1,086 matches
-
semnul care marchează căderea unei litere din componența unui cuvînt, tot așa privirea apostrofică lasă să cadă dimensiunea spiritului din orizontul vieții: spiritul dispare și nici măcar nu mai e perceput ca absență. În schimb, Dennett vede în Plantinga un intelectual tendențios, adică un savant pentru care universul nu poate fi conceput fără o tendință către un scop ultim. Orice spirit profund e tendențios, căutînd o teleologie acolo unde aparențele nu arată decît haos fără direcție, iar Plantinga face parte din această
Apostrofic și aporetic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2378_a_3703]
-
spiritul dispare și nici măcar nu mai e perceput ca absență. În schimb, Dennett vede în Plantinga un intelectual tendențios, adică un savant pentru care universul nu poate fi conceput fără o tendință către un scop ultim. Orice spirit profund e tendențios, căutînd o teleologie acolo unde aparențele nu arată decît haos fără direcție, iar Plantinga face parte din această clasă. La Dennett, tendința căreia i se supune universul e o superstiție ivită din naivitatea de fond a firilor credincioase. Dennett e
Apostrofic și aporetic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2378_a_3703]
-
Brudașcu a ținut să precizeze, cu onestitate, că „eu nu urăsc și n-am urât niciodată Ungaria”(cf. op. cit., p. 5), iar demersul lui este exclusiv unul științific, de afirmare și slujire a adevărului, pentru combaterea minciunilor, exagerărilor și interpretărilor tendențioase, inexacte, subordonate unor interese de ordin politicianist cu privire la adevărul istoric al existenței românilor în Ungaria pre și post-trianonică. El nu poate trece cu vederea frecventele și încă actualele atacuri ale unor cercuri iredentist revizioniste și revanșarde, care au tot interesul
Triplu eveniment editorial. In: Editura Destine Literare by Daniela Gifu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_461]
-
aduc atingere nu doar renumelui și prestigiului poetului român, ci și literaturii române în ansamblul ei. footnote> lungul timpului. Cu obiectivitate, responsabilitate și vădită competență , autorul subliniază elementele de asemănare dar și diferențele, totodată, atrăgând atenția asupra interpretărilor exagerate sau tendențioase menite, în majoritatea cazurilor, să minimalizeze opera eminesciană, prin asemănare forțată, nejustificată în plan estetic, cu cea a autorilor maghiari. Spre deosebire de prima ediție, cartea cuprinde și câteva anexe alcătuite din scrisorile deschise pe care Dan Brudașcu le-a adresat lui
Triplu eveniment editorial. In: Editura Destine Literare by Daniela Gifu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_461]
-
a încălcat obligațiile legale privind informarea corectă, imparțialitatea și pluralismul de opinii. În ciuda faptului că moderatorul a făcut precizări privind refuzul reprezentanților USL de a participa la emisiune, considerăm că întreaga dezbatere a fost marcată de opinii și atitudini unilaterale, tendențioase, menită să-l favorizeze exclusiv pe președintele suspendat Traian Băsescu. De asemenea, considerăm că transmiterea și acceptarea mesajelor repetate, care îi îndemnau pe alegători să boicoteze Referendumul din 29 iulie 2012, reprezintă o abatere de la normele deontologiei profesionale", spune ActiveWatch
Scandal în CNA, între Mititelu și Iorga. Motivul: postul B1 TV () [Corola-journal/Journalistic/22267_a_23592]
-
cele mai ideologizate, Luceafărul și Săptămîna. Putem găsi în Manifest destule formule apte a-l caracteriza avant la lettre: "literatura ce se scrie aici și care se vrea, în mod anacronic, regională și "specifică"". Ca și: "O mentalitate confuză și tendențioasă s-a așternut peste majoritatea publicațiilor românești". Ca și: Stăruie aici o adevărată obsesie ca opera de artă, precum orice operă de cultură, să fie "cît mai românească", și ca să nu fie dubii asupra caracterelor celor mai românești, mai specifice
Actualitatea unui manifest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16679_a_18004]
-
fie folosit deopotrivă de adversarii democrației. Codul prin care literatura anticomunistă (mai mult sau mai puțin) înșela vigilența cenzurii comuniste, iată-l încăput pe mîna neonaziștilor și destinat a înșela vigilența opiniei publice dintr-o țară liberă. Wolf Martin rimează tendențios Moscovici și Rabinovici, primul fiind ministrul francez al afacerilor europene iar al doilea un tînăr scriitor austriac legat de opoziția democratică. Wolf Martin sugerează astfel originea evreiască a celor doi. Cititorul român își va fi amintind de un editorial din
Cititul printre rînduri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16693_a_18018]
-
nu ne lasă nici o îndoială în această privință. Derrida pariază, cu sfîntă inocență, în ultimul deceniu al secolului XX, pe documentația lui Marx însuși la Capitalul care s-a dovedit însă a fi nu doar depășită la vremea ei, dar tendențioasă și falsă, căci se baza pe statistici referitoare la Anglia capitalistă a secolului XVIII, nicidecum la capitalismul de la mijlocul celui de al XIX-lea și în a cărui putreziciune nu mai crede astăzi nimeni. Din contra, capitalismul era pe cale a
Despre strigoi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16745_a_18070]
-
pe bună dreptate că nu, scriind astfel despre, de pildă, Tudor Vianu: "să vedem dacă este spre onoarea lui Tudor Vianu ca, prezentînd străinilor literatura română să fie izgonite din această literatură cîteva nume și cîteva lumini. Tudor Vianu stăruie - tendențios -, pe fiecare pagină, asupra caracterului "popular" al literaturii noastre. Crede însă domnia-sa că dintr-o literatură atît de "populară" poate fi exilată tocmai Miorița? Dar izgonirea, exilul celorlalți? Cum poate fi concepută o literatură română fără Bogdan Petriceicu Hasdeu
Glose la Virgil Ierunca (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16819_a_18144]
-
și se înfățișa lumii, nu o dată, "decrepit în ultimul hal" (Octav Șuluțiu) ori plonjînd în delir, vorbind un soi de "flamandă" de el scornită (Eugen Jebeleanu)! Iată spre ce fundături (de principiu) ne duce ideea unei biografii cu teză, deci tendențioase, fie și în vederea unui scop "nobil"! Viața este însă așa cum este și ea ne interesează în sine. Ridicată, după cum spuneam, în cadrul unei reconstituiri biografice închinate unei mari personalități, la rang de ficțiune, ea poate releva - dacă stăruim a o citi
O viață a lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16891_a_18216]
-
culturii preluate de clasa muncitoare. (...) Operele lui Lenin și Stalin (...) sînt opere care îmboldesc mintea să gîndească și o deprind cu tezele înalte al O mențiune specială merită articolul privitor la Cartea albă a Securității, care țintește, în chip vădit tendențios, să șteargă diferențele dintre cozile de topor și opozanți, dintre profitori și victime, în mediul scriitoricesc. Din faptul că și unii și alții erau urmăriți de Securitate nu se poate detașa decît suspiciunea maladivă a regimului, care, neavînd încredere în
Un anticomunist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16925_a_18250]
-
libertinii democraturii au acționat împotriva Pieței Universității, pe care o dușmăneau pentru că erau incapabili a-i atinge intensitatea purgatoare: represiunea cu mîna armată, ce a avut loc, prin decizia lui Ion Iliescu, la 13-15 iunie, și represiunea verbală, prin speculația tendențioasă ori de-a dreptul calomnioasă. Ne vom ocupa, în rîndurile de mai jos, de partitura unui atare libertin al răstălmăcirii, care nu e altul decît fostul președinte al Radioteleviziunii Române, dl. Răzvan Theodorescu. Explicabil, acestui oficial al cîrmuirii FSN, "zona
Piața Universității în cheie polemică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17016_a_18341]
-
Răzvan Theodorescu, părînd a nu-și da seama că dialectica anormalității îl include și pe d-sa și nu în postura cea mai convenabilă. Cu atît mai vîrtos, cu cît e nevoit a admite: Desigur că oamenii televiziunii filmau uneori tendențios, filmau zone de goluri, figuri patibulare". Asta o știam de mult. Un alt punct de vedere eminamente personal al d-lui Răzvan Theodorescu constă în denigrarea Pieței Universității sub raportul disocierii sale de Revoluție: Acolo au fost precumpănitor, eu sugerez
Piața Universității în cheie polemică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17016_a_18341]
-
vapori de trup/ par o muzică/ încîlcită în vinișoarele urechii// trăiesc părul roșu al femeii/ trăiesc dicționarul cu vorbe deșarte/ trăiesc magia unei monede? (Dicționarul cu vorbe deșarte). Cealaltă ramificație se încarcă de o tensiune a frustrării. E un delir tendențios, înciudat, satiric, purtînd pe valul său agitat felurite reziduuri, impurități ale spiritului contrariat sau purtător el însuși de contradicții: "Deja sîngele v-a ajuns în burtă deja sîngele/ v-a ajuns în tîmple duce noroiul unei realități/ percepute cu gura
Poeți ai "Școlii nemțene" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17052_a_18377]
-
pătimaș al teoriei conspirației iudeo-masonice, răspunzătoare desigur și pentru atacul terorist fără precedent. Conform acelui personaj lăsat să se desfășoare în voie, finanțele, guvernele, mass-media mondiale, serviciile secrete, absolut totul e în mîna evreilor - cauză a tuturor nenorocirilor. Enormitățile, minciunile tendențioase, denaturările (toți șefii CIA au fost evrei, toate televiziunile și ziarele sînt conduse de iudeo-masoni etc.) nu au fost amendate, cu argumente beton, decît de vreo trei telespectatori indignați care s-au simțit datori să stopeze diversiunea delirantă. De atunci
Cercul micilor teleaști by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/15818_a_17143]
-
est un comentator "rău", un "cusurgiu" așa cum i s-a dus vestea, cît un profesionist grav, temperat atît în insatisfacție, cît și în satisfacție, de-o indenegabilă prudență, al cărui grafic metodic contravine numeroaselor "expertize" excesiv umorale sau numai interesate, tendențioase (ultima ipostază fiind, bineînțeles, cea mai dezamăgitoare). Simpla seriozitate a meșteșugarului însă a fost luată, din păcate, drept amenințare... (va urma) Cornel Regman - Ultime explorări critice, Ed. Atlas, București, 2000, 256 pag., preț neprecizat.
Ultimul Cornel Regman (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15869_a_17194]
-
din București (în redacția căruia lucrează - printr-o coincidență, bineînțeles, nesemnificativă - nevasta unuia dintre membrii juriului), a apărut lista integrală a premiilor. Ca să nu mai vorbim de faptul că în alte ziare, în alte zile, s-au reprodus fragmente - interpretate tendențios - din discuțiile în care s-au antrenat membrii juriului pe parcursul procesului de votare. Dacă ar avea onoare, aceia care n-au păstrat caracterul confidențial al deliberărilor și-ar da acum demisia din Uniunea Scriitorilor. Apare însă un paradox: cum să
Ochiul magic by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15861_a_17186]
-
epistolierul, oamenii se simțeau foarte bătrîni) de a-și aminti trecutul. Așa că Ghica s-a pus pe treabă și, destul de enervat de prezent, socotindu-se mai degrabă om al vremilor apuse, adoptă din capul locului față de trecut o atitudine întrucîtva tendențioasă. Nerecunoștința contemporanilor tineri, de care suferea și Alecsandri, a agravat parti-pris-ul naratorului. Rezultatul nu este, după părerea mea, care ar putea fi verificată de istorici, atît o evocare exactă și plastică a secolului ce se apropia de încheiere, cît una
Secolul lui Ion Ghica by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15945_a_17270]
-
Constantin Țoiu În aprilie 1996, notam în articolul Opera magna, apărut la aceeași rubrică, ideea că toți cei ce-l contestă pe romancierul Petru Dumitriu o fac din motive subiective, tendențioase și că, îndeobște, adevărul vieții se află întotdeauna mai presus de lucrurile invocate, de accidentele personale, forța ficțiunii întrecând prin dreptul ei sacru evidențele provizorii. Dacă e nevoie, citez: "În ultimul timp, a circulat zvonul că la scrierea cărții (Cronică
De partea lui Petru Dumitriu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15987_a_17312]
-
tristă a periplului prin raftul ascuns al criticii contemporane. Cei doi reprezintă o clasă consistentă de critici, prozatori, poeți, care umplu, parcă din obligație, sute de pagini din sutele de reviste culturale fără cititori. Analiza de mai sus poate părea tendențioasă pentru că discută un fenomen alegînd două exemple poate nu tocmai potrivite. Însă acel 'cititor leneș' contemporan (fără aplecare spre lectură dificilă), de care pomenea la un moment dat Geo Vasile, poate binevoi într-o bună zi să citească o carte
Critica insuficientă by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15603_a_16928]
-
critici, un jurnalist american de origine română, v-a acuzat c-ați fi comis o "distorsiune contextuală". El a insistat asupra faptului că la fundul grămezii ar trebui să se afle Albania. De asemenea, a descris demersul dumneavoastră ca fiind tendențios. S-ar părea, după spusele lui, că ați manipulat întreaga istorie a României pentru a proiecta în mod deliberat o imagine cu totul distorsionată a țării. în ce măsură credeți că partea istorică a demersului dumneavoastră (haideți să admitem că există unele
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
proiecta în mod deliberat o imagine cu totul distorsionată a țării. în ce măsură credeți că partea istorică a demersului dumneavoastră (haideți să admitem că există unele erori) este legată de ultima parte a articolului și de concluzie? Să zicem că sunteți tendențios, dar în favoarea cui? T.J.: Nu accept că erorile și "manipularea" sunt legate între ele. Demonstrați-mi! în ceea ce privește proiectarea deliberată a unei imagini distorsionate: unde e distorsiunea? în datele economice? în prezentarea lui Ceaușescu și a echipei sale? în paragrafele asupra
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
că generalul Pichi Vasiliu, ministrul de Interne, și-a dat seama de eroare și l-a eliberat. Paul Miron a emigrat imediat, trăind apoi, pînă în ziua de azi, în Germania. E semnificativ că interviul încearcă să răspundă unor informații tendențioase și aberante din Istoria recent apărută a lui Marian Popa. Paul Miron e primul care pune lucrurile la punct. Sînt sute de erori de informație în Istorie. Paul Miron se referă la un moment dat și la colaborarea la România
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15685_a_17010]
-
care nu e ,,de consum" indispune prin profitul material redus, dacă nu chiar nul ce-l atrage. Astfel ,,socialismul real" și economia de piață își dau mîna în aspirația lor spre o producție (mai mult ori mai puțin artistică) dirijată, tendențioasă, ,,profitabilă". Nu întîmplător, teoreticianul ce-l minimalizează pe E. Lovinescu exultă în speță la ideea unei societăți civilizate într-o perspectivă iluministă, exclusiv laică și raționalistă, ostentativ atent la indicii ,,progresului" material... Esteticul e demonizat în temeiul unui materialism funciar
Un impas al lovinescianismului? (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15710_a_17035]
-
nici una din informațiile esențiale din eseu nu este însă infirmată. Surprinde (oare chiar surprinde?) absența oricărei referiri la capitolul foarte amplu consacrat de Judt problemei evreiești din România și atitudinii intelectualității românești față de ea. Uneori dl Iorgulescu traduce în mod tendențios pasajele pe care le contestă. Tony Judt vorbește de pildă despre C.V. Tudor ca despre unul din foștii zelatori ai lui Ceaușescu, prilej pentru dl Iorgulescu de a protesta la ideea că C.V.T. ar fi fost ,,cel mai cunoscut lingușitor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15738_a_17063]