383 matches
-
biserică de mir. În 1885 a fost reparat acoperișul bisericii și a fost înlocuită podeaua din cărămidă cu una din lespezi din piatră de către Administrația Domeniului Coroanei, fiind prima lucrare de acest gen efectuată de Domeniu. În 1944 a fost tencuită la interior de Ministerul Marinei. Între 1957-1976 acoperișul a fost reparat de Direcția Monumentelor Istorice. Biserica din Bălteni este o biserică de plan triconc, cu pronaos mai îngust decât naosul și cu pridvor pe sudul, vestul și nordul pronaosului; nu
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
vicarul Moise Ianeș) o superbă troiță maramureșeană, donată de către societatea "Avram Iancu" din România. La 2001 s-au început lucrările de reparație a bisericii, sa făcut izolația de igrasie, s-a făcut o reparație generală (afară de icoane), în 2004 se tencuiește biserica pe din afară și se vopsește, așa că în momentul de față biserica arată foarte bine. Tot în 2001 vine la Sărcia episcopul nostru Prea Sfințitul DANIIL (după 2001 dânsul a mai fost de mai multe ori la noi).
Biserica ortodoxă română din Sărcia-Sutjeska () [Corola-website/Science/317264_a_318593]
-
modificări, deoarece era construită în stil gotic. Astfel, s-a mărit streașina cu 1 metru, s-a schimbat tabla de pe biserică, punându-se în stilul Mănăstirii Putna, adică în formă de rânduri, s-au reparat zidurile exterioare, care au fost tencuite în praf de piatră, s-au adăugat unele modele arhitecturale, în interior s-a văruit, s-au vopsit cupolele și au fost desenate steluțele. Tot în interior, s-a acoperit turla din naos printr-un capac aplicat deasupra naosului. S-
Comuna Bilca, Suceava () [Corola-website/Science/301930_a_303259]
-
cu tablă. Edificiul are un plan dreptunghiular terminat spre răsărit cu absida altarului, decroșată, cu cinci laturi. Intrarea în biserică se face prin latura de vest, intrare ce a fost adăpostită de un pridvor închis, adăugat ulterior. Pereții bisericii sunt tencuiți atât în afară cât și în interior. Împărțirea interiorului în spațiile consacrate: pronaos, naos și altar sunt aproape simbolice în cazul pronaosului și al naosului, acestea fiind despărțite doar de stâlpii ce susțin corul bisericii. În corul bisericii se ajunge
Biserica de lemn din Elciu () [Corola-website/Science/309945_a_311274]
-
sfințită biserica greco-catolică din Lunca Leșului, de către episcopul Florentin al Clujului. La biserica Sfinții Cosma și Damian, în anul 1999, s-a edificat pridvorul. În primăvara anului 2001, s-a renunțat la învelișul de tablă al turnului, care a fost tencuit, și i-au fost înlocuite ferestrele. În același an a fost revopsit acoperișul din tablă al bisericii. Consiliul parohial prezidat de preotul Mircea Suciu a decis în primăvara anului 2002 inițierea unui amplu program de reparație capitală a bisericii "Sfinții
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
biserica de lemn din Gârda de Sus. Lucrările de pictură, în tehnica frescă în stil bizantin, au fost realizate în anul 2004 de către iconograful Dorel Beșleagă din Sibiu. Aspectul actual al bisericii este rezultatul transformării imediat după 1923, când se tencuiesc pereții, se măresc ferestrele și se face o nouă învelitoare de tablă. Edificiul are planul și volumetria specifică zonei, dreptunghiular cu altar pentagonal decroșat, și două intrări - una la vest și cealaltă la sud. Înfățișarea nu mai este însă la fel de
Biserica de lemn din Biharia () [Corola-website/Science/319321_a_320650]
-
următorul text: "„Această sfăntă beseric[ă] esti făcută de dumnalui șătrarul Tudurachi Bașuta, care să cinstești hramul Adormire Preasfinti Născatori de Dumnizeu, în zile mări sale Costandin Muruz, Vo[i]vod, în an 1779 august 1”". Pereții bisericii au fost tencuiți în exterior și în interior, fiind pictată în 1834 direct pe lutul care acoperă nuielele. Acoperișul bisericii este din șindrilă, fiind refăcut de câteva ori. Legea secularizării averilor mănăstirești din 1863 a dus la deposedarea mănăstirii de moșiile deținute, iar
Biserica de lemn din Mănăstirea Zosin () [Corola-website/Science/309301_a_310630]
-
în anul 1857, an însemnat pe ușorul drept al ancadramentului ușii de la intrare. A fost ridicată pe fundație de piatră și are dimensiunile 16x6 m, iar înălțimea atinge 25 m. Absida altarului este decroșată, poligonală, cu cinci laturi. Biserica este tencuită în exterior, iar pictura interioară, de dată recentă, a fost executată de pictorul Pavel Dumitru, din Oradea, în perioada 1999-2001.
Biserica de lemn din Sântă Măria () [Corola-website/Science/309845_a_311174]
-
precară de astăzi se datoreaza abandonării ei în ultimele decenii, fiind înlocuită în rostul ei de spațiu de cult de o noua construcție de zid din apropiere. Biserică de lemn din Măgureni este ridicată din bârne de stejar, cercuite și tencuite pe din afara și pe dinăuntru, dând impresia căutată de ctitorii de la 1887 a unei mici bisericuțe de zid. Întregul plan actual este probabil dat de vechea structura în bârne, rămasă mai mult sau mai puțin sub adausurile ulterioare. Planul urmează
Biserica de lemn din Măgureni () [Corola-website/Science/316530_a_317859]
-
de călugărițe, iar Schitul Sihăstria Voronei cu obște de călugări. În cei 10 ani de abandonare, ansamblul mănăstiresc începuse să se degradeze. Prin râvna călugărilor, s-au efectuat unele lucrări de reparații: s-a reparat bolta bisericii și s-au tencuit fațadele exterioare. În 1984, la o distanță de 300 m de mănăstire, pe DJ 208H, ieromonahul Pimen Chirilă a construit o capelă-troiță cu hramul "Sf. Prooroc Ilie". În anul 1991, prin decizia Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, Schitul Sihăstria
Mănăstirea Sihăstria Voronei () [Corola-website/Science/311210_a_312539]
-
lemn decorate cu motive geometrice sau florale, traforate, așa-numitele florării. Rareori, în această zonă, cerdacul este închis. Curțile sunt împrejmuite cu garduri de lemn. Pe la sfârșitul anilor 60, cerdacul si stâlpii din lemn sunt înlocuiți de terase, pereții sunt tencuiți cu ciment. Noile construcții tind să elimine elementele de decor din lemn, este preferată casa pătrată, cu aspect de robustețe. La mijlocul anilor 70 a început planul de sistematizare a localităților comunei. În satul de reședință au fost construite între 1978-1984
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
Tâmpa, boierul însuși mergând des, după tradiția orală, cu trăsura pentru a supraveghea evoluția lucrărilor. Biserica ridicată de Tudorache Ciurea a fost lucrată cu meșteri iscusiți, având formă de cruce, ziduri groase de peste 1,50 m, din piatră și cărămidă, tencuită la exterior și la interior, inițial neavând pictură. Construirea lăcașului de cult a fost finalizată în anul 1807. Deasupra ușii de intrare în pronaos se află o pisanie în limba română, cu caractere chirilice, având următorul text: "“Todorache Ciurea, marele
Biserica Sfinții Voievozi - Grădini din Fălticeni () [Corola-website/Science/311916_a_313245]
-
făcutu Bogdan Ioan cu feciorii Bodan Luca și Bogdan Costu și Bogdan ...” Construcția respectivă a rămas cu bârnele aparente până în 1835 când, timp de 27 de zile, cum spune o altă însemnare dintr-o Cazanie tipărită la Râmnic, a fost tencuită atât în interior cât și în exterior. Nu se știe dacă biserica a fost sau nu pictată înainte vreme. Fără să facă vreo trimitere bibliografică, Ștefan Lupșa spune că biserica a fost construită pe cheltuiala unui locuitor țăran din Belejeni
Biserica de lemn din Belejeni () [Corola-website/Science/313324_a_314653]
-
unui strat subțire de ipsos. Predominau scenele din Vechiul Testament, din cartea Facerii și scene din Noul Testament, cu Patimile lui Iisus. Biserica a fost reparată în 1859, în 1911, când s-a acoperit turnul cu tablă; în anul 1959 a fost tencuită în exterior, tencuială reparață în 1987. În 1963 a fost înlocuită și șindrila acoperișului cu tablă.
Biserica de lemn din Berchieșu () [Corola-website/Science/314116_a_315445]
-
reiterează evenimentele din trecutul bisericii, mai puțin precise pentru perioada veche, însă relevante pentru cele petrecute după cumpăna secolului 19: "„Această sfântă biserică cu hramul Sfântului Nicolae ... a fost renoită prin decret regal în 1908. În anul 1922 a fost tencuită și pictată în tehnica ulei de pictorul Victor Fulgescu din Comănești. Biserica actuală e rezultatul strămutării în anul 2008. Pictura nouă a fost realizată în anul 2009, în tehnica frescă, de către pictorul profesor universitar Sava Nicolae, în colaborare cu fiica
Biserica de lemn din Valea Mare, Vâlcea () [Corola-website/Science/321587_a_322916]
-
vechiului naos. Pe latura sudică s-a adăugat și un pridvor parțial. Absida altarului este pentagonală, decroșată. Altarul are, de asemenea, o boltă semicilindrică în partea dinspre iconostas, sprijinită pe tâmplă și pe pereții paraleli. În exterior biserica a fost tencuită, probabil în secolul al XIX-lea, ca și pereții interiori care sunt tencuiți și zugrăviți, rămășițe din pictură păstrându-se doar pe bolta vechii nave principale și pe tâmplă. Două tipuri de ferestre, cu două tipuri de grilaje, originare, se
Biserica de lemn din Surduc, Cluj () [Corola-website/Science/313514_a_314843]
-
altarului este pentagonală, decroșată. Altarul are, de asemenea, o boltă semicilindrică în partea dinspre iconostas, sprijinită pe tâmplă și pe pereții paraleli. În exterior biserica a fost tencuită, probabil în secolul al XIX-lea, ca și pereții interiori care sunt tencuiți și zugrăviți, rămășițe din pictură păstrându-se doar pe bolta vechii nave principale și pe tâmplă. Două tipuri de ferestre, cu două tipuri de grilaje, originare, se decupează în pereții de lemn tencuiți la exterior. Pictura murală datează din prima
Biserica de lemn din Surduc, Cluj () [Corola-website/Science/313514_a_314843]
-
-lea, ca și pereții interiori care sunt tencuiți și zugrăviți, rămășițe din pictură păstrându-se doar pe bolta vechii nave principale și pe tâmplă. Două tipuri de ferestre, cu două tipuri de grilaje, originare, se decupează în pereții de lemn tencuiți la exterior. Pictura murală datează din prima jumătate a secolului al XIX-lea. La 1824 pictează la această biserică Irimie Ștefan Zugrav din Filea de Jos, căruia îi datorăm pictura de pe bolta naosului, iar la 1832 este prezent aici Ilie
Biserica de lemn din Surduc, Cluj () [Corola-website/Science/313514_a_314843]
-
o parte a suprafețelor din interior, cu „tină”, adică pământ amestecat cu pleavă; a urmat apoi „văcălitul”, așternerea unui strat subțire de „ceamur”, argilă amestecată cu pleavă fină. După uscarea văcăliturii s-a procedat la văruirea pereților. Acum biserica este tencuită, iar temelia este din piatră, cu un soclu mai înălțat pentru a feri pereții de umezeală. Înainte sub tălpile bisericii se afla doar un șir de bolovani de râu. În interior, absida are un tavan drept, din scânduri de brad
Biserica de lemn din Ciuntești () [Corola-website/Science/317692_a_319021]
-
cu draniță, biserica are în prezent învelitoare din tablă. În anul 1949 a fost construită în centrul satului o biserică nouă. În imediata apropiere a bisericii, înspre sud-vest, se află un turn clopotniță construit tot din lemn. El a fost tencuit și văruit în culoarea galben-pal. Biserica de lemn din Românești este construită în totalitate din bârne de stejar. Ea se sprijină pe un soclu din piatră de râu. Pereții din bârne sunt placați cu scânduri de culoare albă, pentru a
Biserica de lemn din Românești, Suceava () [Corola-website/Science/320328_a_321657]
-
din Dobrița-Gorj. În exterior are pridvor deschis, iar deasupra, susținută pe patru stâlpi, închisă cu blane, se găsește turla cu clopotul, în care se poate ajunge pe scara de lemn situată în partea stângă a tindei. A fost renovată și tencuită în anul 1885 de zugravul Ion Oprișan, având pictați pe pereții exteriori Sfinții Profeți, iar în dosul altarului, în medalion, Sf.Fecioară Maria și Sf.Ioan Botezătorul. În anul 1916 a fost jefuită de trupele de invazie germane, iar în
Biserica de lemn din Voiteștii din Vale () [Corola-website/Science/317204_a_318533]
-
m - lățime în interior, 8,30 m - lățime în exterior, 8,50 m - înălțime până la arcurile naosului, 20,60 m - înălțimea turlei în interior, 28,80 m - înălțimea turlei până la cruce, 10,60 m - înălțimea până la streașină. Monumentul are fațade tencuite de culoare albă și soclu din piatră cioplită. Portalul de intrare de pe peretele vestic este în stil gotic și are un chenar exterior dreptunghiular, cu două muluri și un chenar interior, terminat la partea superioara în arc frânt, cu trei
Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău () [Corola-website/Science/316327_a_317656]
-
Absida altarului are formă semirculară. Deasupra pridvorului se află un turn-clopotniță, având forma unei prisme cu baza pătrată, cu patru ferestre acoperite de jaluzele fixate. În exterior, pereții sunt ornamentați cu o cornișă sub streașină, cu un brâu de cărămidă tencuită sub geamuri, având o ușă de intrare și în partea sudică a absidei altarului. În interior, pereții sunt simpli, fără ornamentații deosebite. Pronaosul este depășit de naos printr-o arcadă la boltă. Pronaosul și naosul au la partea superioară o
Biserica Cuvioasa Parascheva din Iași () [Corola-website/Science/318005_a_319334]
-
tunelul ar fi fost larg și că ar fi dus pe sub Tarnava până la Malancrav, sau la castelul din Criș, sau altundeva.)) O altă legendă ,care a fost adeverita de arheologi, este aceea care spune că în zidurile castelului au fost tencuite scrisorile de amor ale unui membru din familia Appafi. Scrisorile au fost găsite când castelul a fost renovat și sunt probabil, păstrate și în zilele noastre de un cetățean din oraș. Tentativă de a descoperi cât mai multe informații despre
Dumbrăveni () [Corola-website/Science/297090_a_298419]
-
anul zidirii 1836, ctitor principal Mihuță Sbârnă din Seliștea Izvernei, la îndemnul fiicei sale Sară, măritata cu popa Dumitrașcu din Cloșani. Pe icoana Mântuitorului se mai deslușește semnătură pictorului și anul 1823. Este reparata radical în anul 1856, când se tencuiește cu mortar, se pictează și se repară acoperișul. La 1878 se curăță icoanele și se retușează pictură de către zugravul Gheorghe Miloșescu din Comănești. La 1892 se repară din nou icoanele și pictură de către Gh.S.Ionescu. Catapeteasma din lemn se deosebește
Biserica de lemn din Isverna () [Corola-website/Science/319857_a_321186]