367 matches
-
a porții, formarea preciziei transmiterii mingii; O3 Afectiv: să reușească să înscrie de cât mai multe ori în condițiile jocului de minifotbal. Resurse necesare: Oficiale: conținutul programei școlare pentru clasa a VII-a; elementele tehnice dobândite anterior; proiectele lecțiilor precedente. Temporale: timp didactic alocat: 35 min. învățare consolidare; 15 min. pregătire, organizare, evaluare. Psihologice: dorința de a învăța, capacitatea de a învăța, dorința de a juca minifotbal, conduita ludică, spiritul de întrecere; Materiale: teren de minifotbal (handbal), 12 mingi de fotbal
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
variate de joc (adversar pasiv și semiactiv); O3 Afectiv: utilizarea marcajului, demarcajului și depășirii în condițiile jocului de minifotbal cu reguli stabilite. Resurse necesare: Oficiale: conținutul programei școlare pentru clasa a VIII-a; elementele tehnice dobândite anterior; proiectele lecțiilor precedente. Temporale: timp didactic alocat: 35 min. învățare consolidare; 15 min. pregătire, organizare, evaluare. Psihologice: dorința de a învăța, capacitatea de a învăța, dorința de a juca minifotbal, conduita ludică, spiritul de întrecere; Materiale: teren de handbal, 11 mingi de fotbal nr.
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
i-au omorât și trupurile lor le-au aruncat în ieșitoare”). Și boierii îi suprimau pe Domni Violența dominatoare - proprie și comploturilor boierești ce se țineau lanț, dobândirea puterii dovedind o capacitate de mobilizare neistovită -, care sfida autoritățile (pe cea temporală, ca și pe cea spirituală), sfida cutumele și dispozițiile legii (când aceasta a început să funcționeze), îngăduia și suprimarea Voievozilor. Suprimări preparate uneori prin uneltiri și conspirații complicate - cu „centrii” înăuntrul hotarelor țării sau în afara lor -, așteptate deci, surprinzătoare alteori
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
însușirea de cunoștințe noi cu privire la creașiile populare de inspirație religioasă; C3-dezvoltarea imaginației cu inspirație religioasă într-o creație populară. Resurse: 1.Oficiale: Programa școlarălă la disciplina Religie, pentru clasa a IX-a Planificarea calendaristică orientativă Proiectarea unității de învățare 2.Temporale: număr de lecții: 1 -durata 50 min. 3.Bibliografice 1.Ghid de proiectare didactică. Disciplina Religie Creștin -Ortodoxă clasele IX-XII,Editura Sf. Mina; 2.Opriș Dorin, Opriș Monica, Metodica predării Religiei,Alba Iulia,200; 3.Balade populare,București: Art, 2006
ÎNVIEREA DOMNULUI – SĂRBĂTOARE OGLINDITĂ ÎN TRADIŢII POPULARE DEMERS SUSŢINUT ÎN FAŢA ELEVILOR PRINTR-O METODA ACTIV - PARTICIPATIVĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Amarandei Mihaela Tatiana () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_911]
-
Asocierea altor factori precum numărul mic de cazuri de agresivitate ictală, vechimea epilepsie cu afectare lezională a unor structuri și Întinderea În profunzime, studii la familii cu descendenți violenți care au arătat modificări EEG, semne neurologice, reduc din importanța epilepsiei temporale ca prim factor generator de agresivitate. Emisfera dreaptă prezintă mecanisme specifice pentru medierea comportamentului irațional. Există un sistem dorsal critic de atenție, supraveghere și un sistem ventral specializat În identificarea stimulilor, Învățare, răspunsuri emoționale. Cel mai adesea, sistemul ventral prezintă
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
a) Imaturitatea EEG caracterizată prin persistența unui traseu bioelectric instabil în raport cu norma medie. În sensul acesta se descriu două submodele de imaturitate EEG: • modelul lui D. Hill reprezentat prin ritmul thetha dominant post-central, ritmul alpha variant și focare de unde lente temporale posterioare; • modelul lui C. Lairy-Bounes reprezentat prin următoarele aspecte EEG: un traseu lent global în raport cu vârsta subiectului, traseu prezentând o sensibilitate particulară la activarea prin hiperpnee, traseu cu unde lente predominent occipitale. b) Imaturitatea emoțională, considerată ca o imaturitate a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
După J. Requin, anticipația se desfășoară în următoarele trei etape succesive: a) elaborarea unui proiect de acțiune; b) selecția și organizarea strategică a formulelor de acțiune; c) etapa de execuție. Anticipația este procesul psihodinamic pe care-l surprindem ca manifestare temporală existenta. În ceea ce privește mobilurile interne ale procesului de anticipație există mai multe teorii care încearcă să dea o explicație. În psihanaliză S. Freud pune accentul pe dinamica pulsiunilor inconștiente. C. von Monakow și R. Mourgue vorbesc despre „hormé” care reprezintă tendința
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și capacitățile acestuia prin exerciții motrice; acțiunile sunt direcționate către educarea echilibrului general, coordonarea dinamică generală și coordonarea ocul‑manuală; b) schema corporală și lateralitatea - acțiunile sunt direcționate către trăirea, perceperea și reprezentarea corporalității și a lateralității; c) organizarea spațio‑temporală - concentrare și memorie vizuală, noțiuni spațiale, orientare și structurare spațială, structurare temporală, noțiuni motrico‑ritmice; d) educația prin mișcare - contact, schimb, adaptare, cooperare, mobilizarea efortului; acest capitol pune în evidență rolul terapiei psihomotricității în relaționarea copilului deficient cu cei din jurul
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
că dificultățile de învățare se manifestă, cu predilecție, în zona capacităților instrumentale: vorbit, scris, citit, calcul. Originea dificultăților de învățare propriu‑zise este plasată în: - disfuncții ușoare la nivel perceptiv și psihomotor; - tulburări ale schemei corporale și lateralității; - orientarea spațio‑temporală deficitară; - deficitele de atenție și motivație; - întârzierea în dezvoltarea limbajului (recepție, înțelegere, pronunție); - lentoarea proceselor intelectuale (valoarea coeficientului de inteligență cuprinsă în intervalul 75‑90). Printre caracteristicile generale ce pot indica o dificultate de învățare enumerăm: hiperactivitatea; dificultăți în concentrarea
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
psihologice: - nivelul intelectual situat în zona intelectului de limită; - tulburări afective care induc copilului reacții de opoziție, de demisie, de refuz, de izolare, ușoare dezechilibre emoționale; - tulburări de limbaj și tulburări de schemă corporală, lateralitate, orientare, organizare și structurare spațio‑temporală; - probleme de percepție discrete și greu de sesizat (insuficiențe discriminative între obiectul și fondul percepției, constanța formei, conservarea cantității, contrariere perceptivă etc.); - ritm lent și inegal al dezvoltării psihice; - imaturitate psihică generală cu tendințe de infantilism prelungit; - carențe motivaționale și
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
10.4.6. Terapia și educația psihomotricității 1tc "10.4.6. Terapia și educația psihomotricității1" Se referă în principal la activitățile destinate recuperării, ameliorării, dezvoltării și antrenării conduitelor și structurilor perceptiv‑motrice (schema corporală, lateralitate, orientare, organizare și structurare spațio‑temporală, realizare motrice). Conținutul programelor de terapie și educare a psihomotricității include metode, procedee și tehnici pentru: - recuperarea întârzierilor în dezvoltarea motrice; - influențarea pozitivă a reprezentării schemei corporale; - recuperarea tulburărilor de lateralitate; - recuperarea tulburărilor de orientare, organizare și structurare spațială; - recuperarea
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
succesiunea în timp a stărilor sale este absolut specifică, ireparabilă. Descrierea unui obiect individual presupune, în mod necesar, descrierea istoriei sale proprii. În acest sens este dificil să se tragă o linie de demarcație netă între științele atemporale și cele temporale ale obiectelor individuale. Distincția este însă justificată prin accentul care cade fie pe descrierea obiectului în secțiunea prezentului, fie pe descrierea în dinamica sa temporală. Geografia nu este în mod fundamental o disciplină istorică. Ea descrie starea prezentă a configurației
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
anacronice în raport cu realitățile în care educații vor activa. În mod paradoxal, în loc ca acestea să-i „tragă” pe educați înainte (adică educându-i pentru lumea de mâine), țintele sunt fixate pentru timpul prezent, ținându-i pe educați într-o „băltire” temporală sau, și mai rău, trăgându-i înapoi. Adevăratele scopuri ale educației nu sunt ale prezentului, ci ale viitorului. Să ne-nțelegem: ale viitorului educaților, și nu al educatorilor, care esteă mai încoace. Apoi, aceste ținte sunt fixate cu obstinație și
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
asigurată prin reglări ale sistemului nervos central. Parametrii echilibrării dinamice sunt (Popescu-Neveanu, 1978): a) câmpul de aplicație cuprinzând totalitatea de obiecte și evenimente ce sunt asimilate și la care se produce acomodarea; b) mobilitatea, definită prin mărimea distanțelor spațiale și temporale accesibile operatorilor sistemului; c) rezistența opusă dezechilibrării; d) stabilitatea sau capacitatea sistemului operațional sau emoțional de a se compensa și echilibra. Educarea echilibrului se realizează prin: micșorarea suprafeței de sprijin; modificarea înălțimii; schimbarea poziției centrului de greutate, a procedeului de
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
rândul ei, are ca punct de plecare percepția propriului corp, realizată exteroceptiv, prin vizualizarea obiectului, și proprioceptiv, prin intermediul gesturilor pe care le efectuează pentru a intra în posesia obiectului (Lapièrre, 1976). Percepțiile spațiale nu pot fi, așadar, disociate de cele temporale, fapt evidențiat în condițiile percepției propriilor mișcări, dar și a obiectelor care se mișcă în spațiu. Percepția propriilor mișcări îi permite să aprecieze modul în care segmentele sale, precum și corpul în ansamblu se mișcă în raport cu spațiul în care trăiește. În
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
apariții). Însă imposibilă este și întâlnirea cu un om care este identic în absolut cu sine, indiferent de întâmplările vieții. La limită, poate fi socotit vid atât enunțul „a este non-a“, cât și enunțul „a este a“. Cu privire la cele temporale, oameni și situații omenești, ambele enunțuri pot să apară lipsite de sens. Să acceptăm însă că, în unele situații, are importanță ceea ce este corect din punct de vedere formal. Există astfel de situații, mai ales în zona gândirii tehnice. Doar
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
în seamnă că ideea de mai sus e absurdă, întrucât se atribuie o caracte ristică temporală celor atemporale. Astfel de nonsensuri urmează a fi supuse discuției și respinse pe cale logică. Pe de altă parte, logica obișnuită, acceptabilă în cazul celor temporale, își descoperă limitele când în atenție sunt cele veșnice. Principiul noncontradicției își modifică vizibil spațiul său de va labilitate. Propoziția referitoare la cele divine va lua mai ales o formă negativă (apóphasis). Se va spune, de pildă, că ființa supremă
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
în seamnă că ideea de mai sus e absurdă, întrucât se atribuie o caracte ristică temporală celor atemporale. Astfel de nonsensuri urmează a fi supuse discuției și respinse pe cale logică. Pe de altă parte, logica obișnuită, acceptabilă în cazul celor temporale, își descoperă limitele când în atenție sunt cele veșnice. Principiul noncontradicției își modifică vizibil spațiul său de va labilitate. Propoziția referitoare la cele divine va lua mai ales o formă negativă (apóphasis). Se va spune, de pildă, că ființa supremă
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
închisoare, pentru căcați de felul ăsta. Iartă-mă. Am coborât aproape de Times Square. L-am auzit pe Fielding dând șoferului o adresă de pe femininul Park Avenue. Am pornit-o nesigur prin fierbințeala nopții pornografice. În ceea ce privește ceasul meu biologic și coordonatele temporale ale călătoriei, la mine era ora șase dimineața și totul plutea în aburul băuturii. În ziua aceea am călătorit tare departe, în spațiu și în timp. Doamne, cum mai simt nevoia să mă fac praf. Fielding mi-a povestit că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
3 Al treilea text: Mt 22,15-21 (Tributul datorat lui Cezar) Expresia devenită celebră, „Dați Cezarului ce este al Cezarului și lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu”, a fost interpretată de multe ori ca o separare între două puteri: temporală (umană) și spirituală (divină). Ne întrebăm: de ce Isus este prudent în a oferi un răspuns adecvat? Probabil că ne aflăm în fața unei capcane și răspunsul conține urmări foarte grave. Care este semnificația răspunsului lui Isus? Cum ar trebui să-l
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
invariabil dintr-un șir de constante care se rătăcesc, el curge mai departe indiferent de voința noastră este acum aici și nu mai e, a dispărut în neguri. Imposibil săl recuperezi, nu încerca, din calcule e singura constantă schimbătoare liniară temporală, îi zvâcnesc ideile fără șir, tâmplele< îi vine să înnebunească. Vezi că ai în față cea mai minunată femeie; te lasă să îi faci orice, este atât de bună, grandioasă ca marea. Se întrerupe din visările pustii, când piciorul lui
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
a fi calificate, ele califică, produc "socialul", reprezentările, determină judecăți colective, un public de amatori, de cunoscători, intervenții politice... Efectele morfologice Prin "morfologie" înțelegem, în tradiția sociologiei durkheimiene (Durkheim, Mauss, Halbwachs), aspectele formale ale vieții colective (demografice, generaționale, spațiale și temporale etc.), pe scurt, "fizica grupurilor". În afară de faptul că, așa cum am arătat deja, calificarea unui bun depinde de colective, aceasta produce la rândul ei grupuri, mai mult sau mai puțin amorfe, mai mult sau mai puțin durabile și instituționalizate, mai mult
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
absența oricărei practici (un sfert dintre francezi nu citesc niciodată) la categoria "marilor cititori" (peste douăzeci de cărți pe an). În lucrarea despre practicile amatoare (Donnat, 1996, anexa 3, pp. 203-229), el aprofundează investigația în ceea ce privește dimensiunile angajării. Aceasta poate fi: temporală: de când? Care este durata pe care indivizii sunt dispuși să o consacre pe zi? spațială: oamenii rămân acasă, sau se deplasează într-un cadru asociativ, școlar (conservator, atelier...)? socială: este privilegiată o practică solitară, sau, dimpotrivă, una de grup (cor
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
insulei Saint-Louis, ale lui Restif de la Bretonne și, poate, casetele Înregistrate ale viitorului și pagina savant compusă a unui Gide sau Claude Mauriac aproape că nu există nici o Înrudire. Și totuși, factorii unificatori - timpul și persoana, dublați de semnificația subiectivității: temporală, pe de o parte și decurgând din impreciziile persoanei Întâi, pe de alta - le așază În aceeași categorie. La urma urmelor, strategia jurnalului intim vizează dorința de comunicare. Or, paradisul comunicării se poate foarte bine realiza și printr-o simplă
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
sintactic al povestirii (op. cit., p. 120). Unitatea sintactică de bază este propoziția (enunț narativ minimal de tipul subiect-predicat), iar un șir de propoziții narative legate între ele constituie secvența (relațiile dintre propoziții pot fi logice sau de implicație cauză / efect; temporale post hoc, non propter hoc; spațiale-paralelism). Modelul are în vedere două tipuri de categorii: categorii primare (numele propriu, adjectivul și verbul) și categorii secundare (negația, opoziția, comparativul și modurile). Numele propriu corespunde din punct de vedere sintactic agentului; acest agent
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]