142 matches
-
o forță ce se opune mișcării unui corp solid printr-un fluid din cauza viscozității. Pentru așa-numita "rezistență Stokes", forța este aproximativ proporțională cu viteza, dar de sens contrar: unde: Formal, forțele din mecanica continuumului sunt complet descrise de un tensor al tensiunilor, în termeni definiți în general de unde formula 63 este aria secțiunii transversale relevantă pentru volumul pentru care se calculează tensorul. Acest formalism include termeni de presiune asociați cu forțe ce acționează normal pe aria secțiunii transversale (diagonala tensorului
Forță () [Corola-website/Science/304451_a_305780]
-
proporțională cu viteza, dar de sens contrar: unde: Formal, forțele din mecanica continuumului sunt complet descrise de un tensor al tensiunilor, în termeni definiți în general de unde formula 63 este aria secțiunii transversale relevantă pentru volumul pentru care se calculează tensorul. Acest formalism include termeni de presiune asociați cu forțe ce acționează normal pe aria secțiunii transversale (diagonala tensorului) ca și termeni legați de forfecare, termeni asociați cu forțe ce acționează paralel cu secțiunea transversală (elementele din afara diagonalei). Tensorul tensiunilor explică
Forță () [Corola-website/Science/304451_a_305780]
-
tensor al tensiunilor, în termeni definiți în general de unde formula 63 este aria secțiunii transversale relevantă pentru volumul pentru care se calculează tensorul. Acest formalism include termeni de presiune asociați cu forțe ce acționează normal pe aria secțiunii transversale (diagonala tensorului) ca și termeni legați de forfecare, termeni asociați cu forțe ce acționează paralel cu secțiunea transversală (elementele din afara diagonalei). Tensorul tensiunilor explică forțele ce cauzează deformări, atât tensiuni, cât și comprimări. Forțele de tensiune pot fi modelate folosind fire ideale
Forță () [Corola-website/Science/304451_a_305780]
-
se calculează tensorul. Acest formalism include termeni de presiune asociați cu forțe ce acționează normal pe aria secțiunii transversale (diagonala tensorului) ca și termeni legați de forfecare, termeni asociați cu forțe ce acționează paralel cu secțiunea transversală (elementele din afara diagonalei). Tensorul tensiunilor explică forțele ce cauzează deformări, atât tensiuni, cât și comprimări. Forțele de tensiune pot fi modelate folosind fire ideale, fără masă, fără frecări, care nu se rup și nu se întind. Pot fi combinate cu scripeți ideali, ce permit
Forță () [Corola-website/Science/304451_a_305780]
-
a mișcării a lui Newton pentru a calcula o definițîe alternativă a momentului: unde Aceasta furnizează o definiție a momentului de inerție, care este echivalentul masei în mișcarea de rotație. În mecanica mai avansată, momentul de inerție acționează ca un tensor care, când se analizează corect, determină complet caracteristicile de rotație, inclusiv precesia și nutația. Echivalent, forma diferențială a celei de-a doua legi a lui Newton dă o definiție alternativă a momentului forței: unde formula 79 este momentul cinetic al particulei
Forță () [Corola-website/Science/304451_a_305780]
-
una verticală și alta orizontală, între care se formează un unghi de 140ș. Elementele anatomice care intră în alcătuirea marginii anterioare pot fi descrise de sus în jos ca fiind: - spina iliacă antero-superioară pe care se inseră mușchii: croitor și tensor al fasciei lata; - șanțul nenumit, prin care trece nervul femuro-cutanat; - spina iliacă antero-inferioară pe care se prinde tendonul direct al mușchiului drept anterior al coapsei; - șanțul mușchiului psoas iliac; - eminența ilio-pectineală pentru bandelete cu aceeași denumire; - suprafața pectineală, pe care
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
deltoid și deasupra articulației scapulo-humerale. Între mușchi și capsula articulației umărului se găsește bursa subtendinoasă a mușchiului. Prin nervul suprascapular. Acțiunea: 1. rotație în afară a humerusului, cu mai mare eficiență dacă brațul a fost în prealabil rotat înăuntru; 2. tensor al capsulei articulare; 3. menține oasele în articulația scapulo-humerală. MUȘCHIUL ROTUND MIC Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - fața posterioară a omoplatului în vecinătatea marginii laterale a acestuia; - fața profundă a fasciei infraspinoase. După formare mușchiul urmează un traiect
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
brahial și cu nervul musculocutant; - prin marginea medială cu vasele brahiale și cu nervul median; - prin inserția terminală cu fața anterioară a articulației cotului. Realizată de nervul musculocutanat. Acțiunea: 1. este cel mai puternic flexor al antebrațului față de braț; 2. tensor al articulației cotului. MUȘCHIUL CORACOBRAHIAL Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea: Pe vârful procesului coracoid printr-un tendon comun cu cel al capului scurt al bicepsului Pe fața medială a humerusului, în porțiunea mijlocie a acesteia. Provine din nervul
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
comun pe fața posterioară și pe cele două margini ale olecranului. - proximale cu mușchiul deltoid care-l acoperă; - între mușchi și humerus trec nervul radial și vasele brahiale profunde. Din nervul radial. Acțiunea: 1. extensor al antebrațului față de braț; 2. tensor al capsulei articulației scapulo-humerale; 3. extensor și adductor al brațului prin intermediul capului lung. MUȘCHII ANTEBRAȚULUI Musculatura antebrațului este grupată în trei loje: anterioară, lateral externă și posterioară. MUȘCHII REGIUNII ANTERIOARE Musculatura regiunii anterioare este repartizată în 4 planuri musculare: * primul
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
coapsei, * fasciculele anterioare au efect de rotație internă și de flexie a coapsei față de trunchi, * împiedică balansarea bazinului în plan frontal în timpul mersului, alergării, * împiedică căderea bazinului de partea membrului oscilant datorită deplasării greutății trunchiului deasupra membrului de sprijin. MUȘCHIUL TENSOR AL FASCIEI LATA Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - pe spina iliacă antero-superioară. - creasta iliaca * pe marele trohanter femural. Este sub pielea coapsei. Acoperă parțial mușchiul cvadriceps Plexul sacral Acțiunea: 1. flexor al coapsei față de bazin, 2. abductor al
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
rotulei. Acțiunea asupra articulației: * coxo-femurale este numai prin dreptul femural: flexia coapsei față de bazin și de balansare în plan sagital a bazinului; * genunchiului: pe care-l stabilizează în stațiunea verticală, participă la mișcările de extensie din cadrul lanțului triplei extensii. MUȘCHIUL TENSOR AL FASCIEI LATA A fost prezentat la musculatura bazinului. MUȘCHIUL CROITOR Inserția de origine Este cel mai lung mușchi al corpului datorită dispoziției în diagonală la nivelul feței anterioare a coapsei. Originea este pe spina iliacă antero-superioară. Inserția terminală: pe
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
Sp 9 3cun Mușchi geamăn intern Tibia 3cun Sp 6 3cun Sp 5 3cun Sp 4 Sp 1 Maleolă internă Fața internă a gambei Figura 6b. Meridianul splinei Sp 21 3cun Sp15 4cun Ombilic 1,3cun 0,7cun 3,5cun Tensor al fascia lata Sp 12 Arc pubian Mușchiul croitor Mușchiul fascia lata Pasajul arterei femurale. Anatomie energetică Organ Splina este un organ de culoare roșu închis, situat în partea superioară din stânga abdomenului, sub diafragmă, în spatele stomacului și deasupra unghiului stâng
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
caracteristice pentru gîndirea romantică în general, la Blake fiind descrise aproape întotdeauna simultan) duce la nașterea revoluției la scară cosmică-istorică-psihică. Dacă ordinea nou-creată se transformă, prin cădere spirituală, din nou în sistem represiv, atunci o nouă revoluție urmează prin activarea "tensorilor" libertății. Tiparul oscilant opresiune-revoluție este implicit în sistemică blakeană Devorator-Prolific, descrisă anterior ca fiind guvernată de dinamică de tip intercuplat periodic: opresiunea corespunde devorării, iar revoluția corespunde expansiunii prolificității. Din această perspectivă rezultă că în actul creativ și al vieții
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Lumi a' Omenirii În fiecare Om. Ezechiel le-a fost văzut la rîul lui Chebar. Iar Ochii-s Miazăziua, si Nările sînt Răsăritul, Și Limba e Apusul, iară Urechea-i Miazănoaptea."91 Se observă că cei patru Zoa sînt atît tensori spațiali / macrocosmici (arheomorfisme sau arhetipuri morfodinamice matematice, abstract-spațiale, geocosmice, geometrice), cît și organe de simt fizice-trupești-microcosmice (arhetipuri biologice, bioritmice, biofuncționale). Că arhetipuri biodinamice și tensori interdimensionali ai percepției (i.e. ce fac legătura între sfera fizică și cea transcendență), organele de
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
e Apusul, iară Urechea-i Miazănoaptea."91 Se observă că cei patru Zoa sînt atît tensori spațiali / macrocosmici (arheomorfisme sau arhetipuri morfodinamice matematice, abstract-spațiale, geocosmice, geometrice), cît și organe de simt fizice-trupești-microcosmice (arhetipuri biologice, bioritmice, biofuncționale). Că arhetipuri biodinamice și tensori interdimensionali ai percepției (i.e. ce fac legătura între sfera fizică și cea transcendență), organele de simt descrise mai sus de Blake au următoarele sensuri: ochii (Urizen-Sud-Văzul): poarta-pragul către perceperea ansamblului psiho-fizic Lumină (Soare fizic-spiritual/Los)-Întuneric (Cer Nocturn fizic-spiritual/Urizen
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
masculinoid (dacă textul este gravat prin corodare: cuvintele sînt în relief), astfel că textul operei în ansamblu are ambele dimensiuni, feminină și masculină (reflectate în divizarea sexuală Adam-Eva/Los-Enitharmon și în diada de tip intercontinuu continuum-discontinuum simultan spațiu-timp, i.e. Enitharmon-Los, tensorii feminin-masculin), si tinde spre perfecțiunea dimensiunii androginice, i.e. dimensiunea numărului de spirală, Secțiunea de Aur. Blake proclama astfel războiul intelectual, mental (spiritual war), superior (pe lînga cel corporal, corporeal war, inferior)130, ce are ca scop construirea Ierusalimului ceresc, deci
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Curburi invariante la transformări de conexiuni conform metrice. Proc. Național Seminar on Finsler, Hamilton and Lagrange Spaces, Brașov February 17-20, 1992. 61. Some invariants of the group of transformations of conformal Hamilton connections. Internațional Conf. on Diff. Geometry and Applications, Tensor Society - Romanian Academy, În celebration of the 90th anniversary of Akitsugu Kawaguchi's birth., Bucharest, August 24-29, 1992. Tensor NS, 54, 10-16. 62. Invarianți ai grupului de transformări de conexiuni Hamilton aproape simplectice. Proc. Național Seminar on Finsler, Hamilton and
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
17-20, 1992. 61. Some invariants of the group of transformations of conformal Hamilton connections. Internațional Conf. on Diff. Geometry and Applications, Tensor Society - Romanian Academy, În celebration of the 90th anniversary of Akitsugu Kawaguchi's birth., Bucharest, August 24-29, 1992. Tensor NS, 54, 10-16. 62. Invarianți ai grupului de transformări de conexiuni Hamilton aproape simplectice. Proc. Național Seminar on Finsler, Hamilton and Lagrange Spaces, January 19-22, 1994. 63. Grupul de transformări de conexiuni conform aproape simplectice. Proc. Național Seminar on Finsler
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
a fost geometru. A continuat unele tradiții ale ȘCOLII DE GEOMETRIE DIN IAȘI, aducând contribuții valoroase la studiul spațiilor cu conexiune afina cu torsiune și a spațiilor Weyl generalizate. Între anii 1954-1968 a studiat invarianții la transport paralel a unui tensor atașați unui spațiu cu conexiune afina, spațiile cu curbura cvasirecurentă și recurenta, spațiile Riemann generalizate ; a definit și a studiat spațiile Weyl generalizate care sunt spații cu conexiune afina, cu torsiune și cu un tensor recurent. De asemenea, a studiat
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
la transport paralel a unui tensor atașați unui spațiu cu conexiune afina, spațiile cu curbura cvasirecurentă și recurenta, spațiile Riemann generalizate ; a definit și a studiat spațiile Weyl generalizate care sunt spații cu conexiune afina, cu torsiune și cu un tensor recurent. De asemenea, a studiat ăproprietăți metrice și conforme ale unor clase de spații cu conexiune afina, Teza să de doctorat, intitulată Contribuții la studiul spațiilor cu torsiune, susținută la Facultatea de Matematică-Mecanică de la Universitatea “Al.I. Cuza” Iași.la
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
Dr. Georgeta Teodoru Conf. univ. Dr. Viorel Murgescu Lista de lucrări A. Lucrări publicate 1. Spații cu conexiune afina, cu metrica unghiulara. Studii și cercetări St., Academia R.P.R., Filiala Iași, VI, 1-2, 1955, 185-199. 2. Asupra unor invarianți atașați unui tensor în spații cu conexiune afina. Studii și cercetări St., Academia R.P.R., Filiala Iași, VII, 2, 1956, 75-98. 3. Invarianții unui câmp tensorial în spații cu paralelism absolut. Buletinul Inst. Politehnic Iași, ț. III (VII), 3-4, 1957, 29-36. 4. Observații asupra
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
în planul afin. Gazeta Matematică și Fizica seria A, nr. 1112, noiembrie-decembrie 1962, 581-587. 10. Asupra introducerii unei metrici în spațiul afin. Buletinul Inst. Politehnic Iași, ț. VIII (XII), 1-2, 1962, 37-46. 11. Observații asupra spațiilor cu conexiune afina, cu tensor recurent. Buletinul Inst. Politehnic Iași, ț. VIII (XII), 1-2, 1962, 65-70. 12. Invarianți la transport paralel în spații 4-dimensionale cu torsiune (I). Buletinul Inst. Politehnic Iași, ț. XI (XV), 3-4, 1965, 49-60. 13. Legi normale de distribuție a erorilor aleatoare
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
coeficientului de siguranță referitor la problema stabilității taluzurilor prin metoda spiralei logaritmice (în colaborare cu V. Zavati). Buletinul Inst. Politehnic Iași, ț. XXIII (XXVII), 3-4, s. V, 1977, 53-60. B. Lucrări comunicate 35. Asupra compatibilității unor conexiuni afine cu un tensor asimetric. Sesiunea științifică a Inst. Politehnic Iași, februarie 1962. 36. O construcție a tangentei la elipsa și hiperbola. Sesiunea științifică a Inst. Politehnic Iași, februarie 1962. 37. Unele probleme simple, echivalente cu aceea a integrării ecuației Riccati. Sesiunea științifică a
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
statistică și în probleme de aproximatre a funcțiilor. Colocviul de ecuații funcționale, Cluj-Napoca, aprilie 1973. C. Lucrări în manuscris 44. Asupra metrizării spațiilor An cu curbura recurenta. 45. Asupra unor proprietăți ale spațiilor cu curbura cvasirecurentă. 46. Spații generalizate cu tensor recurent. 47. O interpretare geometrica a spațiilor cu torsiune recurenta cu gradient de recurenta. 48. O interpretare a tensorului de torsiune al unei conexiuni afine. D. Manuale - culegeri 49. Culegere de probleme de Matematici speciale. Litografia Inst. Politehnic Iași, 1960
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
44. Asupra metrizării spațiilor An cu curbura recurenta. 45. Asupra unor proprietăți ale spațiilor cu curbura cvasirecurentă. 46. Spații generalizate cu tensor recurent. 47. O interpretare geometrica a spațiilor cu torsiune recurenta cu gradient de recurenta. 48. O interpretare a tensorului de torsiune al unei conexiuni afine. D. Manuale - culegeri 49. Culegere de probleme de Matematici speciale. Litografia Inst. Politehnic Iași, 1960, 1980. 50. Curs de Analiză matematică și Matematici speciale. Rotaprint Inst. Politehnic Iași, Vol. I - 1973, Vol. ÎI - 1979
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]