93 matches
-
lui aprilie o iau iar la drum, spre Ismail. Revizor școlar era D.N.Nadă, om posac și afurisit de prin părțile Covurluiului. Sprijin de calic tot bunul Vanea Uzunov, contabilul revizoratului. Mâncam la "Trezirea", un local mic, curat, înființat de "Temperanța", o societate antialcoolică. Era condus de doi bătrânei ruși care se descurcau mai greu cu vorbirea dar de o cin ste și o bunătate greu de întâlnit. In local serveau două dintre fete, cea de-a treia fiind învățătoare și
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
dăuna grav sănătății dumneavoastră. Să nu uitați: alcoolul este strict interzis! Până la noi ordine!... Pe când Zoe, cu o schimă permanentă de extaziată stupoare, nu-i lăuda conduita lui nouă, de teamă să nu producă dispariția mirajului, Nae Calaican, furios că temperanța lui Vladimir favoriza rafale de morală îndreptate către el de feciorul său, își înfunda mai tare pe cap faimosul lui stetson, replicând, cu nestrămutată convingere: Nu mă aburi, măi Ani-bale! Nu cad eu în cur de la atâ-ta lucru: nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
în Critica puterii de judecare. Viață filozofică de exemplară etică model stoic a petrecut împăratul Marc-Aureliu, așa cum ne-a transmis în meditațiile sale din cartea scrisă în limba greacă, Ta eis heauton "Către sine însuși" unde pledează pentru respectarea naturii, temperanță, bună înțelegere și mai ales efortul continuu către perfecțiunea morală de sine. Viață filozofică iluminată, de ordin mistic, a avut Magister Eckhart, o gândire depășind dogmele creștine. El concepe o Deitate Gottheit, aflată mai sus de Gott Dumnezeu, pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
nimic. Așteptaseră. - "...Îmi place să mă răsfăț, măgulindu-mă că acel bărbat va fi legat de mine și prin anumite coincidențe, care ar putea fi caracterizate drept frapante... Habar n-am, dar o asemănare fizică, o modestie bolnăvicioasă, lipsa de temperanță în practicarea jocului de golf sau o dată similară de naștere pot face parte din puzderia de semne, ce se vor dovedi, oricum de prisos, pentru ochiul îndelung exersat al neprețuitelor mele ocrotitoare... - Când sînteți născut? întrerupse Cocondy. - De 23 August
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
precum afirmația lui Nicholas Spykman că "urmărirea puterii nu este făcută pentru îndeplinirea aspirațiilor morale; ci acestea din urmă sunt folosite pentru a facilita acapararea puterii" (1942:18). Chiar și oamenii de stat mai moderați sunt în general lipsiți de temperanța necesară. Notăm absența unor adverbe precum "adesea", "frecvent" și chiar a lui "de obicei" în afirmația lui Kennan, citată mai sus, conform căreia considerațiile non-morale "trebuie lăsate să triumfe". Tot astfel, Mearsheimer, pe aceeași pagină unde susține că instituțiile "au
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
propria sa experiență de acest gen - la forme mutante de ezoterism ecologist New Age), austere colonii hutterite ori sate Amish pline de harnici lucrători manuali al căror cronometru s-a oprit în pragul primei revoluții industriale, comitate întregi convertite la temperanță (așa-numitele dry counties), ori în fine statul mormonilor (Utah), apropierea geografică de comunitățile „real existente” trebuie bine administrată și nu este fără probleme, de la competiții pentru tot felul de resurse (inclusiv simbolice) până la diferende religioase-ecleziastice cu dimensiuni juridice (cum
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
de texte, oscilațiile mentalității occidentale între valori polare numite raționale și preraționale. Mentalitatea prerațională implică devenirea cosmică neîndiguită, generatoare de conflicte violente și mizând pe interacțiunea liberă a șansei și a hazardului. Cea de tip rațional tinde mai curând spre temperanță și abstractizare, dând prioritate necesității în fața șansei și punând accentul pe norme și pe o ordine reglementată cultural. Punctul din care demarează analizele este sfârșitul veacului al XVIII-lea, epocă de mare efervescență intelectuală. Odată cu romantismul și, îndeosebi, cu idealismul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289809_a_291138]
-
a ne exprima pur și simplu pe noi înșine. Prin urmare, este nevoie de o altă filosofie a vieții: în locul filosofiei excesului avem nevoie de filosofia măsurii (să ne amintim, de altfel, că vechii greci propovăduiau ceea ce ei numeau sophrosyne, temperanța). Această necesară filosofie susține faptul că "dorința de reușită este legitimă și sănătoasă, dar că ea nu trebuie să degenereze în obsesie a reușitei. Ea ne încurajează să ne autodepășim, respingând totodată fantasma unei vieți nelimitate"; ea ne îndeamnă "să
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
ansamblu. A fi un gentleman presupune valori specifice, ca "a se ține de cuvânt", "a fi politicos", "a respecta femeile", "a fi în afara oricărei bănuieli" etc. (14e) Revelatorul "să nu se însoare prea repede" poate fi transcris prin valori ca temperanță și moderație. (15a) " Se consideră niște cruciați în luptă cu forțele răului" definește imaginea pe care ofițerii și-o construiesc despre ei înșiși și se referă la o valoare ca adevărul moral, care este și ea o valoare-mamă. (15b) Descrierea
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
patru Evanghelii din Noul Testament; Car de triumf - Biserica triumfătoare; Două roate: Vechiul și Noul testament; Trei doamne - Cele trei virtuți teologale: dragostea, nădejdea și credința; Patru, cele patru virtuți cardinale: judecata sau înțelepciunea, forța sau curajul, justiția sau echitatea și temperanța sau compătimirea. În Cîntul XXXI Beatrice îl dojenește pe Dante și-i cere să-și mărturisească păcatele: "Și ea: "Dac-ai tăcea sau ai exclude/ ce spovedești, nu mai puțin știut e/ păcatul tău, ce-l știe mare Jude!/ Dar
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Văcăreștilor o notă de austeritate, punînd un prag (ordinea firească, dragostea cu socoteală) în calea plăcerilor și a anarhiei simțurilor. Discursul său a devenit preponderent moral. Figura lui lirică este retragerea și legea morală pe care o recomandă e cumințenia (temperanța)". La Iancu Văcărescu, nepotul întemeietorului, asistăm la apariția și consolidarea unei conștiințe artistice; are deja, cum subliniază, sintetic, criticul bucureștean, psihologia unui poet profesionist. Are ironie, are siguranță în ceea ce scrie și atacă toate formele lirice. A treia generație a
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Văcăreștilor o notă de austeritate, punînd un prag (ordinea firească, dragostea cu socoteală) În calea plăcerilor și a anarhiei simțurilor. Discursul său a devenit preponderent moral. Figura lui lirică este retragerea și legea morală pe care o recomandă e cumințenia (temperanța) Nicolae Văcărescu plânge, adevărat, cu inima Înfrântă, dar nu are totdeauna duhul slobod. IV Iancu Văcărescu. Psihologia unui poet profesionist „D-amărunt privind natura Ochiului s-arăt grămadă Orice glas mie-mi vorbește Orice ton eu Înțeleg Firei voi să
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
auster și chibzuit al familiei”, pune „un prag (ordinea firească, dragostea cu socoteală) În calea plăcerilor și a anarhiei simțurilor. Discursul său a devenit preponderent moral. Figura lui lirică este retragerea și legea morală pe care o recomandă e cumințenia (temperanța)”. Iancu „are deja psihologia unui poet profesionist”: „De la versuri Iancu trece la Poezie, adică la un proiect spiritual. Publică mai multe culegeri de poeme, devine, altfel zis, autor, este lăudat, laudă la rîndul lui pe alții, o generație Întreagă Îi
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
analiză psihologică. Nu era aceasta numai opinia lui. Revista îi va publica pe Liviu Rebreanu, C. Stere, Ionel Teodoreanu, Cezar Petrescu și, insistent, destui obscuri, dar aproape deloc pe Hortensia Papadat-Bengescu, Camil Petrescu, Gib I. Mihăescu. De la această estetică a temperanței, îndatorată în bună măsură lui G. Ibrăileanu, se abat, într-un fel sau altul, și Al. A. Philippide, și M. Ralea, și D. I. Suchianu. Spiritul cel mai modern rămâne Paul Zarifopol, prin anticlasicismul său declarat și chiar excesiv, prin concepția
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285188_a_286517]
-
mare? Lemn de foc? Chibrit? Iască? Praf de pușcă?... Ce naiba-i ghimberul, te-ntreb, de-l oferi sărmanului nostru Queequeg? Și, apropiindu-se de Starbuck, proaspăt sosit de la prova, adăugă brusc: Ă Aici și-a vîrît nasul nu știu ce Societate de temperanță! Vrei să fii așa de amabil și să te uiți în cana asta? Miroase-o te rog, domnule! Apoi, privind mutra secundului, mai spuse: Ă Domnule Starbuck, intendentul are neobrăzarea să-i ofere acest calomel lui Queequeg, care abia a
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
fost utilizarea sulfurii de carbon și apoi altoirea varietăților atinse pe butași indigeni rezistenți la acest dăunător. Interdicției dogmatice a islamului, care consideră consumarea vinului drept "un păcat grav" (Coran, 2:219) i se alătură prohibiția americană. Prima "societate de temperanță" a fost fondată în 1789 de către 200 de fermieri din statul Connecticut. O jumătate de secol mai târziu societățile de acest gen depășeau cifra de 8000. John D. Rockefeller, pe atunci cel mai bogat om din lume, a creat în
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Declarația este cu atât mai meritorie cu cât Pasteur și-a pierdut una din fiice, în vârstă de zece ani, din cauza febrei tifoide. Totuși, nici aceasta nu-l va împiedica să devină unul dintre primii membri ai Societății franceze de temperanță (fosta Asociație franceză împotriva abuzului de băuturi alcoolice) în 1873, recunoscută public în 1880 și care, din 1877, va purta numele de Uniunea franceză anti-alcool, unde își are originea actuala Asociație națională de Prevenire a alcoolismului precum și Centrul de Sănătate
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
de onoare a consiliului Băncii Naționale, Prometeu aducând focul din cer și Mercur încoronând munca, picturile simbolist-alegorice înfățișând Muzica și Dansul, pictate pe plafonul din salonul de recepție al Casei Vernescu, actualmente Cazinou, cele patru panouri din scafă, Forța, Justiția, Temperanța și Adevărul, alte două plafoane pictate din palatul Cantacuzino, Primăvara și Muzica (Preludiul), care au fost expuse la două saloane consecutive la Paris, în 1905 și 1906. Cu referire la ultimele două plafoane, criticul semnat discret V. subliniază "bogăția vagneriană
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]