Funar n-a furat nimic, el s-a așezat pe-un scaun lăsat gol de
Fecioara Nuți și păsăroiul Cristi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16367_a_17692]
-
Eucalipți și cedri cu brațe uriașe Și baobabi bubonici cu trupul numai noduri Se năpustesc năprasnici spre marile orașe Zdrobind palate, fabrici, gări, hale, turnuri, poduri. [...] Și iat-un zgîrie-nouri de sticlă și oțel Se prăbușește alb, inert, înalt, Titan tembel”. (Răzvrătire). Nici tîrgurile moldovenești, pașnicele așezări în care scriitorii români văzuseră modele de patriarhalitate și de viață tihnită, nu se bucură în ochii poetului aristocrat de mai multă îngăduință: îi par sordide, sinistre, adăposturi pentru o sub-umanitate. Locuitorii lor, oamenii
Alexandru Philippide, astăzi by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/3225_a_4550]